Pierdut în labirint. Superlativele speologiei româneşti

afis-2-pierdut-in-labirint

eveniment liber sa spunMiercuri, 9 martie 2016, de la ora 18.00, la Institutul Cultural Român din București (Aleea Alexandru, nr. 38, Bucureşti), va avea loc conferința Pierdut în labirint. Superlativele speologiei româneşti, organizată de ICR în colaborare cu Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea și Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” al Academiei Române. Continuă lectura „Pierdut în labirint. Superlativele speologiei româneşti”

Expoziții Marcel Chirnoagă și Picu Pătruț

marcel chirnoaga labirint

eveniment liber sa spunÎn perioada 6–15 iunie 2014, Complexul Naţional Muzeal ASTRA găzduiește la Casa Artelor din Sibiu, Piaţa Mică nr. 21, expoziţia Universul unui mare artist: Marcel Chirnoagă. Vernisajul a avut loc joi, 6 iunie 2014, evenimentul înscriindu-se în programul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu.

Sunt prezentate lucrări în diverse tehnici ale gravurii (aquaforte, aquatinta, gravură cu sudură şi fotolitografie) şi desene în tuş, din diferite perioade ale vieţii artistului. Expoziţia va putea fi vizitată zilnic între orele 10.00–18.00.

Picu Procopie Patrut

Miniaturi de Picu Procopie Pătruţ

De asemenea, vă aducem la cunoştinţă faptul că expoziţia Picu Pătruţ. Ultimul mare miniaturist al Europeidedicată vieţii şi operei monahului Picu Procopie Pătruţ (1818-1872) va putea fi vizitată numai până la data de 18 iunie 2014, la Casa Hermes, Piaţa Mică, nr. 11.

30 de manuscrise copiate şi ilustrate de înzestratul pictor-ţăran şi o suită de obiecte ţărăneşti din Săliştea şi Mărginimea Sibiului care definesc istoric şi etnografic spaţiul în care s-a născut, a trăit şi a creat Picu Procopie Pătruţ vă aşteaptă pentru încă două săptămâni să descoperiţi vasta activitate cultural-religioasă a acestuia.

Între „știute” și „neștiute”

Nestiute ara alexandru sismanian cronica literara de christian tamas

cronica literara liber sa spunVolumul 1/neștiute al scriitorului și orientalistului Ara Alexandru Șișmanian (apărut în 2012, la Editura Ramuri din Craiova) care constituie, potrivit autorului însuși, primul dintr-un „serial poetic” cu același nume, caută să ofere cititorului o călătorie inițiatică în abisal, într-o perpetuă încercare de identificare a esențelor. Extrem de dense din punct de vedere al conținutului și marcate de imagini „sparte”, șocînd prin suprarealism pictural, care se înlănțuie cu rapiditate, aparent fără a avea la bază o structură logică, sintagmele devin tot atîtea fragmente ale unei oglinzi a cărei reconstituire nu este deloc ușor de realizat.

Plasate, de multe ori, sub semnul paradoxului, succesiunea sintagmelor conturează o atmosferă apăsătoare, un labirint spațio-temporal interior pe care imaginile realității cotidiene îl distorsionează și în care eul se simte pierdut: „atîrnam în toate direcțiile – cu toate brațele imaginare, cu toate dansurile dezarticulate/ minutul spart devenise labirint din care nu mai știam ieși” (25).

Rene-Magritte furtuna

René Magritte, Furtuna

Aflat la limita unui oniric abisal de factură freudiană, volumul își păstrează pînă la sfîrșit aceeași cadență stranie, amalgamul, la o primă vedere, strident și inutil, de elemente care încarcă aproape pînă la refuz alambicul scriiturii, dînd la iveală, prin răbdarea lecturii, formule cifrate ce se doresc destinate unor inițiați: „infernul vocilor sau umbra turnului amneziei/ ctitoriile obscurului s-au năruit în jurul țipătului țepos al deșertului/ stăpînul oglinzilor și-a însîngerat cioburile de lătrăturile lui colțuroase/ din gîtlej îi țîșnesc furtuni de nisip și haite sălbăticite de cîini/ vocile infernale strigă: «mesajul divin nu-i lanțul aleatoriu al cuvintelor, ci mesagerul sacrificat»” (89).

Livrescă, dar nu fals prețioasă, scriitura încearcă să treacă dincolo de un prim nivel de semnificare: „frazele se ofliesc înscriindu-și culorile într-un cerc alb/ apoi își transpun labirintul în tăceri descojite ex nihilo/ neantul îmi lasă cuvintele să se înalțe din cupă – și să mă umple de această identitate golită – mereu mai liberă/ cerneala moare în aer ca un semn cu misterul pierdut” (130), căutîndu-și sensurile într-un fir ariadnic desfășurat cosmologic într-un cerc închis, delimitat de un realism lucid care caută să se separe de angoasele subconștientului: „călușul îmi umple gura cu halucinații ca un gust vizual al infernului/ torționarul tremură în visurile mele/ dacă eu sînt personajul oniric al neantului cari mă visează – în mine se ascunde oare și punctul de exit?” (90).

luminita gliga orhidee albastra

Luminița Gliga, Orhidee albastră

Fără să scrie Paludes, aidoma lui Gide, autorul pare să se închidă și el, urmînd exemplul lui Tityre, într-un turn solitar construit din cuvinte: „mă închid în singurătate – captiv și liber/ mă transform coborîndu-mi în coșmar contemplațiile” (54), chiar dacă „un ciudat labirint îmi inventează neliniștea – virus al amurgului/ solitudinea e disc sau e insulă – un film al ciclului din care vreau să ies” (1).

Căutînd să se autodefinească prin conturarea unui dasein propriu, autorul nu lansează interogații, ci se constată pe sine în raport cu sine și cu lumea: „omul și lumea sînt două utopii incompatibile/ ființa lumii e neantul omului/ și invers – il y a du cygne dans le signe et même parfois du singe/ ismo ismini nullus” (90).

Dincolo de arhitectura lor de factură aforistică, una care îl scufundă pe cititor în labirinturi baroce de simboluri, făcîndu-l să ricoșeze printre imagini, concepte și idei suprapuse, „neștiutele” lui Ara Alexandru Șișmanian creează premisa unor autentice clipe de meditație și de reflecție interioară.

Christian Tămaș

Ariadne’s Veil

Angelica Kauffmann Ariadna abandonata de tezeu 1774

Angelica Kauffmann, Ariadna abandonată de Tezeu, 1774

eveniment liber sa spunContemporary Literature Press, sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român și Ambasada Republicii Irlanda, anunță publicarea volumului Ariadne’s Veil de Ioana Ieronim, editat de Lidia Vianu.

Labirintul poetului

Acum trei luni publicam o carte de proză scrisă în limba română de profesoara universitară Doris Plantus, din Statele Unite. Publicăm acum, înainte de vacanță, un volum de poezii scrise în limba engleză de poeta româncă Ioana Ieronim. Deși născute în spații diferite, una în America și alta la Râșnov, în România, amândouă scriitoarele au preocupări similare: ele sunt și traducătoare din și în limba română, au lucrat pentru ecran și scenă, au o activitate culturală intensă de promovare a literaturii române. Ioana Ieronim a fost chiar atașatul cultural al României la Washington timp de patru ani în anii ’90.

Deosebirea dintre ele este că Ioana Ieronim și-a asumat după un timp statutul de „freelancer”. Ea traduce acum poezie în limba română, publică intens în țară dar și în afara ei, mai nou scrie chiar piese de teatru – după ce a retradus câteva piese de Shakespeare, printre altele. Alcătuit din 41 de poeme, Ariadne’s Veil are o trăsătură esențială, care nu poate trece neobservată: limpezimea.

jean baptiste regnault ariadna si tezeu

Jean-Baptiste Regnault, Ariadna și Tezeu

Cover Ioana Ieronim - Ariadne's VeilAceste poeme scurte au personaje: ele sunt Ariadna și Tezeu. Povestea antică spune că Ariadna l-a ajutat pe Tezeu să scape cu viață din cetatea-labirint. Așa și începe cartea Ioanei Ieronim, care a copilărit și ea într-o cetate veche de peste 800 de ani: Ariadna țese un fir pentru Tezeu. Firul acesta este poemul însuși. Ce înseamnă firul, vălul Ariadnei și – undeva, în spatele textului – Dedal care a creat labirintul, veți desluși singuri în timp ce citiți poemele Ioanei Ieronim. Simplitatea lor este numai înșelătoare.

Lidia Vianu

Ioana Ieronim: Ariadne’s Veil, editat de Lidia Vianu, s-a lansat oficial la data de marți 23 iulie 2013, dar cartea poate fi consultată și descărcată din acest moment la adresa de internet:

http://editura.mttlc.ro/ioana-ieronim-ariadnes-veil.html

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul www.editura.mttlc.ro. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii,  lidia.vianu@g.unibuc.ro. 

 

Omul de gumă

omul de guma

Marți, 19 februarie 2013, la ora 20.00, la Clubul Alchemia din București (Calea Moșilor nr. 95) va avea loc spectacolul-lectură Omul de gumă de Sebastian Grama. Intrarea este liberă. Producător: Asociația culturală Hestugma (organizatoare a colocviului anual Gustul pentru Filosofie și a Festivalului „Respir Shakespeare”, a cărui a treia ediție a avut loc în luna noiembrie 2012 la Teatrul de Comedie).

Spectacolul s-a mai jucat, într-o formă ceva mai puțin elaborată, în cadrul Festivalului „PasSage/CuMinte”, în luna mai a anului 2012.

Textul poate fi înțeles ca o pildă de „moralitate” din lumea presei, dar și ca povestea a doi oameni pierduți între două labirinturi: al vieții profesionale și al celei personale. În cele din urmă, nu se poate spune cine manipulează pe cine, dacă este vorba de fapt despre manipulare, despre „automanipulare” sau pur și simplu despre delir.

Tonul scriiturii este comic, iar actorii mizează în bună măsură pe această manieră de a-și construi personajele, deși concluzia sugerată spectatorilor este departe de a fi veselă.

„Chitaristul” de Luis Landero, la Editura All

La Editura All a apărut romanul Chitaristul de Luis Landero, traducere şi note Cătălina Iliescu Gheorghiu.

„Luis Landero este probabil cel mai mare povestitor din literatura spaniolă contemporană. Un scriitor esenţial.”(„El País”). „Complexitatea personajelor sale şi forţa sa narativă fac din Luis Landero unul dintre marile nume ale literaturii contemporane” („Lateral”).

Luis Landero

Luis Landero s-a născut la Alburquerque (Badajoz, Spania) în 1948. Licenţiat în filologie hispanică la Universitatea Complutense din Madrid, a fost profesor de literatură la Şcoala de Arte Dramatice din Madrid şi profesor invitat la Universitatea Yale din Statele Unite. S-a remarcat în 1989 cu romanul Juegos de la edad tardía (Jocuri ale vârstei târzii) pentru care a primit Premiul Naţional al Criticii şi Premiul Naţional de Proză în 1990. Romanele care au urmat l-au aşezat în galeria celor mai importanţi scriitori contemporani: Caballeros de fortuna (1994), El mágico aprendiz (1998), El guitarrista (Chitaristul, 2002) fiind răsplătit cu Premiul Extremadura pentru Creaţie Literară; Hoy, Júpiter (2007) şi Retrato de un hombre inmaduro (Portretul unui bărbat imatur, 2009; Editura ALFFA, 2011). De asemenea, este şi autor de eseuri literare: Entre líneas: el cuento o la vida (2000), Cómo le corto el pelo, caballero? (2004) .

Eroul romanului, Emilio, este un adolescent care dimineaţa munceşte într-un atelier mecanic, iar după-amiaza merge la şcoală, încercând să-şi găsească drumul în viaţă printr-un ,,labirint de promisiuni”. Când vărul lui, Raimundo, se întoarce de la Paris şi îi povesteşte despre marile succese pe care le-a avut cântând flamenco la chitară, Emilio se lasă purtat de visul acestei vieţi boeme şi se hotărăşte să devină chitarist. În curând, soţia şefului lui – o adevărată femme fatale – îi cere să-i dea lecţii particulare de chitară, şi astfel Emilio îşi descoperă pasiunea pentru muzică, pentru artă, pentru femeile frumoase, dar şi pentru pericol. În Chitaristul, cititorii vor face cunoştinţă cu un adolescent care trăieşte pe jumătate, doarme pe jumătate şi visează la o cale de ieşire din capcana pe care i-a hărăzit-o un Dumnezeu în care nu mai crede. Când în sfârşit învaţă să trăiască, se aprinde din orice şi se înşală în toate, dar reuşeşte să găsească o ieşire din labirint.

Cătălina Iliescu Gheorghiu

Cătălina Iliescu Gheorghiu, conferențiar universitar doctor la Universitatea din Alicante, predă limba română la această universitate din anul 2005. A colaborat la elaborarea dicţionarului online Trautorom şi este preşedinta Asociaţiei româneşti „Aripi”, unde au loc cursuri de limba română pentru copiii emigranţilor români.

La Universitatea din Alicante se organizează singurul examen de limba română recunoscut de Ministerul Educaţiei din România. Pe lângă cursuri de interpretare consecutivă în engleză-spaniolă şi română-spaniolă, Cătălina Iliescu Gheorghiu a predat limba engleză, engleza pentru turism şi un curs de erori în traducere. În acelaşi timp, este şi traducătoare autorizată şi interpretă de conferinţe. Lucrarea sa Introducere în interpretariat, a apărut în anul 2006 la Editura „Institutul European” din Iaşi în Colecţia „Universitaria”, tradusă din spaniolă în română de Alexandra Andreea Sandu-Tiţu şi Roxana Mihaela Antochi.

Édouard Manet, Chitaristul spaniol

„Apariţia acestei lucrări, în limba spaniolă, la Universitatea Alicante, în anul 2001, a acoperit un gol, la vremea aceea neexistând, în Spania, nici un manual de interpretare consecutivă. Prezenta ediţie, în limba română, adaptată necesităţilor cititorului din acest spaţiu, este o încercare de a-i scuti pe viitorii interpreţi de unele dintre tatonările şi incertitudinile inerente începutului de drum.”