Evocare Gina Patrichi

evocare gina patrichi auditie majestic teatrul national radiofonic

eveniment liber sa spunÎntâlnirea de luni, 31 martie 2014, de la clubul Ramada-Majestic din București, începând cu ora 11.00, va avea un caracter special.  Teatrul Național Radiofonic vă propune one auzim la majestic Evocare Gina Patrichi. Invitate: Oana Anagnoste, fiica actriței, și scriitoarea Annie Muscă. Prezintă: Costin Tuchilă. Cu această ocazie va fi ascultat un spectacol din Fonoteca de Aur, Vocea umană de Jean Cocteau, în interpretarea Ginei Patrichi. Regia artistică: Titel Constantinescu. Înregistrare difuzată în premieră în 12 decembrie 1982.

evocare gina patrichi vocea umana annie musca tnr costin tuchilă

În 18 martie s-au împlinit 20 de ani de la dispariția prematură a actriței Gina Patrichi (n. 8 martie 1936, București). Dar oare un actor dispare odată cu retragerea din viața fizică? Am folosit verbul cu o strângere de inimă, dar și cu gândul că noi, cei care am avut privilegiul de a le fi contemporani, avem datoria nu doar de a ni-i reaminti fugar, ci de a reveni la marii artiști care au dăruit publicului momente de neuitat. De neuitat rămâne Gina Patrichi pe scenele teatrelor, în filme, la teatrul radiofonic, în roluri de compoziție interpretate într-o manieră unică. Personalitate artistică de mare frumusețe și complexitate, a creat un stil personal de interpretare, indiferent cu cât scepticism ar privi unii acest termen în cazul unui actor. Teatrul însemna pentru Gina Patrichi „omul regăsit în superioara lui umanitate”, o definiție cu valoare aforistică la care se cuvine să medităm.

gina-patrichi mari actori romani

Gina Patrichi

tnr-logoÎncepând din 1964 până la ultima sa înregistrare, din 1991 (Tango de Mrożek, în regia lui Dan Puican), Gina Patrichi a interpretat la teatrul radiofonic peste 150 de roluri. La o sumară enumerare aș aminti creațiile sale din piese de Cehov (Trei surori, Pescărușul, Livada de vișini), Sofocle (Electra), Racine (Britannicus), Shakespeare (Iuliu Cezar, Cymbeline), Molière (Doctor fără voie), Strindberg (Dansul morții), Ibsen (Brand), G. B. Shaw (Casa inimilor sfărâmate), Maxim Gorki (Vassa Jelznova), O’Neill (Din jale se întrupează Electra), Giraudoux (Război cu Troia nu se face), Lorca (Casa Bernardei Alba), Arbuzov (Serenadă târzie, Amintiri), Albee (Echilibru fragil), Camil Petrescu (Iată femeia pe care o iubesc), Bueoro Vallejo (Cu cărțile pe față, Somnul rațiunii) ș.a.

gina patrichi in vocea umana de jean cocteau costin tuchila

Scrisă în 1928 și jucată în premieră de Berthe Bovy (17 februarie 1930, Comedia Franceză), Vocea umană este un monolog dramatic în care Jean Cocteau răsfrânge un imperiu de nuanțe ale sufletului uman. „Ce a realizat Jean Cocteau, aşezând pe scenă o femeie şi un telefon? A reuşit să descifreze sufletul uman, să-l pună la încercare, să-l destrame şi să-l recompună, în egală măsură. O femeie singură, undeva, la capătul firului, un bărbat, poate o iluzie, sau poate chiar o minciună. Rolul acesta a fost interpretat la Radio de Gina Patrichi, o actriţă ca o metaforă, ca un fior, ca un strigăt, ca o iubire, o mare actriţă cu ştiinţă şi înţelegere a textului. Gina Patrichi a creat o lume, a dezvăluit ascultătorului toate secretele acestui text, creând în acelaşi timp o magie a cuvintelor. Am ascultat piesa – nu e prima dată – dar am fost surprinsă, iar şi iar, de felul unic de a interpreta acest rol. Personajul creat de Gina Patrichi are demnitate dar şi umilinţă, dă dovadă de înţelegere dar şi de disperare, trece prin toate registrele vocii, dar şi ale firii umane, și dragostea, şi teama, şi durerea, şi răbdarea, şi revolta care se împletesc continuu ca sunetele unei simfonii tragice. Pentru că vocea, vocile-trăiri sunt ca instrumentele dintr-o orchestră, dirijate magistral, creând acea magie care te reţine să ajungi la final. Femeia fără nume din piesa lui Cocteau a căpătat un nume prin interpretarea formidabilă a Ginei Patrichi.” (Pușa Roth, Sunetele unei simfonii tragice, Revista Teatrală Radio, 18 martie 2014).

logo rrcVocea umană se va difuza marți, 1 aprilie 2014, la ora 19.00, la  Radio România Cultural. Traducere și adaptare radiofonică de Manase Radnev. Regia artistică: Titel Constantinescu. Interpretează: Gina Patrichi. Regia de studio: Rodica Leu. Regia muzicală: Nicolae Neagoe. Regia tehnică: Vasile Manta. Înregistrare din anul 1982.

logo revista teatrala radioReamintim că Revista Teatrală Radio a dedicat luna martie a acestui an actriței GINA PATRICHI

La rubrica „Remember” de Annie Muscă, a apărut, în ziua de naștere agina patrichi in revista teatrala radio actriței, un substanțial portret monografic Gina Patrichi. A urmat un amplu interviu inedit cu Oana Anagnoste, realizat de Annie Muscă. Accesând paginile electronice ale revistei, veți mai întâlni opinii, caracterizări critice ale marii actrițe, amintiri, note de călătorie ale Ginei Patrichi, cronici de teatru radiofonic, fragmente din volume care i-au fost dedicate, fotografii inedite din arhiva familiei și, bineînțeles, fragmente în format multimedia din spectacole radiofonice cu Gina Patrichi, intrate de mult în Fonoteca de Aur a Radioului și în conștiința amatorilor acestui gen de teatru.

Costin Tuchilă

 Vezi în Revista Teatrală Radio: Gina Patrichi – 20

Gina Patrichi la rubrica „Remember” de Annie Muscă

Gina Patrichi: Amintiri din turnee de Annie Muscă

In memoriam Gina Patrichi la TVR

Liftul societăţii sau liftingul sentimental, cronică de teatru radiofonic de Cristina Chirvasie

Sunetele unei simfonii tragice de Pușa Roth

Oana Anagnoste: „Gina Patrichi, o flacără, un fluture, o adiere…”, interviu realizat de Annie Muscă

Gina Patrichi în „Livada de vișini” de Costin Tuchilă

Livada ca vis, cronică de teatru radiofonic de Cristina Chrivasie

Actorul Mitică Popescu va primi premiul pentru întreaga carieră

mitica popescu premiu gala gopo

eveniment liber sa spunActorul Mitică Popescu va primi premiul pentru întreaga carieră la ediţia din acest an a Galei Premiilor Gopo, care va avea loc pe 25 martie 2013, ora 19.00, la Opera Naţională Bucureşti, informează organizatorii.

Unul dintre cele mai importante trofee, premiul pentru întreaga carieră, a fost acordat la ediţiile precedente actorilor : Iurie Darie, Ion Besoiu, Draga Olteanu-Matei, Marin Moraru şi Jean Constantin.

Mitica_Popescu

Născut pe 2 decembrie 1936, la Bucureşti, Mitică Popescu este unul dintre cei mai prolifici actori de film, teatru şi televiziune din generaţia sa, cu o carieră ce se întinde pe parcursul a aproape 50 de ani. A jucat în peste 40 de piese de teatru şi peste 50 de producţii cinematografice şi TV. De asemenea, este prezentatorul uneia dintre cele mai longevive producţii TVR, emisiunea D’ale lui Mitică, emisiune care a împlinit 12 ani.

mitica-popescu teatrul mic

Memorabil în cariera sa cinematografică rămâne rolul lui Cocoşilă din filmul Moromeţii, de Stere Gulea, în care joacă alături de Victor Rebengiuc şi Luminiţa Gheorghiu. Un alt rol de referinţă este cel din Vânătoarea de vulpi (regia Mircea Daneliuc, 1980), ecranizare a romanului Nişte ţărani de Dinu Săraru. Filmografia sa mai include roluri în filme precum Glissando (regia Mircea Daneliuc, 1985), Mere roşii (regia Alexandru Tatos, 1976), Secretul armei… secrete (regia Alexandru Tatos, 1988), De ce trag clopotele, Mitică? (regia Lucian Pintilie, 1981), Înghiţitorul de săbii (regia Alexa Visarion, 1981), Cel mai iubit dintre pământeni (regia Şerban Marinescu, 1993), Căsătorie cu repetiţie (regia Virgil Calotescu, 1985), Dulcea saună a morţii (regia Andrei Blaier, 2003).

alex si morris

Ștefan Iordache și Mitică Popescu în Alex și Morris

În teatru, actorul a jucat în spectacole precum Alex şi Morris de Michael Elkin, Matca de Marin Sorescu, Pescăruşul de A. P. Cehov, Monştrii sacri de Jean Cocteau, O femeie drăguţă cu o floare şi ferestre spre nord de Eduard Radzinski, Slugă la doi stăpâni de Carlo Goldoni.

Pentru cariera sa impresionantă, Mitică Popescu a fost recompensat cu premiul pentru întreaga activitate la gala UNITER 2009.

Gala Premiilor Gopo este un eveniment organizat de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR), cu sprijinul Ministerului Culturii, Operei Naţionale Bucureşti şi al Babel Communications.