Bienala Naţională de Arhitectură, București, 2014

bienala nationala de arhitectura

Uniunea Arhitecţilor din România în colaborare cu Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti organizează între 15 și 30 octombrie 2014 cea de a XI-a ediţie a Bienalei Naţionale de Arhitectură. Tema din acest an este Dilemele și provocările spațiului arhitectural (România, 2013–2014).

Expoziţia-concurs va fi structurată pe 7 secţiuni şi va cuprinde lucrările executate ori publicaţiile editate în ultimii doi ani de arhitecţi cu drept de semnătură, urbanişti, arhitecţi de interior, conductori arhitecţi, designeri, scenografi, restauratori, istorici şi critici de artă şi arhitectură.

Expoziţia este însoțită de conferinţe, mese rotunde şi lansări de carte de arhitectură. Se vor acorda 7 premii, medalia Preşedintelui UAR şi Medalia Opera Omnia.

Preşedintele Bienalei Naţionale de Arhitectură este arh. Dan Sergiu Hanganu, prof.dr.h.c. al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti. Comisarul bienalei este prof.dr.arh. Sergiu Nistor.

Institutul Cultural Român este partener al proiectului.

universitatea nationala de arhitectura

Program 

15 octombrie 2014

Orele 17.00–20.30: Festivitate de deschidere a expoziţiei-concurs Bienala Naţională de Arhitectură, ediţia a XI-a, Bucureşti, 2014 (BNA2014). Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” , str. Academiei 18-20. Accesul se face pe bază de invitaţii transmise de organizatori.

16 octombrie 2014

17.00–21.00: Gala decernării premiilor BNA2014, Recepţie în onoarea premianţilor. Teatrul Naţional Bucureşti, Bd. Nicolae Bălcescu nr. 2. Accesul se face pe bază de invitaţii transmise de organizatori.

17 octombrie 2014

17.00–19.30: Prezentare nominalizări şi premii (I): Arhitectura patrimoniului cultural. Conferinţa prof. Stefano D’Avino, Roma. Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” (Sala Frescelor) , str. Academiei, nr. 18-20.

20 octombrie 2014

17.00–19.30: Conferinţă: Imaginea spaţiului public / proiecţie film, Premiile revistei „Urbanismul”. Institutul Francez (Sala Elvire Popesco) , Bd. Dacia nr. 77.

21 octombrie 2014

17.00– 20.00: Conferinţă: România 100+ Arhitectura, patrimoniul şi peisajul cultural. Organizator Observatorul Urban. Institutul Francez (Sala Elvire Popesco) , Bd. Dacia nr. 77.

22 octombrie 2014

17.00–20.00: Conferinţă: Vă plac spaţiile publice? Organizator: revista „Urbansimul”. Muzeul Naţional al Ţăranului Român (Sala Club), Șos. Kiseleff nr. 3. Accesul se face cu invitaţii ce se obţin de la organizatorii evenimentului.

23 octombrie 2014

17.00–20.00: Conferinţă: România 100+ Contribuţia arhitecturii „private” la identitatea spaţiului public. Organizator: revista „Arhitext”. Institutul Cultural Român, Aleea Alexandru nr. 38. Accesul se face cu invitaţii ce se obţin de la organizatorii evenimentului

24 octombrie 2014

16.00–19.00: Conferinţă: România 100+ Fizionomia României prin arhitectura dotărilor publice. Organizator: revista „Arhiitectura”. Institutul Cultural Român , Aleea Alexandru nr. 38. Accesul se face cu invitaţii ce se obţin de la organizatorii evenimentului.

27 octombrie 2014

17.00–20.00: Prezentare nominalizări şi premii (II): Arhitectura locuinţei. Ahitectura spaţiului public şi urbanismul. Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” (Sala Frescelor) , str. Academiei, nr. 18-20.

28 octombrie 2014

17.00–20.00: Prezentare nominalizări şi premii (III): Arhitectura spaţiului interior. Conferinţă: The Art of Working, Luc Kamperman, Sidney. Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” (Sala Frescelor), str. Academiei, nr. 18-20.

29 octombrie 2014

17.00–20.00: Prezentare nominalizări şi premii (IV): Arhitectura dotărilor comunitare si de producţie. Publicaţii de arhitectură. Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” (Sala Frescelor), str. Academiei,nr. 18-20.

30 octombrie 2014

17.00–20.00: Gala de închidere şi prezentarea Catalogului Expoziţiei. Concurs BNA2014. Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” (Sala Frescelor), str. Academiei, nr. 18-20. Accesul se face pe bază de invitaţii transmise de organizatori.

4 noiembrie 2014

Inaugurarea itinerării naţionale a BNA 2014, la Sibiu.

4 noiembrie 2014 – 20 decembrie 2015

Itinerarea naţională (prin structurile teritoriale ale U.A.R.) şi internaţională (prin Institutul Cultural Român, panouri + film) a expoziţiei BNA 2014.

Expoziția „Arhitecţi români creatori de patrimoniu cultural” la ICR

arhitectura

eveniment liber sa spunInstitutul Cultural Român şi Uniunea Arhitecţilor din România organizează, în perioada 3–14 iunie 2013, expoziţia Arhitecţi români creatori de patrimoniu cultural, ce prezintă cele mai importante opere de arhitectură edificate în cei 120 de ani de existenţă a breslei. Proiectul îşi propune punerea în valoare a patrimoniului arhitectural ca axă majoră de dezvoltare culturală şi, totodată, sublinierea contribuţiei arhitecturii la coagularea spiritului comunitar şi la dezvoltarea identităţii naţionale.

Vernisajul va avea loc luni, 3 iunie 2013, ora 17.00, la sediul Institutului Cultural Român din București (Aleea Alexandru nr. 38). Participă: prof. dr. Andrei Marga, președintele ICR, dr. arh. Viorica Curea, președintele Uniunii Arhitecților din România, prof. dr. arh. Nicolae Lascu, curator, și prof. dr. arh. Cristina Olga Gociman, comisarul Bienalei Naționale de Arhitectură București.

La ICR vor fi expuse peste 100 de panouri cu operele arhitecţilor români construite între anii 1869 şi 1989. Creaţiile prezentate constituie patrimoniul cultural construit naţional, component al patrimoniului cultural european. Proiectul își propune evidenţierea evoluţiei temporale constante a spaţiului construit românesc, indiferent de vicisitudinile istoriei, războaie mondiale sau schimbări de regimuri politice.

Casa-Nicolae-Petrascu-Ion-Mincu

Casa Nicolae Petrașcu din București. Arhitect: Ion Mincu

Sfârşitul secolului al XIX-lea, marcat de formarea statului naţional român modern şi de edificarea instituţiilor sale publice, a făcut necesară dezvoltarea unui corp profesional de profil. Primii arhitecţi au studiat în special la Paris, la École de Beaux Arts, unul dintre absolvenţii străluciţi ai acestei școli fiind, în anul 1883, Ion Mincu. Arhitecţii români ai timpului au format, la 26 februarie 1891, Societatea Arhitecţilor Români care, pe 15 octombrie 1892, înfiinţează, sub tutela proprie, o şcoală particulară de arhitectură ce devine Şcoala Naţională de Arhitectură, finanţată de stat. Uniunea Arhitecţilor din România a celebrat împlinirea a 120 de ani de organizare profesională şi de învaţământ superior de arhitectură în cadrul Bienalei Naţionale de Arhitectură Bucureşti BNAB 2012.

Accesul publicului este liber.

O zi de arhitectură urbană în orașele Olteniei

spiru vergulescu slatina

Spiru Vergulescu, Slatina

Luni, 25 martie 2013, ora 10.00, la Muzeul Județean Olt din Slatina a avut loc vernisajul expoziției itinerante O zi de istorie a arhitecturii românești în orașul Slatina, organizată de Uniunea Arhitecților din România, Filiala Euroregională Sud-Vest Oltenia, Muzeul Județean Olt și Direcția Județeană Olt pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național.

Temele abordate cu ocazia vernisajului au fost: „Arhitecți români creatori de patrimoniu”, evocarea arhitectului Ion Mincu, „Arh. Romeo Belea – Opera omnia”, „Culele din Oltenia – S.O.S. pentru salvarea lor”.

Cula Greceanu - Maldaresti hurezi valcea

Cula Greceanu – Măldărești (Hurezi), Vâlcea

Expoziția de la Slatina este prima progrmată în cadrul Itinerantei O zi de arhitectură urbană în orașele Olteniei. Vor fi deschise expoziții similare la Pitești (26 martie), Râmnicu Vâlcea (27 martie), Târgu Jiu (28 martie), Drobeta Turnu Severin (29 martie).

Din Bucureștiul de altădată: Istoria Primăriei Capitalei (2)

Bogdan Calciu, Primăria Municipiului București, desen în tuș

Aşa cum am promis, doamnelor şi domnilor, vom continua povestea prrimăriei din cea mai mare urbe a ţării: Bucureştiul.

Crescând oraşul, au fost necesare şi legi noi. Pentru că prevederile Legii Comunale din 1866 nu mai erau în concordanţă cu Constituţia din 1866 şi cu Legea electorală, au fost necesare o serie de modificări (în anii 1871, 1874) şi promulgarea Legii pentru organizarea Comunelor urbane din 1894. Legea pentru unificarea administrativă din 1925 a reprezentat un progres faţă de legile comunale anterioare, stabilind principii mai largi de autogospodărire a oraşelor. Legea pentru organizarea administraţiei comunale a oraşului Bucureşti din 1926 şi cea din 1929 conferă Capitalei României statutul de municipiu. La 10 februarie 1949 a fost creată Comisia de stat pentru aplicarea Legii sfaturilor populare. Nefiind realizată raionarea administrativ-economică a teritoriului şi statornicirea normelor pentru alegerea deputaţilor în sfaturile populare, s-au instituit Comitetele provizorii care au funcţionat în perioada 10 aprilie 1949–decembrie 1950, fiind investite cu exercitarea atribuţiilor organelor locale ale puterii de stat. Comitetul provizoriu al oraşului Bucureşti era numit şi revocat de către Consiliul de Miniştri.

Ulița Colței

Prin alegerile de la 3 decembrie 1950 a fost ales Sfatul Popular al Capitalei. „Bucureştii n-au avut, în veacurile trecute o casă a oraşului, care să fie o podoabă şi o mândrie a lui, aşa cum sunt frumoasele Hôtel de ville în oraşele franceze sau Rathaus în cele germane”, scria istoricul C. C. Giurescu. În anul 1842, arhitectul Xavier Vilacrosse a construit o clădire destinată adăpostirii „Sfatului” şi care era amplasată în zona străzii Bazaca (perimetrul Unirii de azi) dar „marele foc” din 1847 a distrus-o. O perioadă „Sfatul” s-a mutat într-o clădire de pe uliţa „Magistratului” (primarului) revenind la capătul străzii Bazaca, lângă malul Dâmboviţei. Această casă veche este însă atacată în 1865 de precupeţii revoltaţi, care au distrus arhiva, aruncând-o. În anul 1882, în timpul primariatului lui Dimitrie Cariagdi, s-a cumpărat una dintre cele mai mari clădiri ale oraşului, o veche casă boierească ridicată după 1810 de vistiernicul Ion Hagi Moscu. Casa era situată pe „Uliţa Colţii” nr. 40. Primăria a funcţionat în acest imobil din mijlocul oraşului, în „Văpseaua de roşu” până în 1912 când a fost dărâmat. Serviciile Primăriei au fost mutate în clădirea din Calea Călăraşi colţ cu Calea Văcăreşti, iar sub primariatul lui Dem I. Dobrescu (1929–1934), în una din Casele Assan, cea aflată în str. N. Filipescu.

Palatul Șuțu, scara interioară

Tot în perioada interbelică, o parte a serviciilor Primăriei au funcţionat în Palatul Șuţu. După primul război mondial, când s-au înfiinţat primăriile de sector în imobilul din Calea Călăraşi a rămas Primăria de Negru, cea de Galben şi-a construit un impunător sediu în Piaţa Amzei (1935–1936), cea verde şi-a ridicat în B-dul Banu Manta un edificiu cu o campanilă (în acest adevărat palat a fost instalat în 1939 pentru un timp Ministerul de Interne). Primăria de Albastru s-a aflat într-un local mai modest din Calea Rahovei. În timpul primariatului lui Nicolae Filipescu, s-a organizat un concurs (1895–1896) pentru ridicarea unui Palat al Primăriei ,care a fost câştigat de arh. Ion Mincu, ideea a fost reluată în 1899, când primar era Barbu Ştefănescu Delavrancea, perioadă în care s-a şi încheiat contractul cu arhitectul Ion Mincu, care însă nu a fost realizat.

Primăria sectorului 1 București

Un nou proiect a fost întocmit de arhitectul Petre Antonescu în 1913, care însă n-a putut fi pus în operă, datorită izbucnirii primei conflagraţii mondiale. Aceluiaşi talentat arhitect Petre Antonescu i-a fost solicitat un nou proiect, care a fost selecţionat la concursul din 1935–1936. Izbucnirea celui de-al doilea război mondial a zădărnicit şi de data aceasta ridicarea unei clădiri proprii pentru administraţia bucureşteană. Fostul sediu al Ministerul Lucrărilor Publice (arhitect Petre Antonescu) a devenit Sediul Primăriei Generale a Capitalei. Primăria Capitalei s-a mutat, în 22 martie 2010, în noul sediu de pe Splaiul Independenţei, unde funcţionează şi Biroul unic pentru cetăţeni. Mutarea a fost determinată de faptul că la vechiul sediu, aflat pe bulevardul Regina Elisabeta, se fac lucrări de consolidare.

Trebuie să recunoaşteţi, doamnelor şi domnilor, că Primăria Capitalei are o istorie interesantă, care merită readusă în atenţia bucureştenilor. Privită din Cişmigiu, clădirea are un farmec aparte în peisajul bucureştean. Vom continua să vorbim despre această instituţie, prezentând primarii care au condus-o de la înfiinţare şi până azi. Se spune că omul sfinţeşte locul, dar şi în cazul de faţă nu întotdeauna a fost cazul. Aşa e viaţa şi aşa suntem şi noi, oamenii!

Pușa Roth