„Constituirea României Moderne”, primul eveniment din seria Conferințele ICR

palatul regal bucuresti

eveniment liber sa spunInstitutul Cultural Român anunță lansarea unui ciclu de reuniuni și dezbateri lunare care se vor desfășura sub numele Conferințele ICR. Această serie de întâlniri este menită să aducă în fața celor interesați personalități marcante ale societății românești, oameni de cultură, profesori, autori și specialiști de prestigiu.

Conferințele ICR vor debuta miercuri, 23 ianuarie 2013, ora 18.00, la sediul Institutului Cultural Român din București (Aleea Alexandru nr. 38). Primul invitat este academicianul Dan Berindei, care va ține o prelegere cu titlul Constituirea României Moderne. Intrarea este liberă.

dan berindei

Acad. Dan Berindei

Temele propuse spre dezbatere în cadrul Conferințelor ICR vor fi variate, acoperind o pluralitate de domenii, de la istorie la artă și filosofie, de la economie la științe exacte, având în comun aceeași exigență de a formula întrebări semnificative, de a oferi soluții și alternative la probleme relevante ale societății românești. Fie că vor trata subiecte care vizează trecutul, prezentul sau viitorul apropiat, conferințele vor avea ca miză promovarea unor valori consacrate și identificarea unor răspunsuri la așteptările și urgențele culturale ale României actuale. Într-o lume marcată de lipsa reperelor și a comunicării veritabile, Conferințele ICR își propun să stimuleze dialogul autentic și să promoveze excelența și diversitatea intelectuală.

Șerban Cionoff: Doi ani şi zece luni care au ucis speranţa României

lichidatorii dinu c giurescu romania 1947

Cu această a doua ediţie, revăzută şi adăugită, a cărţii sale Lichidatorii. România în 1947*), academicianul profesor Dinu C. Giurescu încheie tripticul consacrat vieţii politice a României din perioada 6 martie 1945–30 decembrie 1947. O dureroasă acoladă, care începe cu instaurarea, cu pumnul în masă al lui Andrei Ianuarievici Vâşinski, a guvernului Petru Groza şi se încheie cu abdicarea, sub ameninţările lui Gheorghiu Dej şi a lui Petru Groza, a Regelui Mihai.

Avem – prin Uzurpatorii, Falsificatorii şi, acum, prin Lichidatorii – o cuprinzătoare lucrare purtând emblema gândului şi a slovei profesorului Dinu C. Giurescu, autor înzestrat cu o eminentă descendenţă de familie, domnia sa fiind un temeinic cercetător şi cunoscător al dinu-c-giurescuarhivelor istorice încă multă vreme straşnic ferecate şi, în acelaşi timp, un om care a trăit, la vârsta tinereţii, evenimente care au marcat, deopotrivă, destinele României şi ale mai multor generaţii. Pentru profesorul Dinu C. Giurescu, lecţia Istoriei cercetate se îmbină firesc şi fericit cu lecţia Istoriei trăite şi înţelese în profunzimile sale, definind, în acest fel, o personalitate emblematică a culturii româneşti, cu generoase deschideri spre marile orizonturi ale universalului.

Evenimentele cercetate, azi, de către istoric şi trăite, cu mai bine de şase decenii în urmă, de către adolescentul Dinu C. Giurescu, sunt evocate în cuvinte simple, potrivite cu multă ştiinţă anume pentru a exprima dramatismul reverberaţiilor morale, al trăirilor sufleteşti pe care acestea le stârneau: „În oraş nu se ştia nimic către orele 17.00 [despre abdicarea Regelui, n.n]. Era o zi frumoasă, caldă, de toamnă târzie, nu de ajun de an nou. Ne adunasem la o colegă, Odette Pătraşcu, în casa familiei ei, în Piaţa Romană, colţ cu strada I. G. Duca (ulterior Căderea Bastiliei!). Eram în vacanţă în anul III de facultate. […] Pusesem muzica (gramofon cu plăci), ne pregăteam pentru o seară plăcută. Către ora 18.00 cineva ne spune că la radio se anunţă repetat că se va difuza o ştire importantă. Ştirea vine într-adevăr. […] Ascultam şi nu ne venea să credem. […] În aceeaşi seară şi a doua zi, actul de abdicare era lipit pe toate zidurile caselor de locuit. Nu ştiam nimic de felul cum fusese semnat de Rege.” Citește cronica integral pe Jurnalul.ro, 8 ianuarie 2013.

*) Dinu C. Giurescu, Lichidatorii. România în 1947, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, colecţia „Biblioteca de istorie a României”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2012.

Evenimente culturale românești la Praga

david croitor iarna la foresta vatra dornei

David Croitor, Iarna la Foresta, Vatra Dornei

Deşi locuiesc la Praga, şi încă din octombrie 1989, mă pot lăuda că am avut norocul să nu pierd prea multe seri culturale româneşti. Aceasta datorită activităţii deosebit de bogate a Institutului Cultural Român şi a Ambasadei României la Praga.

De exemplu, pe 13 decembrie a.c. s-au suprapus două – ba chiar trei – activităţi culturale cu totul deosebite pentru iubitorii de film, artă modernă, dar şi de carte.

Am să încep cu ICR din Praga, unde sub conducerea superactivului director Dan Mircea Duţă s-a desfăşurat între orele 13.30 şi 23.30 Retrospectiva festivalului internaţional al filmului de scurt-metraj „Cei şaisprezece de la Brno” (Brněnská šestnáctka), cu o masă rotundă la care au fost invitaţi: Miroslav Maixner, directorul festivalului B16; Miloš Henkrich, producător al festivalului B16; Viktoria Dzurenková, autoarea filmului Kolo života (Roata vieţii); Viktor Portel, regizorul filmului Kaiser Kanen Dirigent; Tereza Adamková, autoarea filmului Tak dobrou (Atunci noapte bună); Peter Bruenner (Austria), regizorul filmului In Our Hands.

S-au proiectat cele mai bune filme româneşti; Oxigen în regia lui Victor Dragomir, Draft 7, r. vltavska-saga-by-david-gernstein-aecLuiza Pârvu, Apele tac, r. Anca Miruna Lăzărescu, Outrageously Disco, r. Nicolae Tănase şi Strung Love, r. Victor Dragomir.

În sala de cursuri a ICR a avut loc la ora 17 vernisajul expoziţiei artistului şi designerului israelian David Gernstein, al cărui tată a fost român. Expoziţia a fost organizată în colaborare cu galeria pragheză „Vltavská Sága„. La ambele manifestări intrarea a fost liberă.

Masa rotundă a avut ca temă situaţia filmului de scurt-metraj în România şi succesul de care se bucură cinematografia românească de toate genurile la festivalurile internaţionalele.

În aceeaşi zi, la ora 18, Ambasada României din Praga a avut deosebita plăcere de a servi unui nobil ţel cultural – acela de lansare a traducerii în limba slovacă a lucrării lui Lucian Boia, lucian boiaRomânia, ţară de frontieră a Europei (a treia ediţe, completată, apărută la Editura Humanitas în anul 2007), în impecabila traducere a distinsei traducătoare din limba română şi fostă diplomată la Ambasada Slovaciei în România, doamnei Hildegard Bunčáková. Traducerea a apărut la una dintre cele mai prestigioase edituri slovace, Kalligram.

La lansare au participat Excelenţa sa, Doamna Ambasador Daniela Gîtman, Dl. ataşat cultural Gabriel Mareş, Prof. Dr. Doc. Jiří Felix, preşedintele Asociaţiei de prietenie Cehia-România, traducătoarea PhDr. Hildegard Bunčáková şi PhDr. Libuše Valentová de la secţia de Românistică a Universităţii Caroline din Praga.

Cartea a fost publicată cu sprijinul financiar al Institutului Cultural Român din Bucureşti.

Scrisă la ideea unui editor englez, care solicitase o scurtă prezentare a istoriei României pentru străini, România, ţară de frontieră a Europei a apărut mai întâi în engleză, fiind ulterior tradusă în română (trei ediţii, 2002, 2005 şi 2007) şi în franceză.

Excelenţa sa Doamna Ambasador Daniela Gîtman a menţionat importanţa acestui eveniment cultural pentru cititorii cehi şi slovaci şi onoarea pe care i-o fac distinşii promotori ai culturii hildegard buncakova praga romanaromâneşti în Cehia.

Prezentarea cărții a fost făcută într-o manieră captivantă de Hildegard Bunčáková, care consideră că este vorba de un bestseller al istoriografiei româneşti. Prezentarera a început cu cele mai importante momente din viaţa profesională a autorului, menţionând şi prima sa carte, intitulată Relaţiile dintre români, cehi şi slovaci în anii 1848–1914, rezultatul unei burse în Cehoslovacia în anii 1968–1969, oferită de prof. Josef Macurek, directorul Institutului de Istorie a Europei Răsăritene de la Praga. Bineînţeles, s-a atras atenţia şi asupra lucrării impresionante a prof. Lucian Boia, Istorie şi mit în istoria românească, o nouă viziune asupra istoriei naţionale, fiind menționate şi celelalte lucrări din domeniul mitului şi imaginarului, cât şi lucrările de istorie universală şi naţională ale autorului, apărute în ultimii anii, mai ales eseul De ce este România altfel.

mihai olteanu peisaj acuarela

Mihai Olteanu, Peisaj, acuarelă

A urmat prezentarea succintă a fiecărui capitol din traducere, accentuându-se diferenţa dintre interpretarea istoriei în această lucrare şi în manualele clasice de istorie. După substanțiala prezentare, traducătoarea a citit capitolul Primul Război Mondial şi fondarea României Mari.

A fost una din cele mai interesante seri culturale româneşti la Praga.

Lidia Sofica-Našinec

Regina Maria – ultima romantică, prima femeie modernă

Joi, 9 februarie 2012, începând cu ora 18.00, în cadrul Cinematecii Astra Film, iubitorii de gen vor putea viziona la Sala Studio (Piața Huet nr. 12, Sibiu), filmul Regina Maria – ultima romantică, prima femeie modernă, o producţie românească în regia lui Sorin Ilieşiu.

„Aveam şaptesprezece ani când am plecat spre tine”, mărturisea Regina Maria. „Eram tânără şi ignorantă, dar foarte mândră de ţara mea natală – chiar şi acum, sunt mândră că m-am născut englezoaică. Dar te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriei şi a durerii mele, minunata patrie care locuieşti în inima mea.”

Filmul este conceput ca o mărturisire la persoana întâi. Fragmente din biografia Reginei sunt redate în interpretarea actriței Maia Morgenstern, al cărei profil apare pe fundalul imaginilor de arhivă.

Fapte și întâmplări cutremurătoare din istoria României, dezvăluite pentru prima dată

Joi 12 mai, la ora 16.00, în amfiteatrul Bibliotecii Centrale Universitare din București va avea loc lansarea volumului Fereşte-mă, Doamne, de prieteni. Războiul clandestin al blocului sovietic cu România de Larry L. Watts, urmată de o dezbatere și o conferință de presă în prezența autorului.

La dezbaterea asupra noii teze revoluționare privind istoria recentă a României vor participa istorici, sociologi, politologi și alte personalități de marcă, printre care: acad. Dinu C. Giurescu, prof. univ. dr. Mihai Retegan, acad. Florin Constantiniu, prof. univ. dr. Ioan Chipir, acad. Dan Berindei, prof. univ. dr. Ioan Scurtu, europarlamentarul Ioan Mircea Pașcu, istoricul Alex Mihai Stoenescu. Moderator: Monica Ghiurco.

În avanpremieră, vor fi prezentate secvențe din documentarul de trei ore Moștenirea clandestină, realizat de Monica Ghiurco pentru TVR, ce va fi difuzat în trei episoade în cursul lunii mai.

La final, jurnaliștii vor avea ocazia să pună întrebari autorului și invitaților la acest eveniment. În vederea realizării unor articole/interviuri/recenzii, Editura RAO vă indică adresa de e-mail: ioana.mogosanu@raobooks.com sau vă invită să apelați la reprezentanții editurii prezenți la eveniment.

Ferește-mă, Doamne, de prieteni dezvăluie amănunte senzaționale din culisele spionajului și politicii internaționale, care au precedat Revoluția din decembrie 1989 și manevrele care i-au urmat, precum și strategiile și tacticile adoptate de serviciile secrete din blocul comunist pentru a ține în frâu aspirațiile de independență ale României.

Ferește-mă, Doamne, de prieteni examinează interesele strategice aflate în spatele relațiilor antagoniste ale României cu „aliații” din Răsărit, motivațiile incredibilei sfidări a țării noastre la adresa Moscovei, metodele de „eliberare” militară și de securitate din jugul sovietic, scopurile opoziției față de politicile de la Kremlin și, mai ales, reacția sovieticilor și a loialiștilor din rândul membrilor Pactului de la Varșovia în cele mai înalte foruri ale acestora, așa cum au fost acestea consemnate de lideri ai Partidului Comunist, de comandanți militari și de organe ale securității statului. Adevăruri dureroase rostite acum pentru prima dată despre relațiile sovieto-române, ce conduc la o întrebare importantă: Cum de mai existăm ca națiune în ciuda tuturor vicisitudinilor istoriei?

Consultant al Corporatiei RAND la momentul Revoluției, Larry L. Watts a călătorit deseori în Europa de Est și în URSS înainte de 1989. Ulterior a asistat oficiali din România la înființarea Colegiului Național de Apărare și a conlucrat cu mai mulți miniștri români ai Apărării și sefi de Stat major privind reforma în domeniul armatei, cooperarea cu Parteneriatul pentru Pace și integrarea în NATO. În 1990 și 1991 a fost șeful Biroului IREX din București, iar până în 1997 a fost senior consultant al Project on Ethnic Relation și director al Biroului PER din România. Între 2001–2004 a activat în calitate de consultant pentru reforma sectorului de securitate pe lângă consilierul prezidențial pentru securitate națională din România.