Kasandra Kalmann Năsăudean, zece ani de voluntariat în jurnalismul românesc de dincolo de granițe

kasandra-kalmann-nasaudean-occidentul-romanesc

„Obligaţia unui jurnalist este să apere adevărul şi să scoată nedreptatea la lumină”

interviu-liber-sa-spunPentru mulţi dintre noi, a face voluntariat se rezumă, de multe ori, la acţiuni singulare sau repetabile ocazional, dar există şi oameni pentru care voluntariatul devine un mod de viaţă. Astfel de oameni nu se abat nicio clipă de la misiunea asumată şi existenţa lor personală şi profesională devine mai bogată şi mai intensă tocmai pentru că fac asta. În orice domeniu, voluntariatul nu este uşor; în jurnalism, este poate şi mai solicitant, pentru că atenţia şi peniţa nu pot fi niciodată lăsate deoparte. Despre ce înseamnă un deceniu dedicat voluntariatului în presa dedicată românilor din afara graniţelor vorbim cu Kasandra Kalmann Năsăudean, editor pentru Spania „Gândacul de Colorado” din Denver (Colorado – SUA); redactor-şef la Radio Diaspora Online din Chicago; redactor-şef (editor executiv) al publicaţiei în limba română „Occidentul Românesc”.

sigla-occidentul-romanesc

Camelia Jula: Cu zece ani în urmă, deveneai editor în Spania pentru publicaţia „Gândacul de Colorado” din Denver (SUA) şi, ulterior, redactor-şef al Radio Diaspora Online din Chicago. Prin intermediul acestor instituţii de presă ai reuşit să creezi o punte de legătură între comunităţile româneşti din Spania, SUA, dar şi între acestea şi românii de acasă. Toată munca ta pentru această misiune este voluntară, de atâţia ani. Ce înseamnă să faci voluntariat pentru presa românească din diaspora, mai ales pe o perioadă atât de lungă?

Kasandra Kalmann Năsăudean: Succesul, indiferent de intensitatea sau de complexitatea lui, este ceva ce fiecare dintre noi dorim, materializat în lucruri realizabile sau irealizabile. Însă de fiecare dată când ne gândim la succes, în mintea noastră se crează o analogie cu o dorinţă aprinsă: un vis. Este o certitudine faptul că fiecare dintre noi visează şi îşi doreşte să-şi depăşească condiţia actuală. însă cum faci asta, in termeni cât se poate de concreţi şi reali? Simplu: treci la acţiune. Cea mai simplă metodă este crearea unui plan de promovare a propriei persoane. În tine trebuie să investeşti timp, răbdare şi dorinţe realizabile, care în final să ducă la ceea ce tu defineşti ca succes. Nimic nu este greu dacă vrei cu adevărat să ai succes. Şi succesul nu îl poţi dobândi decât prin muncă. Aici intervine voluntariatul. Continuă lectura „Kasandra Kalmann Năsăudean, zece ani de voluntariat în jurnalismul românesc de dincolo de granițe”

„Occidentul românesc”, o poveste de dragoste a ei, a lui, a mea, a ta, a voastră…

occidentul-romanesc-spania

eveniment liber sa spun„În luna martie a anului 2011, vedea lumina tiparului publicația «Occidentul românesc», un vis împlinit al câtorva oameni ambițioși și dornici de a face palpabilă dragostea pe care o împărtășeau cu toții de ceva vreme. Un proiect curajos, destul de dificil de materializat, dar nu imposibil. Astăzi, după doi ani de existență, «Occidentul românesc» pășește cu pas hotărât și sigur într-un nou an de tipar și îmbracă hainele de gală pentru a sărbători o vârstă ce poate părea mică, însă o perioadă care se traduce prin 24 de ediții și 576 de pagini color în care cititorii au putut citi informații utile, interviuri, știri, au putut face dedicații, publica anunțuri etc.” Citește integral interviul cu Kasandra Kalmann Năsăudean, redactor șef al Ocicdentului românesc, realizat de Ana-Maria Marinescu. 

Cu ediția tipărită pentru luna martie 2013, „Occidentul românesc” intră în al treilea an de existență.

kasandra-kalmann-nasaudean

Kasandra Kalmann Năsăudean

Publicația se poate citi și pe site-ul: www.occidentul-romanesc.com
Lectură plăcută!

Redacția „Occidentul românesc”

„Occidentul Românesc”, decembrie 2012

occidentul-romanesc-spania-publicatie-decembrie 2012

A apărut ediția pe luna decembrie a publicației independente Occidentul Românesc, adresată în special comunităţii de români din Spania. Conţinutul editorial, de o foarte bună calitate, este pregătit de o echipă redacţională profesionistă, sub coordonarea directă a jurnalistului Michael H. Cronkite din California – SUA, american de origine română.

Alături de articole cu informaţii practice şi utile, publicaţia oferă cititorilor săii şi teme de interes şi cultură generală, pregătite de jurnalişti români din Spania, SUA, România şi Australia.

Vă prezentăm câteva dintre rubricile permanente: Consultanţă juridică, Sfatul psihologului, Tradiţii româneşti, Bucătărie românească, Interviuri cu personalităţi din România, Pagina sportivă, Informaţii ale autorităţilor române din Spania, Ştiri din Spania şi din România.

Ziarul este gratuit, Occidentul Românesc ajungând direct în locurile frecventate de românii din Spania, sau în care aceştia au acces.

martin-rico- la torre de las damas en la alhambra de granada 1871 72

Martin Ríco, La Torre de las Damas en la Alhambra de Granada, 1871–72

Din ediţia pe luna decembrie am selectat câteva titluri pentru cititorii din România:

• Prezentarea diplomatică a României în Regatul Spaniei, informaţie utilă pentru toţi românii, rezidenţi, cetăţeni spanioli de origine română, sezonieri sau turişti.

• Asociaţia Jurnaliştilor Români din America de Nord (NARPA) a celebrat ziua României alături de românii din Sacramento, California

• Valencia. Congresul avocaţilor români din Spania: 22–23 decembrie 2012

• Despre greşelile noastre şi ale greşiţilor noştri, rubrică permanentă semnată de Dan Caragea, critic literar, Portugalia.

• Când e vorba de ţara mea, nu fac compromisuri. Interviu realizat și editat de Gabriela Căluțiu Sonnenberg cu Mihaela Mihai, din care vă prezentăm un fragment:

G. C. S.: O viață palpitantă și o carieră ca-n filme, s-ar putea spune! Contrar aparențelor, însă, dacă este să aruncăm o privire asupra tractoriei pe care ați urmat-o după revenirea în țară, cu greu ne putem decide care din perioade a fost mai interesantă: sunteți la ora actuală Director de Comunicare al Consiliului National al Audiovizualului din București (din anul 2000); între 2006 și 2008 ați deținut Președinția Federației Naționale a Sindicatelor din Cultură și Artă – Cartel-Alfa, iar din anul 2005 sunteți Președinta Uniunii Artiștilor Liber-mihaela mihaiProfesioniști din România (U.A.L.P.R.). Depășind sfera artisticului, în anul 2008 ați candidat pentru postul de Primar General al Capitalei. Judecând după numărul mare de responsabilități oficiale pe care vi le-ați asumat începând cu anul 2001, ca personalitate publică, se poate spune că ați inaugurat o nouă etapă în viață?

M. M.: Cred că am făcut trecerea de la acumulare la valorificarea experienței adunate. Fără îndoială că îmi doresc de pe acum să pun în practică ce am învățat și să ajut acolo unde este mai multă nevoie, acolo unde românii sunt neglijați și dezavantajați. Pentru început mi-am îndreptat atenția spre colegii mei de breaslă și sunt mândră că am reușit să fiu inițiatoare, autoare și membru în Comisia pentru punerea în aplicare a Legii 109/2005. Legea reglementează îndemnizația pentru activitatea de liber profesionist a artiștilor intrepreți sau executanți din România… Din 2006, grație acestei legi, în jur de 7000 de artiști primesc lunar, prin Casele de pensii, această îndemnizație pe care o așteptau de 50 de ani…

G. C. S.: Înțeleg că v-ați îndreptat atenția și spre reprezentarea României în afara granițelor, mizând pe experiența acumulată în cei 24 de ani petrecuți în Franța. În ce mod intenționați să interveniți pe plan european? Vă propuneți să interveniți și pentru românii din străinătate?

M. M.: În anul 2009 mi-am depus candidatura pentru Parlamentul European. Deși candidam ca politician independent, fără a avea un partid care să mă susțină, am reușit să adun 60.000 de semnături pentru acest demers. Fiind alegeri uninominale, a fost o încântare să constat cât de mult mă apreciază românii. Mulți mi-au scris că mă iubesc și că mă respectă ; singura problemă este să afle că sunt candidat. Intenția mea este să candidez din nou la alegerile pentru Parlamentul European din anul 2014 și sper de data aceasta într-un final fericit. Cunosc problemele românilor din străinătate din proprie experiență. Comunitatea română nu este la fel de bine închegată ca aceea a polonezilor, portughezilor sau a altor nații. Știu de ce și pot propune soluții, atât pentru consolidarea solidarității românilor din străinătate, cât și pentru obținerea și respectarea drepturilor noastre în contextul european.

G. C. S.: Concret, care ar fi măsurile la care v-ați gândit?

M. M.: Voi face demersuri pentru a obține în cadrul Uniunii Europene dreptul la muncă al cetățenilor români, recunoașterea diplomelor, recunoașterea drepturilor la asigurări sociale (reciprocitatea drepturilor de pensie, gratuitatea îngrijirilor medicale, ajutoarele pentru handicapați etc.). Acestea sunt drepturi care se negociază prin acorduri cu UE și se semnează de către Guvernul României. Noi, parlamentarii, avem datoria să facem presiuni, în scris, asupra Guvernului României pentru a accelera aceste negocieri spre rezolvarea problemelor românilor din diaspora europeană…”

juan miro ferma 1922

Juan Miró, Ferma, 1922

• Despre dualitatea sufletului omenesc în „Viaţa pe fugă”, un roman de Mirela Roznoveanu (New York)

„…Romanul Mirelei Roznoveanu, Viaţa pe fugă, este elaborat dinamic ca stil, dramatic. Staticul rezultă din singurătatea destinului pe care autoarea îl prezintă. În carte se detaşează mirela roznoveanusondarea morală, puterea de discernământ şi luciditatea analitică a scriitoarei. Personajele sunt realizate prin trasături repezi şi incizii. Aparent, personajul principal al volumului Mirelei Roznoveanu este o femeie, Angela. Simbolic însă, adevăratul personaj principal din Viaţa pe fugă este o întreagă lume devenită fiinţă, o societate, o Cetate numită Lumea Nouă, cu obiceiurile, regulile şi prejudecăţile ei. Arta Mirelei Roznoveanu constă tocmai în ştiinţa portretizării structurii acestei Lumi Noi, căreia îi inventariază atent, toate unghiurile.” (Octavian D. Curpaş, Arizona/USA).

Pentru că ne aflăm în ultima lună a anului 2012, luna bilanţurilor activităţii noastre, mulţumim colegilor de la publicaţia Occidentul românesc pentru efortul făcut de a informa comunitatea românească din Spania. Ei sunt: Kasandra Kalmann Năsăudean şi Florin Barbu, fondatori; coordonator: Michael H. Cronkite (CA); redactor şef: Kasandra Kalmann Năsăudean; editori: Ana-Maria Marinescu (Spania), Dan Caragea (Portugalia) Irina Georgescu Şova (România), Lucian Oprea (Colorado), Marian Petruţa (Illinois), Tudor Petruţ (California); redactori: Alexandru Stancu (Asturias), Anastasia Criste (Barcelona), Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Alicante), Mircea Fluieraş (Málaga), Sebastian Rus (Boston), Vasile Mureşan (Illinois), Tiberiu Grădiştean (Timişoara),Timeea Opreanu (Cluj-Napoca), Zoe Stoleru (Valencia); specialişti: Ionuţ Niţu, avocat, Jeni Chiriac, psiholog; redactor investigaţii : Cristian Ioanoviciu (Spania).

Pușa Roth

http://occidentul-romanesc.com/

„Occidentul Românesc” – un an de existență

Ediţia lunii februarie 2012, numărul 12 al publicaţiei „Occidentul Românesc”, a ieşit de sub tipar. Cu această ediţie se împlineşte un an de când „Occidentul Românesc” a văzut pentru prima oară lumina tiparului: 12 ediţii, a câte 24 de pagini fiecare, integral color.

În tot acest timp am încercat să fim alături de voi, alături de românii din Spania şi nu numai, lună de lună, oferind informaţii utile, sfaturi de la specialiştii noştri, poveşti de viaţă ale românilor din comunitate, ştiri din ţară şi de pretutindeni.

A trecut un an, timp în care, lunar, s-au tipărit şi distribuit în toate zonele Spaniei, între 10 şi 30 de mii de exemplare, în funcţie de buget, fără să fim nevoiţi să apelăm la diverse finanţări.

În toată această perioadă nu ne-a sponsorizat nimeni nici măcar cu un cent. Am finanţat această publicaţie lună de lună din publicitate şi din bugetul personal. Datorită colaboratorilor noştri am reuşit să vă fim aproape cu fiecare reportaj, articol sau material de investigaţii, cu fiecare sfat de specialitate.

Aş dori să mulţumesc şi pe această cale echipei „Occidentul Românesc”, colaboratorilor noştri şi în special lui Mich Harrison pentru sfaturile sale extraordinare privind tehnoredactarea.

Vă mulţumesc tuturor şi vă invit să rămâneţi în continuare alături de noi, alături de „Occidentul Românesc”, o publicaţie despre şi pentru românii din Spania.

Kasandra Kalmann-Năsăudean

Redactor şef, „Occidentul Românesc”

 „Occidentul Românesc”, ediția electronică

Occidentul românesc, decembrie 2011

A apărut ediţia tipărită pe luna decembrie a publicaţiei româneşti din Spania, „Occidentul românesc”. Din cuprins: Summitul de la Bruxelles: Berlinul şi Parisul au militat pentru o schimbare a tratatului; Reprezentanţa Diplomatică a României în Regatul Spaniei; România moare încet dar sigur, articol semnat de Kasandra Kalmann-Năsăudean, redactor şef; Îndrumar pentru lucrătorul român în Spania; Culoarea cerului senin şi a ierbii de acasă în Provincia Cuenca; Descoperă Romania în Villamayor de Santiago; Misterele consulatului de la Madrid la rubrica „Ziaristul de serviciu”; Slavii de la Răsărit, rubrică permanentă semnată de criticul literar Dan Caragea.

La secţiunea „Români cu care ne mândrim” invitata specială este Silvia Marcu, doctor în Geografie (Universitatea Complutense Madrid, 2000), specialistă în cercetarea geopoliticii spațiului Europei de Est, a relațiilor internaționale și a proceselor migratorii. Teza de doctorat a Silviei Marcu a avut ca temă România în noul context geopolitic european (Rumania en el nuevo contexto geopolítico europeo). Întrebată ce anume oferă Spania unui emigrant, indiferent de unde provine acesta, Silvia Marcu a răspuns fără ezitare: „Ce-ţi oferă Spania? Îţi oferă ceea ce meriţi, ceea ce eşti capabil şi motivat să faci. Îţi dă o şansă. Doar una…”.

Occidentul românesc

A apărut ediţia pe noiembrie a publicaţiei „Occidentul românesc”, care se adresează cu precădere comunităţilor româneşti din Spania. Cităm câteva dintre rubricile permanente ale acestui lunar care poate fi citit şi online: „Consultanţă juridică”, „Sfatul psihologului”, „Tradiţii româneşti”, „Bucătărie românească”, „Interviuri cu personalităţi române, „Informaţii sportive”, „Informaţii ale autorităţilor române din Spania”, „Ştiri din Spania şi din România”. Fondatorii acestei publicaţii sunt: Kasandra Kalmann Năsăudean şi Florin Barbu. Coordonator: jurnalistul Michael H. Cronkite din California – SUA, american de origine română. Redactor şef: Kasandra Kalmann Năsăudean.

Ziarul este gratuit şi este difuzat în comunităţile româneşti, dar şi în locurile frecventate de românii din Spania, sau în care aceştia au acces: consulate, primării, rute de transport România–Spania, în magazine, dar şi în alte spaţii unde sunt români etc. Cităm câteva dintre titlurile din numărul pe noiembrie al publicaţiei „Occidentul românesc”: Sonorităţi germane (Dan Caragea, critic literar), În România cenuşie (Irina Georgescu Şova), Încă mai suntem în viaţă (Cristian I. Guitars), Merită sau nu să emigrăm (Kasandra Kalmann Năsăudean).

http://occidentul-romanesc.com/

„Occidentul Românesc”, ziarul românilor din Spania, s-a epuizat în două zile

În Spania apare o publicație lunară cu titlu semnificativ pentru românii din diaspora, Occidentul Românesc, fondat de Kasandra Kalmann-Năsăudean (redactor șef) și Florin Valentin Barbu. Ediția tipărită a numărului 3 al ziarului a fost distribuită în toată Spania, în cele mai importante puncte din comunitățile românești.

Cu ocazia evenimentelor organizate pe Costa Blanca de americani la începutul lunii mai, ziarul a fost foarte bine primit, epuizându-se peste 10 mii de exemplare în două zile. Publicația poate fi citită și pe internet, accesând: www.occidentul-romanesc.com.

În cele 24 de pagini ale Occidentului Românesc sunt reflectate, pe lângă evenimente la zi din Europa și din lume, inițiative ale comunităților de români din Spania, ziarul făcând cunoscute figuri proeminente ale diasporei. La Coslada există un Centru Hispano-Român care a organizat, în preajma Sărbătorilor Pascale, o serie de activităţi pentru adulţi şi copii, „al căror scop a fost integrarea românilor şi spaniolilor prin intermediul tradiţiilor legate de această dată importantă, având în vedere că, în acest an, Paştele catolic şi cel ortodox s-au celebrat la aceeaşi dată. Ciclul de activităţi legate de sărbătorirea Paştelui a fost deschis sâmbătă, 9 aprilie, cu o expoziţie de costume populare româneşti. Zece costume naţionale, din zonele Munteniei şi Olteniei, au fost puse la dispoziţia Centrului de Valentina Petre, preşedinta Asociaţiei de români «Pro Vita Lex» din Torrejón de Ardoz.”

„Românii muncesc mult pentru a-şi îmbunătăţi cunoştinţele de limba spaniolă, ajungând la un nivel foarte bun”, apreciază Marta Baralo Ottonello, Directoarea Masteratului şi Doctoratului în Lingvistică aplicată predării limbii spaniole pentru străini, din cadrul Universităţii Antonio de Nebrija.

În articolul Matca limbii române, Dan Caragea consideră, pe urmele unor mai vechi teorii lingvistice, că „dacă limba noastră este neîndoios neolatină, albia este totuși geto-dacică, limba triburilor autohtone care coboară, la rândul lor, din traci și din iliri. Tracii de nord au fost numiți geți, de istoricii greci, și daci, de către cei romani. Se pare că migrația tracilor a pornit din Carpați (carpii erau un alt neam tracic) întinzându-se din Moravia (la vest) până la Nipru (la est), pentru ca la sud să atingă poalele Olimpului și insulele egeene. Firește, pe un teritoriu atât de vast, traca nu putea fi un idiom omogen. Indigența datelor nu permite însă speculații. Tot ce putem scoate la iveală, ca zăcământ străbun, sunt elementele comune cu albaneza, limbă tracă, dar și cu aspect ilir. Despre iliri știm că erau răspândiți pe o arie mărginită de Adriatică, de un hotar ce urcă, la nord, dinspre Istria până în Pannonia superioară, și care coboară, în peninsulă, până în Calabria, incluzându-i pe veneți. Sa vedem acum ce șoptiri ne-au ajuns din gura tracică. Al. Rosetti, sintetizând, arată că sufixul adjectival -esc/-ește ne vine din adâncuri: omenesc, bărbătește, București (derivat din Bucur, întrutotul tracic). În vocabularul geografic, s-au păstrat unele nume de râuri traco-ilire: Buzău, Criș, Mureș, Timiș. O celebră baladă românească începe astfel: „Pe Argeș în jos, / Pe un mal frumos”, unde Argeș si mal sunt, desigur, anteromanice.”

Un sensibil portret al Silviei Bîrsan, originară din Sebeș, „un ardelean de frunte în țara lui Cervantes”, alcătuiește Kasandra Kalmann-Năsăudean: „În Spania anilor ’90, imigranții români erau într-un număr restrâns, își găseau de lucru și erau respectați și apreciați de spanioli. În această țară a ales familia Bîrsan să înceapă o nouă viață. Primii pași au fost grei și poate umilitori dar toate au un început în această lume. E foarte important, însă, să poți și să ai curajul de a lua totul de la zero chiar și atunci când crezi că șansele sunt reduse. În 1998, soțul Silviei împreună cu fratele său a creeat o firmă de coletărie pentru românii din Spania, firmă ce a devenit cunoscută pe plan internațional. O activitate extrem de apreciată și de un real folos imigranților români din Regatul Spaniol dar și familiilor rămase în România. O activitate de succes bazată pe multă muncă, seriozitate și corectitudine, benefică tuturor românilor și astăzi.

Satul, viața liniștită de la țară, natura, tradițiile și obiceiurile românești i-au ramas vii în minte și dragi în suflet, Silviei Bîrsan. După câțiva ani de muncă în țara lui Cervantes visul de a construi un laborator de preparate tradiționele din carne pentru românii din Spania, nu i-a dat pace și liniște. Dorea să pună în practică ceea ce văzuse și admirase în diverse supermarket-uri din țara de adopție. Astfel că, dorul de casă, de tradițiile și obiceiurile românești o îndeamnă pe Silvia să realizeze pentru românii din Madrid și nu numai, ceva nou, ieșind la lumină ideea unor unități de alimentație publică aprovizionate cu cele mai bune produse tradiționale din carne fabricate în laboratoarele proprii.” (Curajul de-a răzbate).

Un mic incident într-o parcare de pe malul Meditaranei, de Paști, este relatat în stil savuros de Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Tichetul de parcare).

În 3 aprilie 2011 – aflăm din paginile Occdentului Românesc – în cadrul Asociației Românilor din Comunitatea Madrid, a avut loc inaugurarea unei biblioteci destinată românilor stabiliți în această zonă. „Prin grija Primăriei din Câmpia Turzii, biblioteca a fost înzestrată cu sute de volume de carte în limba română pentru românii adulți și copii cu scopul de-a menține o legătură permanentă cu limba și literatura română. Printre invitații prezenți la acest eveniment am remarcat prezența Primarului de la Câmpia Turzii – Ioan Vasinca, Gabriel Fernández Rojas – Ministrul Adjunct al Imigrației din Comunitatea Madrid, Petre Constantin – Șeful secției consulare Madrid, Daniel Velázquez – Directorul Centrului Hiaspano-Român din Coslada, Ioana Anghel – Director ICR Madrid, Directorul Centrului Cultural Principe de Asturias – preotul Teofil Moldovan, directoarea Fundației Prolibertas, reprezentanți ai Consilului Director ai Camerei de Comerț Româno – Spaniole și mulți alții. Gabriel Fernández Rojas, Petre Constantin, preotul Teofil Moldovan și primarul din Câmpia Turzii au salutat și felicitat în discursurile lor, membrii și președinta Asociației Românilor din Comunitatea Madrid – Paulina Mircea, pentru inițiativa proiectului de-a oferi românilor posibilitatea să nu uite să citească și să gândească în limba română, să nu-și uite originile și cultura românească.”

Ambasada României la Madrid, reprezentată de Anamaria Almășan, consilier pentru afaceri europene, a participat la a IV-a Lectură universală a lui Don Quijote, eveniment organizat la 30 aprilie, de Sociedad Cervantina de Esquivias şi Primăria din Esquivias (localitate unde Cervantes a scris, conform unor surse istorice, prima parte din cea mai cunoscută operă a sa). „Evenimentul a oferit publicului fragmente din opera marelui autor spaniol, Miguel de Cervantes – Minunata poveste a iscusitului hidalgo Don Quijote de la Mancha, în peste 40 de limbi, între care şi româna. Pe lângă lecturarea în limba română a unor fragmente din Don Quijote, s-au prezentat publicului secvenţe filmate din spectacolul Don Quijote, pus în scenă de Compania Dan Puric – moment deosebit de apreciat de audienţă”.

În pagina 14 apare un interviu cu ziaristul Cristian Guitars Ioanoviciu, realizat de Anastasia Criste (Ziaristul de serviciu). Ziarul publică articole despre tradițiile românești, informații utile despre reprezentanțele diplomatice ale României în regatul Spaniei, Sfatul psihologului, Sfaturi juridice pentru românii stabiliți în Spania.

Pușa Roth