Timpul și lumina împart o singură umbră – Expoziție de grafică semnată Rudy Roth, în curând la Biblioteca Metropolitană București

rudy roth imposibila inflorireRudy Roth, Imposibila înflorire

interviu liber sa spunReporter: Există un timp anume, atunci când fiecare realizează că poate face altceva, în cazul dvs., grafică. Când aţi început să desenaţi, ţinând cont de formaţia dvs., de celelalte preocupări?

Rudy Roth: Cred că primele urme cât de cât semnificative ale pașilor mei pe drumul plin de sinuozități al artei grafice se regăsesc cândva prin gimnaziu. Țin minte că atunci am participat la mai multe concursuri de pictură pentru copii, iar toată lumea se aștepta să dau un sens pasiunii mele pentru desen. Aveau să treacă însă mai bine de 15 ani, până când – în timpul stagiului masteral de la Bruxelles – mâinile mele să mai rupă din nou imagini din texturarudy roth grafică infinitului. Acolo, în ploioasa capitală a Regatului Belgiei și în câteva scurte interludii prin București, Timișoara și Paris s-au născut cele mai multe dintre schițele acestea, care parcă moștenesc ceva din conturul translucid al neliniştilor mele.

Rep.: Aţi debutat cu grafică de carte la volumul de poezii Pașii profetului de Lucian Blaga, la invitaţia Editurii Ars Longa din Iaşi, volum prezentat la Festivalul „Lucian Blaga” de la Alba Iulia în anul 2008. Cum aţi relaţionat cu universul blagian, cu nebănuitele lui trepte ?

R. R.: Expresionismul lui Blaga este covârșitor. Fertil, inundat de simboluri, plin de vibrații, însă covârșitor. Fără doar și poate, nu pot spune că m-am simțit confortabil, întâlnirea cu versurile blagiene a fost extrem de puternică. Iar asta se așeza peste asimetria inerentă a începutului. Dacă ar fi să primesc invitația acum, cred că aș încerca să-l tălmăcesc pe Blaga în alte umbre decât am făcut-o atunci. Aș lasa misticismul la nivelul unei simple sugestii, mai degrabă, decât la nivelul unei dimensiuni dominante…

rudy roth pandora

Rudy Roth, Pandora

Rep.: A urmat volumul Lauda somnului, tot de Lucian Blaga, în care cântă exuberanţa vieţii terestre, deşi poezia lui este un mister. (Lucian Blaga a fost numit de Pompiliu Constantinescu „poet al misterului”.) Cum aţi dezlegat, din punct de vedere grafic, această filosofie a misterului ?

R. R.: Lauda somnului, apărut în 2010, m-a găsit într-o altă etapă a experimentelor mele grafice. Deja creionul meu începuse să sondeze tonuri mai subtile, am reușit să pun grafica în acord cu estetica expresionistă. Efectul vizibil a constat într-o trecere de la un simbolism articulat într-o manieră destul de primitivă la un imaginar tributar unei spiritualități ancestrale, de la interpretări ale misterului la geometrii contradictorii care sfidează rațiunea. Citește interviul integral în  „Occidentul românesc”, Spania.

rudy roth desene expozitie interviu occidentul romanesc

Desene de Rudy Roth: 1 – Vise abandonate; 2 – Sfântul Graal; 3 – Visul lui Euridice; 4 – Pierdută printre cuvinte

Rudy Roth: „Cred că oamenii au vocația universului”

rudy roth in cautarea timpului pierdutRudy Roth, În căutarea timpului pierdut

interviu liber sa spunRudy Roth – pseudonimul artistic al lui Eduard Rudolf Roth – este un tânăr artist român care locuiește în Palma de Mallorca (Spania) și vorbește despre cum împarte timpul asimetric în fâșii de lumină pentru a-l decoji de sens și contururi.

Absolvent al Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Ştiinţe rudy roth grafică interviu observatorul torontoEconomice din Bucureşti și apoi a două programe masterale – unul al Universității din București (Administrație publică și e-electronică) și altul al University of Kent at Canterbury (Relații Internaționale) – urmate, începând cu anul 2009 de un program doctoral la Școala Națională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti (Relații Internaționale). Cu anumite întreruperi, jurnalist la Radio România (1996–2000), iar din 2006 consultant dezvoltare greenfield / business@key, optimizare costuri şi management corporate pentru mai multe firme din România şi Ungaria.

Acesta este universul în care s-a format și trăiește Rudy Roth.

Pe lângă aceste preocupări, scrie şi desenează. Sigur, pasiune dar şi provocare pentru că grafica lui e un posibil răspuns al timpului pierdut, al timpului câştigat, o îmbinare de planuri reale şi imaginare. Pe data de 1 octombrie 2013 se va deschide oficial, la Biblioteca Metropolitană din București, prima expoziție cu lucrările care-i poartă semnătura.

timpul singuratatii rudy roth grafica desen creion

Rudy Roth, Timpul singurătății

Reporter: Spuneaţi la un moment dat, într-o însemnare de pe blogul dvs., un lucru tulburător despre vise „născute din seva unei lumi muribunde”, pentru un timp a cărui poveste se desăvârşeşte în infinit. Cum aţi redefini această sintagmă din perspectiva unui viitor apropiat, fiindcă timpul ne obligă să urcăm treaptă cu treaptă?

Rudy Roth: Fiecare dintre noi are, fără doar și poate, vocația universului. Din această perspectivă, nu cred că rostul nostru constă doar în a face figurație pe retina timpului, în numele unei revelații a resemnării. Cred, simt că trebuie să ne trăim povestea – cu aceeași intensitate de la un capăt la altul al vieții desăvârșindu-i, prin visurile, emoțiile, tăcerile și speranțele noastre – fie și preț de o clipă – necuprinsul. Și pentru că nu cunosc un alt fel de a trăi, decât acesta care transcende timpul, nu-mi pot asuma o redefinire căreia să nu-i aparțin.

Reporter: Aţi debutat, spun eu, sub semnul marii poezii, deşi vorbim de grafică şi la invitaţia Editurii Ars Longa din Iaşi aţi ilustrat volumele „Paşii profetului” şi „Lauda somnului” de Lucian Blaga. Poezia lui Lucian Blaga cuprinde orizonturi nebănuite şi este, în ultimă instanţă, o măsură a timpului. Aţi pătruns şi cum aţi pătruns sub corola de minuni a lumii?

Rudy Roth: Cu pași extrem de nehotărâți. În versurile lui Lucian Blaga am simțit dintotdeauna că mă încarc de înțelesuri. Îmi aduc aminte că imediat după ce am acceptat invitația Editurii Ars Longa de a-l descifra pe Blaga în câteva schițe, m-am regăsit, recitind poeziile, într-o stare de însingurare pe care nu o mai experimentasem de prin adolescență, când am avut primele întâlniri cu poezia lui. Apoi totul a venit de la sine, versurile lui Blaga sunt pline de seva creației. Nu trebuie decât să vibrezi în rezonanță cu ele și restul vine de la sine.

Citește interviul integral în „Observatorul”, Toronto, 2 septembrie 2013.

 rudy roth grafica blaga eva mitologie lumina fluture tacere

Desene de Rudy Roth: 1 – Eva; 2 – Pristolnicul luminii; 3 – Fluturele tăcerii

Lucian Blaga în ediții multilingve, la Editura Ars Longa

În 2006 Editura Ars Longa publica un volum cu un profil cu totul aparte: versiunea poeziei lui Lucian Blaga, Către cititori, în 18 limbi străine, în ediție de lux. Scriam atunci că gestul editurii ieșene este singular în contextul actual, neștiind că era doar începutul unui proiect care, iată, continuă cu succes și astăzi, prin publicarea anuală a unor selecții din volumele lui Lucian Blaga (în ordinea apariției lor în epocă), în ediții multilingve, bibliofile, realizate în condiții grafice deosebite.

Dintre cele 18 versiuni ale poeziei Către cititori, cuprinsă în volumul În marea trecere (1924), 10 sunt inedite. Poemul este tradus în latină (de Traian Diaconescu, care semnează și prefața), franceză (Paul Miclău), italiană (Viorica Bălteanu), spaniolă (Gabriela Mureșan), portugheză (Micaela Ghițescu), engleză (Rodica Albu), germană (Ruth Herrfurth), suedeză (Ion Miloș), greacă (Dimos Rendis-Ravanis), arabă (Christian Tămaș), ebraică (Malva Holban), rusă (Elena Roșca), slovacă (Ion Codreanu), ucraineană (Ioan Lobiuc), maghiară (Ana-Maria Giosan), rromani (Lisia Ursu), macedoneană și aromană (Vanghea Mihanj-Steryu). Volumul este ilustrat cu grafică de Bogdan Emanuel Popa. Sugestive, exploatând temele poeziei, desenele sunt inserate între textul românesc și versiunea sa în limba străină. Editorii au avut ideea ingenioasă de a pune în oglindă poezia blagiană și traducerea sa, înlesnind astfel cititorului posibilitatea de a compara textul de bază cu cel tradus.

Proiectul de care vorbeam, al edițiilor multilingve Blaga, cu traduceri inedite, a început în 2007, desigur, cu volumul de debut al poetului, Poemele luminii (1919) – versiuni în franceză (Paul Villard), engleză (Rodica Albu), germană (Anneliese Poruciuc şi Andrea Bargan), cu o prefaţă de acad. Constantin Ciopraga. Aceste ediții sunt lansate în cadrul Festivalului Internațional „Lucian Blaga” de la Sebeș și Lancrăm și al Târgului de Carte „Alba Transilvana”, care se desfășoară la Alba Iulia, în luna mai, în aceeași perioadă cu festivalul. Seria este coordonată de Mioara Pop, directoare a Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” din Alba Iulia. Ele păstrează modalitatea de așezare în pagină, în oglindă, a textului românesc cu traducerea, ilustrațiile, adecvate, fiind tipărite pe hârtie satinată.

Paisprezece poeme din Paşii profetului (1921), considerate cele mai reprezentative (Pan, Înfrigurare, Amurg de toamnă, Vara, Leagănul, Gândurile unui mort, În lan, Din copilăria mea, La mânăstire, Daţi-mi un trup, voi munţilor, Flori de mac, Tămâie şi fulgi, Strigăt în pustie, Versuri scrise pe frunze uscate de vie) apăreau în 2008, de asemenea în ediție trilingvă. Grafica la Pașii profetului, foarte inspirată, aparţine lui Eduard Rudolf Roth.

Începând cu În marea trecere (2009), edițiile conțin traduceri în patru limbi, la versiunile în franceză, engleză și germană adăugându-se și traduceri în spaniolă, realizate de Christian Tămaș. În marea trecere conține zece poeme din culegerea publicată de Blaga în 1924 și este ilustrată de Nicoleta Bida. Din Lauda somnului (1929), cu grafică de Eduard Rudolf Roth, editorii au selectat în volumul apărut anul trecut 12 poezii: Biografie, Somn, Paradis în destrămare, Biblică, Peisaj transcendent, Cap aplecat, Perspectivă, Ioan se sfâşie în pustie, Noapte extatică, Elegie, Peisaj trecut, Asfinţit.

În 6 mai 2011 a fost lansat la Alba Iulia și Lancrăm cel mai recent volum din această serie, La curțile dorului, ediție de asemenea în patru limbi, însoțită, ca și precedentele, de 100 CD-uri cu poeme în lectura actriţei Doina Iarcuczewicz, ilustraţie muzicală de Gheorghe Şfaiţer (Teatrul „Luceafărul” din Iaşi). CD-urile, distribuite gratuit, sunt destinate nevăzătorilor.

Cu grafică de Nicoleta Bida, volumul este prefațat de un pasaj din Istoria literaturii române de la origini până în prezent (1941) de G. Călinescu: „Intrat în câmpul noţiunii de tradiţie era firesc ca Lucian Blaga, în înţelegere sau nu cu alţii, să se deplaseze pe un punct mai apropiat de existenţa noastră reală, românească. Tracismul e o abstracţie, iar panteismul curat, o filozofie fără mitologie constituită. Poporul român este creştin ortodox şi Dumnezeul creştin este exterior lumii. Dar cum sufletul popular nu atinge niciodată absolutul, caracteristic spiritualismului, poetul se va opri la mijloc între cer şi pământ (atitudine eretică, dar singura cu putinţă în poezie şi în orice legendă, dovadă franciscanismul) şi va continua să pipăie concretul lăsându-se nostalcizat de Spirit…”

La curțile dorului apărea în 1938. În traducerile lui Paul Villard (Aux cours du grand désir), Christian Tămaș (En las cortes del anhelo), Rodica Albu (At the Courts of Longing), Anneliese Poruciuc şi Andrea Bargan (Am Hofe der Sehnsucht), sunt publicate 12 poeme din ciclul respectiv: La curțile dorului, Anno Domini, Lângă cetate, În preajma strămoșilor, Corbul, Iezerul, Trezire, Bunăvestire pentru floarea mărului, Oapseți nepoftiți, Ciocârlia, Destin, Boare atlantică. Desigur, aici principala dificultate constă în echivalarea cuvântului dor, considerat pe bună dreptate intraductibil în complexitatea pe care o are noțiunea în limba română și, în particular, în opera lui Blaga. În context, cel mai apropiat este termenul din spaniolă, folosit de Christian Tămaș: anhelo – dorință fierbinte, nesaț, dar și alean, cuprinzând deci parțial sensurile cuvântului dor, fără conotația de nostalgie pe care o are portughezul saudade, în care mulți cercetători văd echivalentul noțiunii românești. De exemplu, chiar dacă sacrifică rima, imposibil de realizat fără îndepărtarea substanțială de sens, un poem cum e Ciocârlia sună bine atât în spaniolă, cât și în engleză: „Alguien canta en las nubes del dia / al amanecer. ¿Quien puede ser? / Alguien canta en el aire. / ¿Una ave? ¿Un fantasma? / Solo él puede ser, solo él: / el terrestre pequeñito / con el cuerpo como los granos / mucho alabados / con la voz como el azúl claro, / con la sangre como el amén. / Solo él puede ser: ¡E1 Cristo pajarero! El / que cada día / se alza una vez, / vencedor sin armas, / desde el trigal hacia el cielo, / y desencanta los pecados / sobre todas las aldeas.” (La alondra); „There’s someone singing in the day clouds / as early as sunrise. Who might that be? / There’s someone singing in the air. / Is it a bird? Or is there a spirit there? / It can only be him, only him: / the tiny earthling / with a body like the long / praised grains, / with a voice so serene / and blood like the Amen. / It can only be him: / the feathered Christ! The one / that once every day / sores away, sores high, / in glory, without steel, / from cornfield to sky, / charming away sins / over all the villages.” (The Skylark).

Pe lângă calitatea în sine a noilor traduceri și caracterul lor bibliofil, volumele din această serie, apărute la Editura Ars Longa, pun în circulație pentru cititorul străin poezia lui Blaga, mai ales că vechile traduceri sunt astăzi greu de găsit. Gestul editorial este cu atât mai salutar cu cât aceste volume intră în mari biblioteci din lume și în biblioteci universitare de prestigiu.

Costin Tuchilă