O întâmplare cu tâlc și doi mari artiști

mari violonisti romani ion voicu stefan ruha

amintiriPentru că nu mai e zi, lăsată de la Bunul Dumnezeu, în care tot felul de starlete doi doi bani (la preţ redus) să nu se bălăcarească în public plătind poliţe unor alte farvuze de aceeaşi teapă (na, că era să scriu „ţoapă”!) sau ca nu ştiu ce personaj urduros să nu-şi etaleze complexele faţă de un altul care, chipurile!, îi subminează statuia de chirpici, totul petrecându-se, bineînţeles!, ziua-nămiaza mare, pe tot soiul de canale mediatice, eu zic cum că nu ar fi lipsit de noimă să istorisesc o întâmplate cu mult tâlc la care am avut privilegiul – fiindcă privilegiu a fost! – să asist.

Mă aflam, aşadar, pe la începutul anilor ’80 , la Botoşani, în documentare, cum bine îmi şedea ca ziarist, iar bunul meu prieten, Dorin Glăvan, binecuvântată fie-i amintirea!, care era secretarul literar al Teatrului „Mihai Eminescu”, mi-a „vândut” un subiect fierbinte. Veneau spre a concerta, împreună cu orchestra Filarmoncii din localitate, doi mai virtuozi ai viorii: Ion Voicu şi Ştefan Ruha.

În consecinţă, m-am mobilizat şi, prin mijlocirea unui om de bine care, la acea vreme îndeplinea o anumită demnitate pe plan local, am avut ocazia să mă aflu în prejma celor doi maeştri. Mărturisesc că m-a frapat, cu osebire, naturaleţea, modestia şi simţul măsurii pe care violonle dovedeau aceşti doi mari artişti atât în relaţiile cu ceilalţi cât şi în comportamentul unuia faţă de celălalt. Mirarea mea era cu atât mai mare cu cât, gura lumii, slobodă şi clevetitoare cum o ştim, scornise tot felul de istorii despre (chipurile!) duşmănia pe viaţă şi pe moarte care ar fi existat între cei doi mari artişti. Asta, fireşte, în baza mahalagescului nostru nărav de a pune competiţia sub pecetea lui „care pe care”.

Dar cea mai frumoasă, emoţionantă şi, mai ales, de neuitat secvenţă din filmul acelor zile, am trăit-o atunci când, împreună cu Ion Voicu şi Ştefan Ruha, am purces să prânzim la restaurantul Hotelului „Rapsodia” din centrul urbei.

Ei bine, atunci când s-au adus gustările, am văzut că Ion Voicu mai aşteaptă ceva… De fapt, domnia sa observase că nu venise la masă şi Ştefan Ruha.

A privit ceasul şi i-a spus fiului său, Mădălin:

– Mergi, te rog, şi invită-l la masă pe Ştefan.

Şi, numai când Ştefan Ruha a coborât şi s-a aşezat cu noi la masă, a început Ion Voicu să mănânce.

A fost, acesta, un simplu şi, în aparenţă, mărunt gest. Dar um gest care spune foarte mult despre ceea ce însaemnă respectul între adevăratele valori ale artei, oameni de aleasă alcătuire sufletească şi care nu pun semnul egalităţii între emulaţie şi duşmănie.

Șerban Cionoff

„Vagul, inexplicabilul, misterul, extazul”: Debussy 150. Interpretări istorice din Arhivele Radio România

claude debussy 150 ani de la nastere eveniment discografic

eveniment liber sa spunAlbumul-eveniment produs de Editura Casa Radio vine să încheie Anul Internaţional Debussy propunând un original florilegiu componistic din creaţia marelui muzician francez, constituit din înregistrări-document din patrimoniul arhivistic al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Opusuri camerale de referinţă semnate de inovativul compozitor Claude Debussy, celebrat în 2012 de UNESCO la împlinirea a 150 de ani de la naştere, sunt redate – pentru prima dată pe CD! – în performanţe de neuitat, datorate unor artişti care au marcat scena românească şi internaţională de-a lungul timpului. Astfel, melomani din toate generaţiile pot (re)asculta sonatele pentru vioară şi pian, pentru violoncel şi pian, pentru flaut, violă şi harpă, pagini din preludiile pentru pian…, în interpretarea unor instrumentişti precum violonistul Ion Voicu, violoncelistul Radu Aldulescu, flautistul Vasile Jianu, pianiştii Maria Fotino, Carlo Zecchi, Silvia Şerbescu, Albert Guttman… sau pot aprecia inegalabila voce a lui Valentin Teodorian într-o înregistrare rară (acompaniat la pian de Lisette Georgescu).

debussy 150 album discografic lansare casa radio

Albumul aniversar al Editurii Casa Radio Debussy 150: Interpretări istorice din Arhivele Radio România prilejuieşte nu numai aprofundarea creaţiei unui compozitor dar şi (re)descoperirea artei unor solişti de excepţie, aduşi azi în atenţia publicului prin valorificarea înregistrărilor radiofonice din deceniile 6 şi 7.

„Lumea armoniilor debussyste s-a îndepărtat de soluţiile tonale clasice, devenind cu totul personală prin topirea creatoare a unor sugestii din muzica extrem orientală, gama în tonuri, pentatonia, sau, din tradiţiile muzicii franceze, modalismul. Combinaţiile sale instrumentale sunt suple, transparente, fin colorate, ideile sale melodice se risipesc armonios în spaţiu, nu afirmă ritos, ci evocă, nuanţele sunt foarte importante.

Interpretarea muzicii lui Claude Debussy implică astfel cunoaşterea unui stil deosebit de cel romantic german, mai familiar de obicei interpreţilor, solicitând un grad ridicat de cultură şi simţire, eleganţă şi rafinament”, notează în broşura însoţitoare a CD-ului muzicologul Olga Grigorescu, binecunoscut realizator de emisiuni la Radio România Muzical .

„Vagul, inexplicabilul, misterul, extazul”, ce caracterizează această „muzică a plasticităţii şi a culorilor” vă vor cuceri la fiecare nouă audiţie a „interpretărilor istorice” oferite de o apariţie discografică antologică.

coperta disc debussy sonatePrezentarea în premieră a CD-ului Debussy 150 va avea loc joi, 20 decembrie 2012, la ora 18, la Librăria Humanitas Kretzulescu, la Joia Linguriţelor Muzicale.

Participă: Madeleine Voicu, Grigore Constantinescu, Liana Şerbescu, Olga Grigorescu. Moderator: Tiberiu Comandaşu, redactor muzical Editura Casa Radio.

Lansare de carte: „Portretul unui muzician: Albert Guttman” de Andreea Chiselev

Universitatea Națională de Muzică din București vă invită marți, 23 octombrie 2012, ora 16.00, în Sala „Dinu Lipatti”, la lansarea volumului Portretul unui muzician: Albert Guttman de Andreea Chiselev (Editura Muzicală, 2012). Invitați: prof. univ. dr. Valentina Sandu Dediu, prof. univ. dr. Dan Dediu, Mihnea Guttman, Sorin Guttman.

„Volumul reconstituie cariera muzicală și pedagogică a pianistului Albert Guttman, de la a cărui trecere în eternitate s-au împlinit, pe 28 februarie 2012, cinci ani. După debutul unei cariere solistice promițătoare în România, pianistul s-a axat pe interpretarea în formație de duo cameral, concertând alături de cele mai mari nume ale vieții muzicale a celei de-a doua jumătăți a secolului XX. Din anul 1980 și-a continuat cariera în afara granițelor, reușind performanța de a avea la activ turnee în toată lumea și o bogată activitate pedagogică în Elveția, care a continuat până la sfârșitul vieții.

Andreea Chiselev

Printre marii muzicieni cu care Albert Guttman a colaborat se află Radu Aldulescu, Ion Voicu, Lola Bobescu, Silvia Marcovici, Vera Deneș, Elena Cernei, Magda Ianculescu, Dan Iordăchescu, Yehudi Menuhin, Pierre Fournier, Ruggiero Ricci, Enrico Mainardi, Jean-Pierre Rampal, Christian Ferras, Raphael Sommer, Jean-Jacques Kantorow, Pina Carmirelli.

Această monografie dedicată lui Albert Guttman este bazată în întregime pe documente originale – puse la dispoziție de familie – și pe amintirile celor care l-au cunoscut, au scris despre el, i-au fost elevi, colegi sau parteneri camerali, în urma unei serii de interviuri pe care le-am realizat din convorbiri directe, telefonic sau cu ajutorul corespondenței prin internet. Am parcurs o experiență inedită, aceea de a descoperi un om și un artist prin hârtiile îngălbenite de vreme, prinse cu agrafe ruginite, prin pagini bătute la mașina de scris, însemnări pe articole din ziare, prin programe de sală și cronici peste care s-a așternut deja praful trecerii timpului și, din păcate, al uitării. Să cunoști un om prin ceea ce a lăsat în urma sa, prin amintirile celor cu care a avut contact direct și să încerci să eternizezi realizările sale poate fi un proces dificil, care aduce însă cu sine satisfacții nebănuite.” – Andreea Chiselev.

Concert aniversar Mădălin Voicu la Sala Radio

Formaţiile Muzicale Radio îl sărbătoresc pe dirijorul Mădălin Voicu, la împlinirea a 45 de ani de activitate artistică. Concertul Orchestrei Naţionale Radio de vineri, 10 februarie 2012, ora 19.00 îi este dedicat şi îl va avea la pupitru chiar pe sărbătorit, care ne propune un program integral Beethoven. În deschiderea concertului va fi interpretat Concertul în Re major pentru vioară şi orchestră, op. 61, avându-l ca solist pe violonistul Valery Oistrakh, care concertează pentru prima oară alături de Orchestra Naţională Radio. În continuare vom audia Simfonia a V-a în do minor, op. 67.

Biletele se pot procura prin Eventim, la Casa de bilete a Sălii Radio, magazinele Germanos, Vodafone, librăriile Cărtureşti, Humanitas şi online pe www.eventim.ro.

Descoperind tainele muzicale prin intermediul viorii, Mădălin Voicu a urmat cursurile Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, unde a studiat cu George Manoliu şi Cornelia Bronzetti. Ulterior Mădălin Voicu avea să studieze şi dirijatul, de-a lungul timpului fiind îndrumat în arta dirijorală de muzicieni de prestigiu precum Sergiu Celibidache, Carlo Zecchi, Corneliu Dumbrăveanu, Hans Swarowsky. Mădălin Voicu a fost dirijor al Filarmonicii „Oltenia” şi al Filarmonicii din Ploieşti, invitat permanent al orchestrelor de profil din ţară şi a întreprins numeroase turnee în Anglia, Austria, Argentina, Belgia, Brazilia, Germania, Grecia, Elveţia, Luxemburg. A susţinut concerte alături de Orchestra de Cameră „Bucureşti”, înfiinţată de către distinsul violonist Ion Voicu, iar din anul 2001 Mădălin Voicu este membru de onoare al Academiei Franceze de Ştiinţe, Arte şi Litere. Alături de activitatea artistică, Mădălin Voicu s-a dedicat între anii 1990–1995 unei intense activităţi didactice, la pupitrul Orchestrei Conservatorului din Izmir. O altă latură a personalităţii sale este reprezentată de implicarea în viaţa politică, în calitate de deputat şi membru al Comisiei pentru Cultură, Arte şi Mass Media a Camerei Deputaţilor, totodată îndeplinind funcţia de Secretar general al UNESCO pentru România. În prezent Mădălin Voicu este Preşedinte de Onoare al Romilor din România. Este un promotor al tinerelor generaţii de muzicieni, iar prin intermediul Fundaţiei Internaţionale „Ion Voicu” realizează o serie de concerte, numeroşi artişti precum Florin Ionescu-Galaţi, Gabriel Croitoru sau Cosmin Bănică fiind răsplătiţi cu premii din partea Fundaţiei.

Având un nume cu rezonanţă ce aminteşte de iluştrii săi bunic şi tată, Valery Oistrakh şi-a consolidat o carieră artistică solidă, concertând pe importante scene din Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Germania, Rusia, Canada, Italia, Australia, Spania şi Japonia. Talentul său muzical se exprimă atât prin intermediul viorii cât şi prin cel al violei, abordând cu succes lucrări reprezentative dedicate celor două instrumente.  Aprecierea de care se bucură Valery Oistrakh transpare din multiplele colaborări avute, în calitate de partener de muzică de cameră, cu maestrul Yehudi Menuhin, Jorg Demus şi totodată colaborând cu Cvartetul „Amadeus”. Numeroase orchestre filarmonice precum cele din Sankt Petersburg, Moscova, Orchestra Simfonică din Berlin, Orchestra simfonică londoneză, Orchestra Simfonică Naţională a Scoţiei, Orchestra Gewandhaus din Leipzig, orchestrele simfonice din Vancouver şi Toronto au avut prilejul de a colabora cu muzicianul, în diverse concerte apreciate de critica de specialitate. Dintre muzicienii cu care a mai avut prilejul de a colabora menţionăm pe: Kurt Masur, Gennady Rozdestvensky, Gyorgy Lehel, Saulius Sondeckis, Vladimir Fedoseev, Marco Parisotto. Valery Oistrakh este profesor la Conservatorul Regal din Bruxelles, este invitat să susţină cursuri de master la Academiile de muzică din Austria, Belgia, Italia, Turcia, Germania şi Japonia, iar din anul 1999 este profesor invitat al Conservatorului „Mozarteum” din Salzburg.