Aniversarea profesorului Jiří Felix, unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați româniști din Cehia

prof Jiri Felix

În 24 februarie 2016, Ambasada României la Praga, în colaborare cu Asociația Cehia-România, a organizat un eveniment special dedicat profesorului Jiří Felix (n. 21 februarie 1931, la Praga), unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați româniști din Republica Cehă, la aniversarea vârstei de 85 de ani. Evenimentul s-a bucurat de o participare numeroasă din partea apropiaților Ambasadei și membrilor Asociației Cehia-România. Activitatea profesorului a fost prezentată de Libuše Valentová, şefa Secției de românistică din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii Caroline din Praga şi Libuša Vajdová, cercetătoare la Institutul de Literatură Mondială al Academiei Slovace de Ştiinţe din Bratislava. Continuă lectura „Aniversarea profesorului Jiří Felix, unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați româniști din Cehia”

Lecturi publice Bogdan Suceavă la Praga și Plzeň

Institutul Cultural Român de la Praga, în parteneriat cu Asociația Cehia-România, organizează o seară de lectură la care este invitat scriitorul român stabilit în SUA, Bogdan Suceavă, miercuri 10 iunie, ora 18.00, la Catedra de Românistică a Universității Caroline (Hybernska 3, Praha 1). Programul prevede o serie de lecturi din cele mai recente opere ale autorului, precum şi dialoguri cu româniştii cehi, menite să aducă o reflecţie asupra unor teme de referinţă sau curiozităţi literare (Bogdan Suceavă, de pildă, a fost puternic influențat de literatura modernă cehă, având o afinitate deosebită pentru Hašek și Čapek).

Continuă lectura „Lecturi publice Bogdan Suceavă la Praga și Plzeň”

Seară Eminescu la Praga

seara eminescu praga icr traduceri eminescu in ceha

eveniment liber sa spunJoi, 17 ianuarie 2013, la ora 18.00, la Institutul Cultural Român de la Praga, a avut loc o seară literară consacrată aniversării a 163 de ani de la naşterea poetului naţional Mihai Eminescu şi Zilei Culturii Române.

Partenerii acestui eveniment cultural au fost Asociaţia de prietenie Cehia-România şi secţia de românistică a Universităţii Caroline din Praga.

Organizată de directorul ICR din Praga, Mircea Dan Duţă și de directoarea adjunctă Veronica Miclea, cu sprijinul asistentului Ştefan Caius Giura, care a documentat evenimentul cu minuţiozitate, seara a fost dedicată nu numai specialiştilor în opera eminesciană dar şi tuturor iubitorilor de poezie.

eminescu ceha slovaca mircea dan duta

Mircea Dan Duță

Programul a cuprins trei părţi, şi anume:

• Prezentarea operei lui Eminescu în traducerile apărute în limba cehă şi slovacă, cu participarea traducătorilor din limba română în cehă şi slovacă PhDr. Libuša Vajdová, CSc., de la Institutul de literatură universală din Bratislava, PhDr. Libuše Valentová, şefa secţiei de românistică a Universităţii Caroline din Praga şi PhDr.Jiří Našinec, lector la aceeaşi secţie, toţi dedicându-se operei poetice a lui Mihai Eminescu.

Eminescu foto tinerete facuta la praga

Mihai Eminescu, fotografie din 1869

În cadrul interesantei prelegeri, doamna Libuše Valentová a precizat faptul că celebra fotografie din tinereţea universitară a poetului (1869) a fost realizată la Praga, în Piaţa Venceslav, în atelierul fotografului Jan Tomáš, nu la Viena, cum se considera în mod eronat.

• Recital de poezie în limbile română, cehă şi slovacă, prezentându-se volumul Mihai Eminescu, Křídla z vosku (Aripi de ceară), tradus de Viera Prokešová și Libuša Vajdová (Editura MilaniuM, Bratislava 2007) şi Mihai Eminescu, Až září voda tmavá, în traducerea lui Vilém Závada, la Editura de stat pentru literatură şi artă, Praga, 1964.

Zdeněk Valášek

Zdeněk Valášek

Deosebit de interesantă a fost compararea a trei traduceri în limba cehă a poeziei eminesciene Ce te legeni, codrule, prima apărută în 1937, a doua în 1964 şi a treia realizată de Zdeněk Valášek, membru al asociaţiei Cehia-România, în anul 1955, pe atunci student la limba română, la Praga. Ultima variantă a fost recitată în premieră absolută de autor, fiind singura care respectă versificaţia originalului românesc.

jiri nasinec traducere cezara in ceha

Jiří Našinec

• Partea a treia a adus o nouă surpriză, traducătorul Jiří Našinec citind în premieră un capitol din varianta cehă a nuvelei Cezara, încă nepublicată.

Fiecare participant a primit un exemplar din publicaţia Mihai Eminescu în cultura cehă (publicată de Asociaţia Cehia-România, la Praga în anul 2009).

Seara literară s-a încheiat cu un moment muzical: Mai am un singur dor în interpretarea semnatarei acestui articol.

Lidia Sofica-Našinec

Colocviul internaţional „Cum să scriem astăzi o istorie a literaturii române”

La Institutul Cultural Român din Praga a avut loc recent, miercuri, 21 noiembrie 2012, Colocviul internaţional „Cum să scriem astăzi o istorie a literaturii române”, organizat de Institutul de Literatură Mondială al Academiei Slovace de Ştiinţe, Bratislava, Catedra de limbi romanice a Facultăţii de Litere a Universităţii Komenský din Bratislava, Departamentul de românistică din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii Caroline din Praga şi Institutul Cultural Român din Praga, în baza grantului de cercetare al Institutului de Literatură Mondială al Academiei Slovace de Ştiinţe (SAV) din Bratislava, intitulat Istoria literaturii române (procese literare în spaţiul cultural).

Unul din subiectele colocviului a fost dezbaterea în jurul tratatelor de istorie a literaturii române, apărute în ultimul timp în România sau în alte ţări. S-a încercat cu această ocazie trasarea modalităţii unei cercetări literare care nu ar lăsa deoparte nici aşa-numita „istorie mică”, prin urmare contextul cultural în care apar operele literare şi care nu se reduce numai la „marile figuri” ale istoriei literaturii, pentru că acestea se dezvoltă întotdeauna într-un context mai larg. Totodată s-a pus în discuție „ce poate fi astăzi considerat drept literatură”, cu alte cuvinte, „dacă şi în ce măsură suntem capabili să diferenţiem ce mai este şi ce nu mai este literar (artistic)”. Abordarea aleasă pentru cercetarea de față are un indiscutabil avantaj: este o perspectivă „exterioară” asupra literaturii române, venită din mediul cultural slovac şi ceh, ambele cu o lungă tradiţie a studiilor românistice.

Coordonator principal al grantului de cercetare: PhD. Libuša Vajdová, Institutul de Literatură Mondială al Academiei Slovace de Ştiinţe, Bratislava.

Cercetători: Conf. univ. PhD. Jana Páleníková, Facultatea de Litere a Universităţii Komenský din Bratislava, PhD. Libuše Valentová, Facultatea de Litere a Universităţii Caroline din Praga.

Lidia Nasincova

Praga

Sărbătoarea Românilor la Praga

Duminică, 9 septembrie 2012, la Praga a avut loc Sărbătoarea Românilor din Republica Cehă, care s-a bucurat de o participare numeroasă.

Deschiderea s-a facut în acordul imnurilor naționale ale României și Republicii Moldova și în prezența gazdelor: Nicolae Dedulea, președintele ARRC, Iurie Postolachi, președintele Euromoldova, E.S. Daniela Gîtman, Ambasadorul României și E. S. Ștefan Gorda, Ambasadorul Republicii Moldova.

Programul artistic a fost la mare înălțime, constând în șase ore de spectacol de muzică și dans, exclusiv în limba română. Membrii Ansamblului folcloric „Țara Vrancei”, în frunte cu Maria Murgoci și cu Floarea Calotă, oaspeți de seamă, au încantat publicul din Praga și aureprezentat cu cinste nu doar zona folclorică a Moldovei, ci și Teleormanul și Maramureșul. Artiștii invitați din Republica Moldova, prin cântecele interpretate, au adus un binemeritat omagiu marilor patrioți români trecuți în neființă, Doina și Ion Aldea Teodorovici si poetului Grigore Vieru. Tinerele cântărețe Inesa Popa, Liuba Doga, Karizma, Gabriela Rusu au interpretat melodii din repertoriul unor artiști de mare valoare, cum ar fi Mihaela Runceanu, Angela Similea, Laura Stoica, Anastasia Lazariuc, iar fetele de la Studioul de dans „Floarea Soarelui” din Chișinău au prezentat dansuri etno-românești. De asemenea, au evoluat și reprezentantele comunității moldovenesti din Cehia, ansamblul Kodrjanka și Rodica Stegărescu.

„Sperăm că această ediție, prin numărul de participanți de peste 600 de persoane, prin calitatea ansamblurilor artistice și a interpreților care au evoluat pe scenă, prin calitatea mâncărurilor și băuturilor românești servite și ca urmare și a celorlalte activități desfășurate (vânzare de cărți românești, vânzare de obiecte de artizanat și costume populare) să fie consemnată în memoria noastră ca o manifestare de succes care a declanșat o adevarată emoție și un sentiment de patriotism adevărat în inima tutoror românilor prezenți”, a declarat Nicolae Dedulea, președintele Asociației Românilor din Republica Cehă.

Ca oaspeți de seamă au participat la această sărbătoare Decebal Bacinschi, primarul municipiului Focșani, Petr Lachnit, primarul adjunct al primăriei Praga 5, Jaroslav Mikunda din partea Asociației Organizațiilor folclorice din Cehia – FOS ČR, Veronica Miclea, director adjunct la ICR Praga, Libuše Valentova – președinta Asociației Cehia – România. Din Republica Moldova au participat Eugenia Ursu, reprezentant UNESCO în Moldova și Gutiera Prodan, reprezentant al postului național de televiziune Moldova 1.

Această manifestare culturală, care a devenit deja tradiție, a fost organizată de către Asociația Românilor din Republica Cehă și Asociația Euromoldova, cu sprijinul financiar al Guvernului României, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, al Excelenței Sale Daniela Gîtman, Ambasadorul României în Republica Cehă, al Excelenței Sale Ștefan Gorda, Ambasadorul Republicii Moldova în Republica Cehă, cu sprijinul Primăriei Praga 5 și cu colaborarea ICR Praga.

Partenerii Sărbătorii Românilor (2012) au fost: firma Avon Cosmetics, Muzeul Național al Republicii Cehe (secția etnografică) și Parohia ortodoxă Praga 5 (de limba română).

Asociația Românilor din Republica Cehă – Sdružení Rumunů v České Republice a fost înființată în primăvara anului 2009 ca organizație non-profit și urmăreste să servească și să reprezinte interesele comunității românesti din aceasta țară.

De la înființarea sa, Asociația a realizat numeroase proiecte, printre care facilitarea participării a zeci de ansambluri folclorice românești la diverse festivaluri de folclor din Republica Cehă, excursii și drumeții, sprijinirea proiectului de construire a bisericii ortodoxe din orașul Most închinată pomenirii militarilor români morți în al doilea război mondial în luptele din Cehoslovacia precum și organizarea primelor două ediții ale Sărbătorii Românilor din Republica Cehă.

Pentrul mai multe detalii despre Asociația Românilor din Republica Cehă vă rugăm să consultați pagina de internet: www.romaniincehia.com.

Asociația Euromoldova, înființată în 2009 ca organizație non-profit, reunește membrii comunității moldovenești din Republica Cehă. Printre proiectele realizate cu succes de către Euromoldova se numără serate de Crăciun, serbări de mărțișor, echipa de fotbal reprezentând Republica Moldova în campionatul comunităților străine din Republica Cehă.

Secţia de românistică de la Universitatea Carolina din Praga a aniversat 130 de ani de existență

La Târgul de carte „Lumea cărţii”, care s-a desfăşurat la Praga între 17 şi 20 mai 2012 și al cărui oaspete de onoare a fost România, a avut loc conferinţa 130 de ani de la introducerea studiului limbii române la Universitatea Carolina din Praga. Aniversarea românisticii a fost menţionată în referate de patru specialişti de renume în domeniul lingvisticii şi literaturii române.

Conf. PhDr. Jiří Felix, CSc., primul ceh care a obţinut doctoratul în România, a dezbătut tema Cehii şi limba română. Cercetătorul a menţionat pătrunderea cuvintelor româneşti în limba cehă de la sfârşitul secolului al XV-lea şi începutul secolului al XVI-lea. Semnificaţia istorică a acestei limbi pentru domeniul nostru a fost ilustrată cu exemplul lui Jan Amos Comenius, care în Didactica Magna prezintă româna ca pe una dintre limbile care ar fi bine de cunoscut. Într-o trecere în revistă diacronică a românisticii din Cehia, conf. Jiří Felix s-a axat pe fondarea secţiei la Facultatea de litere a Universităţii Caroline de către profesorul Jan Urban Jarník în anul 1882. Prin acest act, Universitatea Carolina a devenit a cincea instituţie de învăţământ superior la care era posibil studiul limbii române. În continuare, Jiří Felix a vorbit desăre personalităţile care au contribuit de atunci la dezvoltarea acestei specialităţi în Cehia.

PhDr. Libuše Valentová, CSc., care a şi prezentat prelegerile, a ales tema Traduceri din literatura română în cehă, în care s-a axat pe istoria receptării operei româneşti scrise în mediul ceh. A amintit de primii traducători de cărţi româneşti şi de continuatorii lor, oferindu-le ascultătorilor o trecere în revistă a istoriei publicării acestei literaturi în condiţiile sociale în continuă schimbare. Libuše Valentová a subliniat calitatea traducerilor cehe, demonstrată şi de decernarea Premiului „Magnesia Litera” lui Jiří Našinec în anul 2007 pentru traducerea cărţii Simion Liftnicul de Petru Cimpoeşu, care a devenit şi cartea acelui an, obţinând Marele Premiu „Magnesia Litera”. D-na Valentová a mai menţionat noile tendinţe de după anul 1989, şi anume efortul de a cunoaşte literatura română din Basarabia, teritoriul actualei Republici Moldova.

PhDr. Jiří Našinec a susținut o prelegere cu tema Exilul literar românesc, precizând că din România postbelică au plecat mai mulţi scriitori decât din orice altă ţară europeană. Centrul exilului a devenit pentru autorii români mai ales Franţa, apoi Spania şi SUA. În exil s-au străduit să menţină statutul cultural al ţării natale şi să folosească poziţia de exilaţi în scopul medierii relaţiilor dintre România şi ţara gazdă, urmărind literatura publicată în România şi receptarea acesteia în străinătate.

Grupul de prelegeri a fost încheiat de PhDr. Libuša Vajdová, CSc., cercetătoare la Institutul de literatură universală din Bratislava. În referatul său intitulat Tradiţiile românisticii cehe şi slovace, autoarea a oferit o prezentare largă a colaborării de specialitate cehoslovace, respectiv cehe şi slovace, numindu-i pe cei mai renumiţi românişti slovaci.

Hana Bednářová

Traducere de Lidia Našincová

Seară literară românească la Praga

Institutul Cultural Român din Praga a organizat miercuri, 29 februarie 2012, la ora 18.00 o „Seară literară românească” la Casa Lecturii, având ca partener Biblioteca Municipală din Praga.

Motto-ul a fost:

Cunoaşteţi România?

Ştiaţi că literatura română se ridică la nivel european?

Ştiaţi că România va fi invitată de onoare a Târgului de carte „Lumea Cărţii“ din Praga, ediţia 2012?

În cursul serii am audiat fragmente din ultimele traduceri din literatura română în limba cehă:

Spune-mi Gioni, autor Aureliu Busuioc, traducere şi lectură: Jiří Našinec

Convorbiri cu Mihai I al României, autor Mircea Ciobanu, traducere şi lectură: Lydie Černá

Ghidul nesimţitului, autor Radu Paraschivescu, traducere şi lectură: David Božetěch.

Dan Mircea Duţă, directorul ICR din Praga, a prezentat conceptul încă actual de „generaţia literară” în literatura română contemporană.

Cuvântul introductiv l-a avut conf. univ. Libuše Valentová, care a prezentat fenomenele principale ale literaturii române contemporane, deci din anii 1991–2000, şi anume:

1) creşterea cantitativă a numărului de cărţi publicate, cursurile de scris creativ de tipul „Şi tu poţi scrie un roman”, scriitori iniţial mai puţin cunoscuţi, cum a fost Petru Cimpoieşu, dar care, după marele succes avut cu publicarea romanului Simion liftnicul în Cehia, în traducerea lui Jiří Našinec, a devenit extrem de apreciat şi tradus şi în alte limbi;

2) influenţa comunităţii moderne pentru tinerii internauţi şi bloggeri – autonomia existenţială, eliberarea de secrete, pe adresa www.liternet.ro, începând din anul 2001;

3) deschiderea autorului/artistului, legătura cu alte profesii, scenarişti care devin autori de romane, ca în cazul filmului Moartea domnului Lăzărescu, Teodosie cel Mic de Răzvan Rădulescu , Corespondentul nostru special, tradus în trei limbi.

Un alt element extrem de important îl constituie participarea la festivaluri, târguri de carte, tinerii autori devenind propriii lor manageri, cum este cazul lui Dan Lungu.

4) eliberarea de diverse tipuri de tabu, cum era erotica. Exemplu, romanul Rem de Mircea Cărtărescu, Fetiţa de M. Zamfir (gen Lolita lui Nabokov) sau Luminiţa, mon amour de Cezar Paul Bădescu.

Seara s-a bucurat de mare succes, publicul a fost numeros şi încântat să afle noutăţi din literatura română.

Lidia Sofica-Našinec