Trei povestiri din „Oameni din Dublin” de James Joyce

cover Three Stories from Dubliners

Contemporary Literature Press, sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român  și  Ambasada Irlandei, anunță publicarea volumului Three Stories From Dubliners. Texte Paralele, James Joyce. Traducere în limba română de Violeta Baroană, editat de Lidia Vianu.

Continuă lectura „Trei povestiri din „Oameni din Dublin” de James Joyce”

The Exam Book!

the exam book coperta

eveniment liber sa spunContemporary Literature Press, sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român și Ambasada Irlandei, anunță publicarea volumului online The Exam Book!Dar de Crăciun pentru toți profesorii de literatură, de la studenții lor, editat de Lidia Vianu, Violeta Baroană, Ștefan Mălaimare.

Crăciun fericit, Domnule Joyce !

Suntem în secolul XXXI. Cuvinte ca elev sau student au ieșit din vocabular. Toată lumea are un QUARK în spatele urechii. Quark-ul conectează pe loc pe absolut toată lumea la întreaga cultură a universului. Putem vorbi despre absolut orice vrem fără să fi studiat nici măcar o singură zi: ajunge să cerem o informație și ni se transferă în minte absolut tot ce s-a făcut vreodată în domeniu.

Suntem în anul 3041. Universitatea din București are o vechime de 1177 ani. Porțile ei, ca de altfel ale tuturor clădirilor legate de „educație”, s-au închis de mult. Un grup de tineri în jur de douăzeci de ani, provenind de pe diverse planete, au primit însărcinarea să scoată și să arunce computerele vechi de când lumea care zac prin universitate de peste zece secole. Cu această ocazie, tinerii au descoperit ceva neașteptat: descoperirea lor se numește Contemporary Literature Press. Au găsit-o pe Quark-net, într-o buclă de informații rătăcite.

secolul XXXI

În acest moment, tinerii refuză să mai părăsească Universitatea din București. S-au apucat să învețe engleza — o „limbă străină”. Limbile sunt chiar mai vechi decât universitățile și la fel de inutile ca și ele în ziua de azi, când absolut toată lumea folosește OMNI-THINK. S-au apucat să citească o „carte” intitulată The Exam Book! Cartea pare să fi pornit de la un „examen” cu care s-a încheiat „cursul” de literatură engleză din secolele XX și XXI, predat în urmă cu foarte mult timp la Universitatea din București. Cartea aceasta cuprinde subiectul care s-a dat la examenul scris, lucrările studenților, răspunsurile lor la un chestionar și părerile lor în ceea ce privește importanța literaturii în studiul limbii engleze. Profesoara care a dat examenul cu studenții nu a inclus în volum și notele primite de fiecare, pentru că, spunea ea, nu nota contează. Important era faptul că putea „citi” cot la cot cu studenții o carte care fusese scrisă de un scriitor din secolul XX, pe numele lui James Aloysius Joyce. Volumul The Exam Book! pare să fi trecut neobservat în anul 2014 — anul memorabil al războiului din Crimeea!

desen de miruna voican the exam book

Desen de Miruna Voican, The Exam Book!

Astăzi, cu 1027 de ani mai târziu, acești tineri îl citesc literă cu literă. Nu mai vor să iasă din Catedra de Engleză din strada Pitar Moș. Stau cu toții la etajul întâi, într-o sală care încă poartă același nume pe care îl avea în 2014: James Joyce. Subtitlul cărții The Exam Book! este Dar de Crăciun pentru toți profesorii de literatură, de la studenții lor.

„This is nat language at any sinse of the world” (Finnegans Wake 083.12:1). Da, limba aceasta se poate citi, odată ce-ți dai seama că ajunge s-o înveți. Încă o dată, Crăciun fericit, Domnule Joyce!

Lidia Vianu

Profesor la Vechea Universitate din București

The Exam Book!, editat de Lidia Vianu, Violeta Baroană și Ștefan Mălaimare s-a lansat oficial luni, 24 noiembrie 2014, iar volumul poate fi consultat și descărcat la adresa de internet:

http://editura.mttlc.ro/the-exam-book.html

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul www.editura.mttlc.ro. Editura publică lucrări atât în limba engleză, cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii,  lidia.vianu@g.unibuc.ro.

Cuvintele

finnegans-wake-long-words

Ediție online

eveniment liber sa spunContemporary Literature Press, sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român și Ambasada Irlandei, anunță publicarea volumelor Joyce Lexicography – Volumele 999.4, 999.5, 999.6, 999.7, 999.8, 999.9, de C. George Sandulescu şi Lidia Vianu

„Cuvintele” lui Joyce în Finnegans Wake

Lucrul cel mai important în studiile joyceene: în peste jumătate de veac de studii joyceene, nimeni nu s-a sinchisit să adune cuvintele făcute, construite şi create de autorul însuşi. Este o ruşine, pe care încercăm aici s-o reparăm. Este un fapt grav, de care nu s-a ocupat nimeni — absolut nimeni — până în ziua de astăzi. Este o idee care merită să apară peste tot unde vom face publicitate acestor 6 volume de cuvinte „concoctate” de Joyce în cei 17 ani în care niciun singur semn — nu cuvânt — nu a rămas negândit profund.

Între anii 1920 şi 1960, scriitorii aveau obiceiul să-şi inventeze cuvintele. Tristan Tzara a inventat în felul lui. Mult înaintea lui Tzara, Lewis Carroll a inventat şi el în felul lui (v. „Jabberwocky”, în Alice în Țara Oglinzilor, Capitolul 1, carte publicată în anul 1871). Raymond Queneau a inventat în felul lui… În acea perioadă a existat un interes susținut pentru limbă, care a dispărut prin apariția catastrofală a lui Noam Chomsky. Însă, în prima jumătate a secolului XX, cuvântul avea o mai mare importanță decât conceptul. După război, lucrurile s-au întors pe dos, pentru că toată lumea gândea cum să rezolve problemele politice, drept care sensul şi argumentarea au trecut pe primul loc.

Din fericire, James Joyce a trăit în perioada de glorie, care a fost între anii 1920 şi 1940. La vremea aceea, Cuvântul era rege. Conceptul era servitorul lui. Adoptăm în aceste volume atitudinea de atunci, care acorda o importanță covârşitoare cuvântului în sine. Dăm, prin urmare, lista cuvintelor „inventate” de Joyce. Unele au intrat în limbă, cum este cazul notoriu al cuvântului quark (Finnegans Wake, 383.01: „Three quarks for Muster Mark! / Sure he hasn’t got much of a bark / And sure any he has it’s all beside the mark.”).

E foarte probabil ca multe alte cuvinte ale lui Joyce să fi fost deja preluate în mod asemănător. Este mai mult decât posibil ca şi alte cuvinte ale lui Joyce să fie preluate în viitor.

james-joyce-finnegans-wake-lexicoane-c-g-sandulescu1

Volumele noastre sunt o încercare modestă de a pune la dispoziția cititorului cuvintele create de Joyce însuşi.

Aceasta este explicația simplă a titlului ales de noi pentru volumele care încheie seria noastră de Joyce Lexicography.

Cu aceste „Cuvinte”, Lexicografia s-a încheiat. Nu ne vom mai ocupa de lexicografie de acum înainte. Intenționăm să trecem la ceva mult mai important decât lexicografia şi mult mai cuprinzător decât ea: este vorba de Idiomaticity.

Cu alte cuvinte, trecem la ceea ce lingviştii numesc în general sintaxă. Intenționăm să începem prin a înregistra rolul sintacticii şi al retoricii, pentru ca abia după aceea să le putem discuta.

C. George Sandulescu

„Cuvintele” lui Joyce în Finnegans Wake, de C. George Sandulescu şi Lidia Vianu pot fi consultate şi descărcate la adresa de internet:

http://editura.mttlc.ro/FW-joyce-words.html

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul www.editura.mttlc.ro. Editura publică lucrări atât în limba engleză, cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii,  lidia.vianu@g.unibuc.ro.

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul www.editura.mttlc.ro. Editura publică lucrări atât în limba engleză, cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii, lidia.vianu@g.unibuc.ro.

Ce este grafotactica?

finnegans-wake lexicon vol 102 grafotactis

eveniment liber sa spunContemporary Literature Press, sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român și Ambasada Republicii Irlanda, anunță publicarea volumului Joyce Lexicography. Volume 102 de C. George Sandulescu – James Joyce’s Word-Poetry: Context-Free Graphotactics of FW.

Ce este grafotactica?

În această abordare coborâm sub nivelul cuvântului. Ne aflăm la nivelul LITEREI.

Grafotactică înseamnă „ordinea literelor”– deosebit de importantă pentru Joyce – în vreme ce fonotactica este „ordinea sunetelor”. De cea de-a doua se ocupă foneticienii. În ce privește grafotactica, însă, aceasta nu a fost niciodată studiată sistematic. În absența ei, este imposibil să înțelegem chiar și segmentele foarte scurte din Finnegans Wake. Ordinea literelor este pentru Joyce la fel de importantă ca și ordinea cuvintelor — poate chiar mai importantă decât ea. Un lucru esențial este că literele – ca și fonemele – nu au un sens. O literă luată separat nu are absolut niciun înțeles. Și totuși Joyce izbutește să facă poezie din astfel de litere, să le dea viață, prin simpla ordonare idiosincratică a ceea ce numim grafeme. De aici și termenul de grafotactică: pentru Joyce, ordinea grafemelor are exact aceeași importanță pe care o are fonotactica pentru un poet cum ar fi de pildă Gerard Manley Hopkins. Iată o direcție de cercetare.

Volumul pe care îl publicăm acum este etapa preliminară necesară în studiul acestui domeniu atât de complicat, de care ne vom ocupa în volumele următoare.

C. George Sandulescu

Lexicon 102. Poetic Graphotactics

James Joyce’s Word-Poetry: Context-Free Graphotactics of FW, de C. George Sandulescu se lansează oficial la data de 10 mai 2014, dar el poate fi consultat și descărcat din acest moment la adresa de internet:

http://editura.mttlc.ro/FW-poetic-graphotactics.html

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul www.editura.mttlc.ro. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii,  lidia.vianu@g.unibuc.ro.

 

100 de volume în seria „Joyce Lexicography”

james-joyce-romania-studii-literare-lingvistice 100 volume

eveniment liber sa spunContemporary Literature Press, sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român și Ambasada Republicii Irlanda, anunță publicarea volumelor A Manual for the Advanced Study of James Joyce’s „Finnegans Wake” in one hundred volumes by C. George Sandulescu and Lidia Vianu.

Între 11 noiembrie 2011 și 11 februarie 2014, Contemporary Literature Press a publicat 100 de volume în seria Joyce Lexicography. Ele reprezintă un singur mare proiect al editurii, pe care l-am intitulat, pentru rațiuni practice, A Manual. Lista lor se află în interiorul fiecărui volum publicat. Lexicoanele pot fi accesate pe website-ul profesorului George Sandulescu, http://sandulescu.perso.monaco.mc/

precum și pe cel al Editurii, http://editura.mttlc.ro/Joyce%20Lexicography.html

Cover-Hart-Corpus-One joyce

„Cele trei volume pe care le publicăm acum țin tocmai de partea practică a proiectului nostru. Folosim Segmentarea lui Clive Hart pentru a cerceta rolul jucat de limbile străine în Finnegans Wake. Limba română este doar un început.

Cele două Corpus-uri pe care le publicăm acum, Rosetti Romanian Corpus (echt rumänisch) și Clive Hart English Corpus, sunt unelte de lucru pentru cei care vor să continue cercetarea legată de importanța limbii române, ori a oricărei alte limbi străine, în înțelegerea textului lui James Joyce”.

C. George Sandulescu și Lidia Vianu

A Manual for the Advanced Study of James Joyce’s Finnegans Wake in one hundred volumes, by C. George Sandulescu, și Lidia Vianu se lansează oficial la data de marți 11 februarie 2014, dar el poate fi consultat și descărcat din acest moment la adresa de internet:

http://editura.mttlc.ro/Joyce%20Lexicography.html

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul www.editura.mttlc.ro. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii,  lidia.vianu@g.unibuc.ro.

joyce s finnegans wake

A apărut nr. 86 al revistei „Lettre Internationale”

lettre internationale nr 86 2013

revista revistelor culturale rubrica liber sa spunPublicăm mai jos, articolul de prezentare a acestui număr al revistei.

Către cititorii noştri

În afara grupării pe secțiuni, între articolele publicate în acest număr există numeroase relații, pe care redacția se simte datoare să le pună în evidență.

Dezamăgirea unora față de politica Statelor Unite este simbolizată, ne spune István Deák, și prin schimbarea numelui pieții Roosevelt din Budapesta cu cel inițial, Széchényi. Autorul incitantului eseu Stalin ar fi putut fi oprit? reconsideră responsabilitățile implicate în declanșarea Războiului Rece. Îndemnăm pe cititori să lege acest articol de contribuția lui Ivan Krastev, care arată, printre altele, rolul acestui război de tip special în inițierea Uniunii Europene. Dialogul lui H.-N. Jocks cu Paul Virilio ne oferă o retrospectivă fascinantă a accelerării continue în economie, știință și societate, având unele consecințe neașteptate. El trebuie corelat neapărat cu analiza lui Frank Rieger asupra „delirului eficienței” în societatea informațională, dar și cu corespondența Rodicăi Binder care, din perspectiva prezentului, privește, nu înapoi cu mânie, ci cu îngrijorare, către viitor.

Pentru militari, lecturile nu sunt obligatorii, dar le pot fi de folos. Thomas Powers ne spune că „Războinicul Petraeus” a citit cu atenție tot ce s-a scris despre războaiele pierdute de francezi în Indochina și de americani în Vietnam, iar ceea ce a înțeles a aplicat cum a putut mai bine în Irak și Afganistan. Miruna Fulgeanu ne povestește istoria fascinantă a unei reviste literare care, înființată la București și transplantată, apoi, la Londra, s-a bucurat de notorietate internațională și de o longevitate rară.

În privința „Europei”, cei dinăuntrul Uniunii sunt critici – Ivan Krastev și Jacques Rupnik explică de ce –, în timp ce aceia care o privesc dinafară, ca Héctor Abad, o văd ca pe Tărâmul Făgăduinței (și el explică, destul de lucid, de ce). Václav Belohradský se poziționează dialectic: implicat, dar și detașat. Articolul său, prin analiza pe care o face societății postseculare, trebuie corelat cu cel extrem de pătrunzător al lui Ion Vianu, „Credință, Dumnezeu, ateism: perspective”, iar, prin exemplele luate din lumea cehă, cu savuroasa corespondență a lui Mircea Țicudean despre relația dintre autoritate și ebrietate.

Acordăm, și în acest număr, o mare atenție reflecțiilor despre societatea informațională. Contribuțiile lui Colin McGinn și Gheorghe M. Ștefan, amândouă despre inteligența artificială, se completează. Primul argumentează împotriva asimilării inteligenței cu recunoașterea de forme, al doilea respinge ideea că mintea ar fi un fel de calculator foarte complex, pledând pentru o structură simplă, dar capabilă să învețe. Achim Bonte, Klaus Ceynowa și Raffaele Simone reflectează în mod nuanțat asupra destinului bibliotecilor și al cărții tipărite în era digitală.

Fetita-tatii-Ion-Tuculescu

Ion Țuculescu, Fetița tatii

Secțiunea „Arte” prezintă două contribuții penetrante ale lui Boris Groys care analizează, pe urmele lui Walter Benjamin, statutul reproducerii virtuale a operei de artă și arată noul rol pe care muzeul de artă contemporană îl joacă în viața socială. Mircea Valeriu Deaca ne oferă o analiză aprofundată a ambiguității imaginii în cinematograful contemporan, iar Constantin Hostiuc abordează cu instrumente sofisticate o artă considerată frustă și marginală: graffiti.

Trei contribuții constituie secțiunea „Religie”: dacă Ion Vianu reflectează asupra prezentului și viitorului credinței, Jacques Arnould și Adrian Mihalache semnalează prezența practicilor religioase în zonele în care nu te-ai aștepta să le întâlnești: cercetarea spațiului intergalactic și navigarea în spațiul virtual.

În secțiunea „Idei literare”, enigmaticul roman Finnegans Wake al lui James Joyce are parte de analiza lui C. G. Sandulescu. Ilustrul anglist nu vrea să decodeze subiectul, ci să evidențieze felul în care autorul a făcut să fuzioneze limbile europene într-un tot care pare a fi contrariul Turnului Babel. Este de remarcat imaginea cu lista limbilor utilizate, scrisă de însuși James Joyce. Henri Zalis examinează vitalitatea curentului naturalist, folosind ca piloni de pod opera lui Eugen Barbu, care se bucură de un succes târziu, dar important, la Paris, și pe aceea a lui Radu Aldulescu, care redă, în romanele sale, pitorescul și mizeriile zilelor noastre. Philippe Videlier „bate câmpii cu grație”, cum ar zice G. Călinescu, prin zona literaturii SF.

În fragmentele de literatură incluse în „Biblioteca Lettre Internationale”, vă oferim, pentru a vă incita, fragmente din câteva cărți în curs de apariție în „Raftul Denisei”. Citiți de două ori nuvela lui Éric-Emmanuel Schmitt, pentru a vă delecta pe deplin de ambiguitatea referințelor temporale. Lăsați-vă fascinați de Fascinația Annei Patchett, care vă plimbă prin exoticul Manaos, amuzați-vă de situația bizară descrisă de Tom Rachman și gustați senzația de mister din paginile lui Care Santos.

Am menționat mai sus corespondențele primite de la Rodica Binder și de la Mircea Țicudean. Carmen Firan ne scrie din America despre experiența insolită prin care a trecut în drum spre Arkansas, unde urma să petreacă sărbătorile pascale într-un spațiu ieșit în afara istoriei. Mihail Rîklin abordează comportamentul noilor categorii sociale din Rusia, care se bucură de bunăstare. Veți afla care sunt rădăcinile istorice ale consumului ostentativ de tip rusesc, cum s-a manifestat el în vremea țarilor, în vremea comuniștilor și în aceea a lui Putin.

Încercați să vă orientați lectura în conformitate cu indicaţiile de mai sus. Plăcerea lecturii secvențiale va fi augmentată de aceea a lecturii transversale.

Adrian Mihalache

 Insula creatiei petru udrea

Petru Udrea, Insula creației

Sumarul nr. 86 / vară 2013

Retrospective

István Deák – Stalin ar fi putut fi oprit?

Thomas Powers – Războinicul Petraeus

DIALOG Heinz-Norbert Jocks – Paul Virilio: La Rochelle, moartea la mare

Miruna Fulgeanu – Adam International Review

Europa

Ivan Krastev – Europa și criza

Héctor Abad – Pe cele doua maluri ale lumii

Jacques Rupnik – Moștenirile disidenței și apariția unui spațiu public european

Václav Belohradsky – Panica identitară în societatea postseculară

Societatea informațională

Colin McGinn – Homunculus

Gheorghe M. Ștefan – Mintea de copil a lui Turing

Frank Rieger – Delirul eficienței

Achim Bonte, Klaus Ceynowa – Biblioteca și internetul

DIALOG „Le Point” – Raffaele Simone: Internetul: „cunoștințe bricolate”

Arte

Boris Groys – Modernitate și contemporaneitate – De ce muzeul?

Mircea Valeriu Deaca – Imaginea suspectă

Constantin Hostiuc – Brave new wor(l)ds

Religie

Ion Vianu – Credință, Dumnezeu, ateism: perspective

Jacques Arnould – Cucerirea spațiului și practicile rituale

Adrian Mihalache – Practici religioase în ciberspațiu

Idei literare

C.G. Sandulescu – Teoria estetică a lui James Joyce

Henri Zalis – De la bine la rău din perspectiva naturalismului

Philippe Videlier – Manuscrisul din cufăr

Biblioteca „Lettre Internationale”

Éric-Emmanuel Schmitt – Triunghi amoros

Tom Rachman – Imperfecționiștii

Ann Patchett – Fascinație

Care Santos – Încăperi ferecate…

Corespondențe

Mihail Rîklin – Excese rusești

Rodica Binder – Mai puțin, mai încet?

Carmen Firan – Sărbători, arme și furtuni

Mircea Țicudean – Bohemica fluidelor

Revista poate fi comandată online pe www.e-icr.ro

Bloomsday în Bucureşti, ediția a doua

bloomsday

eveniment liber sa spunE.S. domnul Oliver Grogan, ambasadorul Irlandei în România, anunţă cea de-a doua ediţie a Festivalului „Bloomsday în Bucureşti”. Evenimentul dedicat operei literare Ulise a scriitorului irlandez James Joyce va avea loc sâmbătă, 15 iunie 2013, ora 19.00, în Piaţa Sf. Anton din Centrul Vechi (în spatele Hanului Manuc).

Bloomsday se sărbătoreşte în întreaga lume, anual, pe 16 iunie (la Bucureşti evenimentul va fi organizat cu o zi înainte), ziua în care se desfăşoară acţiunea din romanul Ulise de James Joyce. Sărbătoarea preia numele personajului principal din roman, Leopold Bloom. Romanul urmăreşte viaţa şi gândurile lui Leopold Bloom, precum şi a altor personaje, pe parcursul zilei de 16 iunie 1904.

Anul acesta, Bucureştiul se va alătura, pentru a doua oară, celor peste 40 de oraşe din lume care sărbătoresc Bloomsday. Evenimentul va cuprinde lecturi din Ulise, precum şi piese muzicale asociate cu opera lui Joyce.

james joyce ulise

Actorii Ilinca Goia, Dorin Andone şi Dan Tudor vor citi pasaje din romanul Ulise. Alături de aceştia, vor fi prezenţi tenorul Florin Ormenişan, acompaniat la pian de Alexandru Răileanu şi un cvartet de coarde compus din muzicieni de la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.

Evenimentul va fi deschis de E.S. domnul Oliver Grogan. „Cititorii români sunt familiarizaţi cu opera lui James Joyce, iar noi încurajăm publicul larg să se alăture acestei manifestări culturale pentru a afla şi mai multe depre acest scriitor irlandez renumit”, a declarat ambasadorul Irlandei în România.

Evenimentului este organizat sub auspiciile Primăriei Municipiului Bucureşti. Parteneri: Primăria Municipiului Bucureşti, ArCuB, TVR, BDR Associates, Institutul Cultural Român, Asociaţia Ireland Romania Network, Teatrul Naţional Bucureşti „I. L. Caragiale”, Filarmonica „George Enescu”, Editura Humanitas Fiction şi Societatea Română de Radiodifuziune.

bloomsday ulise joyce bucuresti

Anul acesta, iubitorii de lectură vor avea ocazia să asculte pasaje din James Joyce şi în localul care îi poartă numele, James Joyce Pub, din Str. Walter Mărăcinenau nr. 1-3, sector 1, în aceeaşi zi, începând cu ora 12.30. Textele vor fi citite de studenţi, iar atmosfera specifică începutului de secol XX va fi întreţinută de un cvartet de coarde. Cu această ocazie, vizitatorii vor avea prilejul să viziteze expoziţia de pictură semnată de Diana Brăescu.

Interviu cu anglistul C. George Sandulescu

Revista „Lettre Internationale”, ediția română, nr. 83 / toamnă 2012, publică un interviu cu anglistul C. George Sandulescu, întemeietorul Bibliotecii Princess Grace din Monaco, organizator la Monaco al Congreselor Internționale James Joyce (1985 și 1990), William Butler Yeats (1987), Samuel Beckett (1991) și Oscar Wilde (1993).

Interviul realizat de Lidia Vianu acoperă acea parte a vieții lui C. George Sandulescu ce se întinde de la absolvirea Facultății de Filologie din București, la continuarea studiilor în Anglia (MA la Leeds și doctorat la Essex), anii petrecuți ca profesor universitar în 57 de Universități de prestigiu din lume, la anii petrecuți ca director al Bibliotecii Irlandeze din Monte Carlo și ca organizator de Congrese Internaționale, care au deschis drumuri esențiale pentru cercetarea literară. Printre altele, congresul dedicat lui Oscar Wilde a fost primul congres Wilde din lume.

Profesorul C. George Sandulescu este Executive Advisor al Editurii online Contemporary Literature Press, editură care funcționează sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român și Ambasada Irlandei.

Din anul 2011 până în prezent, editura a publicat 15 volume din seria lexicografică dedicată lui James Joyce și operei sale Finnegans Wake. Întreaga serie este editată de C. G. Sandulescu.

Literary Allusions in „Finnegans Wake”, al unsprezelea volum din Lexicografia Joyce

Contemporary Literature Press, sub auspiciile Universității din București, în colaborare cu British Council și Institutul Cultural Român anunță publicarea volumului Joyce Lexicography. Volume Eleven. Literary Allusions in Finnegans Wake de C. George Săndulescu.

Not „What” but „Why”

Cel de-al unsprezecelea volum din Seria Lexicografia Joyce pune accentul pe literatură mai degrabă decât pe limbile străine, și este editat în continuare de C. G. Săndulescu. Cartea de față este construită în memoria scriitorului englez Anthony Burgess, ale cărui romane reflectă mai toate o puternică influență a lui Joyce. Sunt incluse un rezumat al cărții Finnegans Wake precum și un eseu, ambele scrise de Burgess.

Spre deosebire de volumele anterioare, așadar, aici regăsim opere literare, fie că este vorba de titlul lor, de numele autorului ori al personajelor, sau de aluzii la textul propriu-zis. Shakespeare ocupă un loc extrem de însemnat: un scurt citat din Hamlet se repetă de 46 de ori în cele 628 de pagini câte are Finnegans Wake.

Trimiterile lui Joyce sunt în fond simple, însă ele acoperă nu numai toată literatura engleză, inclusiv cea irlandeză, ci și un mare număr de autori europeni și americani. Ne aflăm în plină junglă literară, dar nu încercăm să lămurim ce înseamnă un lucru sau altul — căutăm în primul rând să punem în lumină motivul pentru care romancierul Joyce recurge la o manieră atât de complicată de a scrie.

Pe lângă Shakespeare, întâlnim fragmente din textele preferate ale lui Joyce, de la Ibsen la Dante și Vico, de la Jonathan Swift la François Rabelais și Pușkin. Recomandăm cititorului să înceapă prin a studia Cuprinsul înainte de toate: este important să înțelegem cum se îmbină în acest volum Shakespeare cu Swift, cu Dante ori cu Rabelais! Grupările acestea în jurul unor autori trebuie să ne fie bine întipărite în minte înainte de a ne apuca să recitim Finnegans Wake în întregime. Shakespeare este important ca paradigmă; Swift este la fel de important și el; absolut toate paradigmele sunt importante.

Dacă reperați, dacă recunoașteți toți acești scriitori în cartea lui Joyce, îl veți înțelege pe Joyce cu siguranță!

Literary Allusions in Finnegans Wake de C. George Săndulescu se lansează oficial la data de luni, 23 iulie 2012, dar cartea poate fi consultată și descărcată din acest moment la adresa de internet: http://editura.mttlc.ro/sandulescu-literary-allusions.html

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul  www.editura.mttlc.ro. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii,  lidia.vianu@g.unibuc.ro.

Lidia Vianu

UnEnglish English in „Finnegans Wake”, Volume Ten

Contemporary Literature Press, sub auspiciile Universității din București, în colaborare cu British Council și Institutul Cultural Român anunță publicarea volumului Lexicon Volume Ten. UnEnglish English in Finnegans Wake: The Last Two Hundred Pages. Parts Three and Four of Finnegans Wake. From FW page 403 to FW page 628 de C. George Săndulescu (563 pagini).

Publicăm acum volumul al zecelea din Seria de dicționare Finnegans Wake, prin care încercăm, pentru prima oară, să organizăm în mod sistematic rezultatele privind cercetarea limbilor străine în textul lui Joyce. Includem între limbile „străine” în viziunea prozatorului și limba engleză.

Limbajul este pentru Joyce magie – lucru care se vede limpede în felul cum se descrie pe sine în copilărie. Personajul Joyce-copil are priceperea rar întâlnită de a se mira de puterea Cuvântului. Mai târziu, adolescentul Joyce citea dicționare pe nerăsuflate. Scriitorul Joyce a ajuns astfel la credința că nimic nu e mai presus de limbaj – prin acesta înțelegând toate limbile pământului.

Dintre limbile lumii, singura deschisă către toate este engleza. Emil Cioran adaugă la această afirmație că și româna este aproape la fel de deschisă. Volumul al zecelea al seriei de Lexicoane, la fel ca și volumul anterior, al nouălea, se ocupă de marea flexibilitate ortografică a limbii engleze, care a dus la statutul ei actual de limbă a lumii întregi. O limbă deschisă și tolerantă.

Suntem de părere că Finnegans Wake este o carte intraductibilă tocmai din cauză că cele 40 de limbi sunt adevărații ei eroi. Cuvintele au putere magică, la fel ca povestirile Vrăjitorul din Oz, Albă ca Zăpada și cei șapte pitici, Scufița Roșie. Acest fenomen este numit de Joyce „epifanie”. Scriitorul este astfel Vrăjitorul Limbajului pentru toată Europa: nu doar Dublin, Trieste, Zürich ori Paris. Ori, mai de actualitate în ultima vreme, Copenhaga.

De fapt, ceea ce încercăm să facem este să vă călăuzim pașii către un univers al copilăriei, care, însă, trebuie tratat cu seriozitate.

Să nu uităm că Finnegans Wake este o carte plină de haz. Dacă citiți atent, veți cădea pradă râsului… mai ales atunci când descoperiți cum se îmbină limbile străine între ele!

Acum, că autorul a ieșit de sub legea copyrightului, ne propunem, prin publicarea pe Internet, să-l aducem pe Joyce pe masa cititorilor din lumea întreagă. Numai așa putem spulbera prejudecata că este un autor complicat!

Lexiconul al zecelea, UnEnglish English in Finnegans Wake. The Last Two Hundred Pages. Parts Three and Four of Finnegans Wake de C. George Sandulescu, este continuarea volumului al nouălea. El acoperă ultimele două sute de pagini din cartea lui Joyce, de la pagina 403 la pagina 628. Cartea se lansează oficial la data de 7 iulie 2012, dar ea poate fi consultată și descărcată din acest moment la adresa de internet: http://editura.mttlc.ro/sandulescu-unenglish-fw-volume-four.html

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul www.editura.mttlc.ro. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii, lidia.vianu@g.unibuc.ro

Lidia Vianu