Au început înscrierile pentru concertele și recitalurile din cadrul Concursului „Enescu”, 6–27 septembrie 2014

jean claude pennetier

Cele mai frumoase concerte ale toamnei sunt gratuite la Concursul „Enescu”: publicul va putea asculta peste 230 de candidați din 36 de colțuri ale lumii, în cadrul a 40 de concerte și recitaluri cu intrare liberă. Procedura de înscriere a fost făcută publică pe site-ul Festivalului și Concursului.

Publicul poate lua pulsul muzicii clasice a viitorului în cadrul celei de-a XIV-a ediții a Concursului Internațional „George Enescu” care se desfășoară între 6 și 27 septembrie 2014 la București.

Un recital extraordinar al pianistului francez Jean-Claude Pennetier, concerte de pian, vioară și violoncel alături de Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, precum și peste 200 dintre cei mai promițători artiști de pe 5 continente care evoluează pe scenele Ateneului Român și Universității de Muzică București sunt evenimetele din cadrul acestei ediții a Concursului Internațional „George Enescu”, la care accesul pentru public este liber.

Procedura de înscriere pentru public, precum și programul integral al evenimentelor pot fi accesate pe site-ul Festivalului și Concursului „Enescu”,  aici.

Rezervările se pot face prin intermediul unui formular online, în limita locurilor disponibile.

concursul enescu

Publicul este invitat să vină în sălile de concert și să susțină România și talentele pe care le lansează.

Concursul Internațional „George Enescu” este singurul concurs din România afiliat la Federația Mondială a Concursurilor Internaționale Muzicale (FMCIM). De-a lungul celor paisprezece ediții, nume importante ale muzicii clasice de astăzi, precum Radu Lupu, Alexandru Tomescu, Remus Azoiței sau Elisabeth Leonskaja și-au început cariera internațională ca laureați ai Concursului.

Concerte și recitaluri

sambata 21 septembrie 2013 festival enescu

La ora 11.00, la Sala Mică a Palatului, în cadrul seriei „Muzica secolului XXI – Workshop // Enescu şi contemporanii săi”, este programat recitalul lui Laurent Albrecht Breuninger (vioară) și Thomas Duis (pian). În program: Cl. Debussy – Sonata pentru vioară şi pian în sol minor L 140; L. Vierne – Sonata în sol minor pentru vioară şi pian, op. 23; G. Enescu – Sonata nr. 3 în la minor pentru pian şi vioară, „în caracter popular românesc”, op. 25; M. Ravel – Rapsodia „Tzigane”, pentru vioară şi pian, op. 76.

Programul zilei de sîmbătă, 21 septembrie, va continua la Ateneul Român, la ora 17.00, cu recitalul pianistului Jean-Claude Pennetier: G. Fauré – Nocturna nr. 12 în mi minor, op. 107, Barcarola nr. 11 în sol minor, op. 105; G. Enescu – Sonata nr. 1 pentru pian, în fa diez minor, op. 24,1; Cl. Debussy – La cathédrale engloutie, Imagini, volumul 2: Cloches à travers les feuilles, L. 111 (1907); F. Busoni – Sonatina nr. 2, BV 259; Cl. Debussy – 12 studii pentru pian (Caietul 2) L136 (7. Pour les degrés chromatiques; 8. Pour les agreements; 9. Pour les notes répétées; 10. Pour les arpèges composes; 11. Pour les sonorités opposées; 12. Pour les accords).

enescu festival editia 21 septembrie 2013

De la ora 19.30, la Sala Mare a Palatului va avea loc primul concert susținut de Royal Concertgebouw Orchestra din Amsterdam în cadrul actualei ediții a Festivalului. Dirijor: Mariss Jansons. Solist: Emanuel Ax. În program: Concertul nr. 3 pentru pian şi orchestră, în do minor, op. 37 de Beethoven și poemul simfonic O viață de erou, op. 40 de Richard Strauss. Concert prezentat de Ing.

La Ateneul Român, de la ora 22.30, Sir Neville Mariner și Orchestra Academiei Saint Martin in the Fields din Londra propun un program integral Mendelssohn-Bartholdy: Uvertura „Ruy Blas”, Concertul pentru vioară şi orchestră, în mi minor, op. 64 – solist: Boris Brovtsyn, Visul unei nopţi de vară (integral), soliste: Irina Iordăchescu, Maria Jinga. Cu participarea Corului Filarmonicii „G. Enescu”. Dirijorul corului: Iosif Ion Prunner. Concert prezentat de Enel.

Radio România Cultural și Radio România Muzical vor transmite concertele de la ora 11.00, 17.00, 19.30, 22.30.

În Sala Filarmonicii „Oltenia” din Craiova, la ora 19.00, va avea loc recitalul formației Maxim Quartet.

La Sibiu, sâmbătă, 21 septembrie: Dinastia Borgia, spectacol al Ansamblurilor Hesperion XXI și La Capella Reial de Catalunya, dirijate de Jordi Savall.

jean claude pennetier

Jean-Claude Pennetier

Jean-Claude Pennetier este considerat unul dintre cei mai spectaculoși pianiști ai generației sale. S-a remarcat în câteva competiții internaționale, obținând premiul întâi în Concursul „Gabriel Fauré” sau premiul al doilea la Concursul „Marguerite Long”. A continuat lansându-se într-o carieră strălucitoare, fiind invitat să cânte cu orchestre precum Orchestre de Paris, Staatskapelle din Dresda, Orchestra Națională din Lille, Orchestra NHK din Tokyo. De asemenea, este invitat în festivaluri ca La Roque d’Anthéron, Prades, Seattle și the Moscow Nights.

Înregistrările sale cu Beethoven, Schubert, Schumann, Brahms şi Debussy (pentru Lyrinx) au primit premii importante din partea presei muzicale. Printre cele mai recente producții ale sale se numără muzică de cameră de Ravel (Saphir Production), două albume Mozart cu Michel Portal și membrii ai Cvartetului Ysaÿe. În 2009 a văzut i-a apărut primul volum cu înregistrări ale integralei pieselor pentru pian de Gabriel Fauré, compozitor al cărui interpret eminent este; acest album, apărut la Mirare, a primit premiul Diapason d`Or. Al doilea volum lansat pe piaţa internaţională se numeşte Gabriel Fauré’s Complete Piano Music.

Interpretările sale conferite muzicii lui Schubert sunt, de asemenea, de referință; un CD dedicat acestui compozitor a apărut în 2010, de asemenea pentru Mirare și a fost distins cu Diapason d`Or.

Potrivit Gramophone (2008), „Pennetier strălucește cu o lumină clară în adâncimile lichide ale enigmei muzicale”.

Orchestra Regală Concertgebouw este cotată drept una dintre cele mai bune orchestre din lume. Criticii i-au lăudat dintotdeauna sunetul unic: secțiunea de corzi a orchestrei este „catifelată”, sunetul instrumentelor de suflat din alamă e „de aur”, al celor din lemn „deosebit de personal”, iar instrumentele de percuție au o reputație internațională. Criticii de specialitate menţionează și „acustica exceptională” a sălii Concertgebouw, proiectată de arhitectul A.L. van Gendt.

Un alt atu al Orchestrei Regale îl reprezintă amprenta dirijorilor. În cei 125 de ani de existenţă, Orchestra Regală Concertgebouw a avut doar şase dirijori! Şi, nu în ultimul rând, ea străluceşte și prin cei 120 de instumentiști, care provin din peste 20 de țări. În ciuda dimensiunii, orchestra funcționează ca una camerală atunci când vine vorba de sensibilitatea cu care membrii săi se ascultă și lucrează împreună. Un lucru care implică înalte abilități individuale și încredere reciprocă.

royal concertgebouw orchestra

Primul dirijor al Orchestrei Regale Concertgebouw a fost Willem Kes, din anul 1888 până în anul 1895. Au urmat Willem Mengelberg (1895–1945), Eduard van Beinum (1945–1959), Bernard Haitink (1963–1988), Riccardo Chailly (1988–2004) şi Mariss Jansons (numit în septembrie 2004).

Willem Mengelberg a realizat fundamentul pentru mult apreciata tradiție Mahler a orchestrei. Eduard van Beinum a introdus în repertoriu simfoniile lui Bruckner și muzica franceză. Matineele de Crăciun dirijate de Bernard Haitink și televizate în multe țări europene i-au adus Orchestrei Regale o largă recunoaștere. Haitink a fost numit dirijor onorific în 1999. Dirijor emerit din 2004, Riccardo Chailly a impulsionat programarea muzicii contemporane și de operă. Sub conducerea lui Mariss Jansons, orchestra s-a concentrat pe muzica unor compozitori ca Bruckner, Mahler, Strauss și Brahms, Șostakovici și Messiaen, cărora le-au fost dedicate proiecte tematice de mare anvergură.

În timpul celor 50 de ani de dirijat, Willem Mengelberg a invitat compozitori renumiți să colaboreze cu Orchestra Regală Concertgebouw (tradiţie păstrată până azi): George Benjamin, Oliver Knussen, Tan Dun, Thomas Adès, dar şi Richard Strauss, Gustav Mahler, Claude Debussy, Igor Stravinski, Bruno Maderna, Witold Lutosawski, Otto Ketting, Luciano Berio, Pierre Boulez, Hans Werner Henze John Adams.

Există două elemente esențiale ale repertoriului orchestrei: tradiția și înnoirea. Este vorba, pe de o parte, despre interpretările muzicii lui Mahler și Bruckner, precum şi despre menţinerea unor tradiții speciale – „Pasiunea” și „Matineul de Crăciun”. Seria proiectelor speciale „Alive, Adventurous, Alluring” (AAA), include muzica pe diverse teme. Orchestra colaborează și cu dirijori și specialiști renumiți la nivel mondial, de exemplu, Nikolaus Harnoncourt, responsabil de repertoriul din secolul XVIII.

Orchestra Concergebouw a fost fondată în anul 1888. Cu ocazia aniversării a 100 de ani în 1988, orchestra a primit oficial apelativul „Regală”. Susţine annual 80 de concerte la Concertgebouw, în Amsterdam, şi în alte 40 în săli de concert de renumite din toată lumea. Are aproximativ 250.000 de spectatori pe an, la care se adaugă publicul transmisiunilor la radio și televiziune.

A înregistrat peste 1100 LP-uri, CD-uri și DVD-uri, multe dintre ele câștigând distincții internaționale. În 2004, orchestra a lansat propria marcă, RCO Live.

mariss jansons festival enescu

Mariss Jansons

„Este datoria mea să aflu care sunt calitățile speciale ale orchestrei și pe acestea să le păstrez. Atunci, ca într-un proces natural, propria mea personalitate adaugă ceva – ei mă influențează pe mine – și totul va fi în ordine”, spune Mariss Jansons.

Tatăl său a fost dirijor, iar mama sa cântăreață de operă, originară din Letonia. Jansons a studiat vioara și dirijatul la Leningrad, continuându-și studiile cu Hans Swarowsky la Viena și cu Herbert von Karajan la Salzburg.

În 1973, Jansons a fost numit asistentul lui Yevgeny Mravinsky la Orchestra din St. Petersburg, dirijată și de tatăl lui Jansons, Arvīds. Între 1979 și 2000, a fost director muzical al Orchestrei Filarmonicii din Oslo, conducând-o spre un succes internațional.

A apărut de numeroase ori ca dirijor invitat la Berlin, Viena și Orchestra Filarmonicii din Londra, precum și cu orchestre importante din Statele Unite ale Americii. Jansons a fost numit director muzical al Orchestrei Simfonice din Pittsburgh în 1997, post pe care l-a deținut până în 2004 și al Orchestrei Simfonice Radio Bavaria în 2003.

După ce a dirijat în calitate de invitat Orchestra Regală Concertgebouw în 1988, s-a întors aproape în fiecare an și a fost numit dirijor șef în 2004. Este cel de-al șaselea dirijor care deține acest post de la fondarea orchestrei în 1888.

Jansons a primit numeroase distincții pentru realizările sale, între care se află și cea de membru de onoare al Academiei Regale de Muzică din Londra și al Societății Prietenilor Muzicii din Viena. Deține, de asemenea, Decorația Austriacă de Onoare pentru Știință și Artă, Ordinul celor Trei Stele al Letoniei și Ordinul Maximilian al Bavariei pentru Știință și Artă. În octombrie 2012 a primit premiul IJ pentru contribuția sa importantă la dezvoltarea economică și la promovarea orașului Amsterdam.

Costin Tuchilă

 liber-sa-spun-radio-3-net-parteneri-media-festival-george-enescu35

Dirijorul Mariss Jansons, invitat al Festivalului „George Enescu”

mariss-jansons

festivalul-george-enescu-2013-Festivalul Internațional „George Enescu” îl readuce la București pe cunoscutul dirijor Mariss Jansons, alături de una dintre cele mai reputate orchestre ale momentului la nivel mondial: Royal Concertgebouw Orchestra. Peste exact o lună, Jansons va se va afla pe scena Sălii Palatului pentru primul concert din cadrul Festivalului. Potrivit unor opinii ale specialiștilor, Mariss Jansons este „cel mai bun dirijor din lume în acest moment“.

Programul zilei de 21 septembrie 2013

În cadrul seriei „Mari orchestre ale lumii”, de la ora 19.30, la Sala Palatului va avea loc concertul susținut de Royal Concertgebouw Orchestra, sub bagheta lui Mariss Jansons și avându-l ca solist pe Emanuel Ax – laureat Grammy şi considerat unul dintre cei mai reputaţi pianişti contemporani, profesor la prestigioasa Julliard School. Programul include Concertul nr. 3 în do minor pentru pian și orchestră, op. 37 de Ludwig van Beethoven și poemul simfonic O viaţă de erou, op. 40 de Richard Strauss.

Revenirea dirijorului lituanian Mariss Jansons în România reconfirmă poziţia pe care Festivalul „Enescu” o ocupă în rândul celor mai prestigioase evenimentele muzicale europene. Cotidianul britanic „The Guardian“ scria în anul 2012 că Mariss Jansons ar putea fi, potrivit multora, chiar „cel mai bun dirijor din lume în acest moment“. Jansons este laureat al unui Premiu Grammy şi dirijor principal al Royal Concertgebouw Orchestra, la rândul ei în top 10 cele mai bune orchestre din lume potrivit unei ierarhii Gramophone din anul 2008. Dirijorul deţine distincţia „Crucea de onoare a Austriei pentru știință și artă”. Anul trecut şi în anul 2006, Mariss Jansons a dirijat prestigiosul Concert de Anul Nou de la Viena.

dirijori contemporani mariss jansons

Mariss Jansons

Mariss Jansons s-a născut pe 14 ianuarie 1943, în Letonia ocupată de sovietici. Mama sa, evreică, a fost forţată să se ascundă pentru a putea naşte şi avea să se stingă din viaţă câţiva ani mai târziu, în ghetoul din Riga. Tatăl, Arvid, era dirijor, iar Mariss Jansons şi-a petrecut copilăria la Opera din Riga. Din 1960, Arvid Jansons a fost dirijor asistent la Orchestra Filarmonicii din Leningrad, condusă în acea perioadă de Evgheni Mravinski, iar tânărul Jansons participa la repetiţiile tatălui. „Obişnuiam să-mi construiesc instrumente din două beţe şi să fac muzică în felul meu. Dar n-am fost de unul singur, încă de timpuriu am luat lecţii de dirijorat şi am asistat la repetiţiile şi concertele tatălui“, povestea Mariss Jansons pentru cotidianul britanic „The Guardian“. Pasiunea şi consumul enorm pentru interpretările live au făcut ca destinul fiului să fie în oglindă cu cel al tatălui. În 1984, Arvid Jansons a murit pe scenă, suferind un infarct, în timp ce dirija. 13 ani mai târziu, Mariss Jansons suferea un infarct la Oslo, în timp ce dirija opera La bohème. „Membrii orchestrei mi-au spus că încă încercam să dirijez partitura lui Puccini, prăbuşit la podea. Probabil că aşa făceam, dar nu îmi mai amintesc nimic”, declara Jansons pentru „The Guardian”. După recuperare, dirijorul, astăzi în vârstă de 70 de ani, şi-a reluat activitatea care presupune nu doar turnee contra cronometru în întreaga lume, ci şi multă muncă administrativă şi de creaţie.

Concertul susținut la București de Royal Concertgebouw Orchestra va avea loc cu casa închisă, însă puteți cumpăra bilete pentru transmisia live în sala de cinema, de pe site-ul Grand Cinema Digiplex: http://www.grandcinemadigiplex.ro/ro/spectacole/evenimente-speciale/item/394-festivalul-si-concursul-international-george-enescu.

editia 2013 festival enescu

În aceeași seară, de la ora 22.30, pe scena Ateneului Român una dintre cele mai cunoscute orchestre din Marea Britanie și din lume, Academy of Saint Martin in the Fields va oferi publicului un program integral cu lucrări de F. Mendelssohn-Bartholdy. Solist: Boris Brovtsyn (vioară). La pupitru se va afla Sir Neville Marriner, unul dintre cei mai titrați dirijori din lume, laureat al mai multor premii Grammy. Veți asculta: Uvertura „Ruy Blas”; Concertul în mi minor pentru vioară şi orchestră, op. 64; Visul unei nopţi de vară (integral), soliste: soprana Irina Iordăchescu și mezzosoprana Maria Jinga. Cu participarea Corului Filarmonicii „G. Enescu” din București, dirijorul corului : Iosif Ion Prunner.

Concertul susținut de Academy of Saint Martin in the Fields va avea loc cu casa închisă, însă îl puteți urmări în transmisie live, la Grand Cinema Digiplex.

Un concert cu intrarea liberă este programat pentru dimineața zilei de sâmbătă 21 septembrie, parte din serie „Muzica secolului XXI – Enescu și contemporanii săi”. Duo-ul Laurent Albrecht Breuninger (vioară) & Thomas Duis (pian) va susține de la ora 11.00, la Sala Mică a Palatului, un recital cu lucrări de Debussy, Ravel și Enescu.

jean-claude-pennetier

Jean-Claude Pennetier

De la ora 17.00, la Ateneul Român va avea loc recitalul extraordinar al pianistului Jean-Claude Pennetier. În program : G. Fauré – Nocturna nr. 12 în mi minor op. 107 și Barcarola nr. 11 în sol minor op. 105, F. Busoni – Sonatina nr. 2, BV 259, G. Enescu – Sonata nr. 1 în fa diez minor pentru pian, op. 24, nr. 1, Cl. Debussy – La cathédrale engloutie, O. Messiaen – Preludiul nr. 6: Cloches d’angoisse et larme d’adieu (1929), Cl. Debussy – 12 studii pentru pian (Caietul 2: 7. Pour les degrés chromatiques; 8. Pour les agreements; 9. Pour les notes répétées; 10. Pour les arpèges composes; 11. Pour les sonorités opposées; 12. Pour les accords).

Recitalul de la Ateneul Român va avea loc cu casa închisă, însă puteți achiziționa bilete la transmisia live în cinema, la Grand Cinema Digiplex: http://www.grandcinemadigiplex.ro/ro/spectacole/evenimente-speciale/item/394-festivalul-si-concursul-international-george-enescu

De asemenea, publicul din țară se va putea bucura de mai multe concerte extraordinare care au loc în cadrul Festivalului Enescu. La Craiova, de la ora 19.30, la Sala Filarmonicii „Oltenia” va concerta Maxim Quartet (Horia Maxim – pian, Mihaela Anica – flaut, Fernando Mihalache – acordeon, Săndel Smărăndescu – contrabas). La Sibiu, cunoscutul muzician Jordi Savall, supranumit „regele muzicii vechi” va susține, alături de prestigiosul ansamblu Hesperion XXI – La Capella Reial de Catalunya, concertul extraordinar La Dinastia Borgia, care „spune” povestea legendarei familii Borgia.

liber sa spun radio 3 net parteneri media festival george enescu