Verdi–Wagner: Corespondențe

verdi wagner

eveniment liber sa spunDuminică, 27 octombrie 2013, la ora 19.00, Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură, în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu”, organizează, cu patronajul Ambasadei Republicii Italiene în România, recitalul omagial Verdi–Wagner: Corespondențe.

leontina-vaduva

Leontina Văduva

Anul muzical 2013 stă sub emblema plină de forţă a doi dintre compozitorii care au redefinit genul liric: Richard Wagner şi Giuseppe Verdi: doi poli, la Nord şi la Sud de Alpi, doi compozitori vizionari, două sensiblităţi care au trasat decisiv parcursul teatrului muzical în veacul al XIX-lea. Fără excepţie, toate instituţiile muzicale ale lumii au ales să marcheze bicentenarul naşterii celor doi giganţi ai componisticii europene prin evenimente speciale. O face şi Filarmonica „George Enescu”, printr-o formulă de recital cu totul inedită. În 27 octombrie 2013, Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură vă invită să îi cunoaşteţi pe Wagner şi pe Verdi, dar, în egală măsură, pe Richard şi Giuseppe, prin ochii, rândurile şi filtrul spiritual al celor care le-au fost aproape ani mulţi: Cosima Wagner şi Giuseppina Strepponi. Fragmente de corespondenţă, inedite pentru publicul bucureştean, dar şi lieduri şi canzone din creaţia camerală – iată coloanele (împletite, ca într-un chiostro medieval) care susţin o serată guvernată de eleganţă şi excelenţă artistică.

medeea-marinescu

Medeea Marinescu

Muzica şi proza se întâlnesc precum cele două protagoniste care le sunt ambasadori, două prezenţe emblematice pentru artele pe care le servesc: soprana Leontina Văduva şi actriţa Medeea Marinescu. Li se adaugă pianistul Masakatsu Nakano şi prezentatorul Marius Constantinescu. Împreună vor schiţa portrete din câteva linii, suflete din note pe portativ şi rânduri pe hârtie, în oglinzi ce vor confunda voit compozitorii şi oamenii.

Biletele s-au pus în vânzare la casa de bilete a Ateneului Român (strada Constantin Esarcu, nr.2), marţi-vineri, între orele 12.00-19.00, Tel: 0213156875

Organizatori: Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură și Filarmonica „George Enescu”.Patronaj: Ambasada Republicii Italiene în România.

Parteneri: Raiffeisen Bank, Grand Hotel Continental, Tarom, Wagner Arte Frumoase și Povești și Prietenii lui Mihnea.

Sponsori Principali: Kaufland România, Murflatar și Floria.ro.

Parteneri Media: Radio România Cultural, Radio România Muzical, RFI România, Cocor Media Channel, Ziarul Bursa, Revista Biz, Revista Melos, Ziarul Metropolis, Decat O Revista, Agerpres, Igloo Media, Modernism.ro, Realitatea.net, Senso TV, Lirika; Calendar Evenimente, Prwave, Webcultura, Liternet, 4Arte.ro, Hipmag, Artline, B365.ro, Inoras.ro, Ceașca de Cultură, Online Gallery, ExclusivNews, EviaMedia, Sales Express, Agenția de Carte; Zile și Nopți; Cercul de Societate și Cultură și The Diplomatic Agenda.

Birou Presă – Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură, tel. +40 723917995; e-mail: birou.presa@musicarte.ro; www.musicarte.ro
www.facebook.com/asociatia.muzicaartacultura

Lieduri româneşti în limba franceză

emile vernon fata cu maci

Émil Vernon, Fată cu maci

Vineri, 19 aprilie 2013, ora 18.30, în Holul Mare al Bibliotecii Județene „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea va avea loc un recital extraordinar de Lieduri româneşti în limba franceză, susținut de soprana Camelia Pavlenco. La pian: Silvia Neamțu.

Programul cuprinde: George Cavadia, Plecarea, Euphrosine, Sărutatul; Stan Golestan, Promisiune, Căsătoria; Marcel Mihalovici, Răvaş de dragoste, Paparudele; Ion Nonna Otescu, Dacă ai fi ştiut; Alfred Alessandrescu, Cântec albastru şi brun, Perdeaua vecinei mele; George Enescu, Dar către Ana, Mi-e dor, Domnişoarelor leneşe la scris; Cornel Ţăranu, Plecată fără sfârşit; Valentin Teodorian, Serenadă.

Evenimentul marchează închiderea manifestărilor reunite sub genericul „Fête de la Francophonie”.

Medalion Felicia Donceanu

Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret, Stagiunea Camerală a Uniunii Interpreţilor, Coregrafilor şi Criticilor Muzicali din România

Luni 31 ianuarie 2011, la ora 17,00, sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane Bucureşti (str. Tache Ionescu nr.4) va găzdui o nouă manifestare din cadrul celei de-a doua Stagiuni Camerale a Uniunii Interpreţilor, Coregrafilor şi Criticilor Muzicali din România, Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret, realizată în colaborare cu Biblioteca Metropolitană Bucureşti (coordonator de proiect: dr. Mirela Zafiri). Seara de luni 31 ianuarie este dedicată compozitoarei Felicia Donceanu, care şi-a aniversat în 28 ianuarie ziua de naştere. Medalionul Felicia Donceanu, De ieri către mâine va cuprinde lucrări camerale interpretate de soprana Cristina Radu, mezzosoprana Antonela Bârnat, tenorul Dragoş Cohal. La pian: Diana Spânu-Dănilă, Iula Săndulescu, Lelia Şerbănescu.

În program: Ritual de statornicie pe un text de Dumitru Popescu pentru cor mixt şi percuţie în interpretarea Corului Radio, dirijor Aurel Grigoraş ( video), Trei lieduri pe versuri de Bacovia, din ciclul Odinioară (Balet, Amur antic, Seară tristă), Bâlci în Aldebaran, din ciclul de lieduri Mărgele pe versurile lui Tudor Arghezi, Coline albastre (videoclip), Trei cântece pentru Til, ciclu de lieduri pe versuri de George Călinescu (Paşii, Frunza, Apă vie), Lecţia de muzică (poem dramatic) pentru soprană şi pian la patru mâini, pe versuri în limba engleză de Brânduşa Predescu, Lacrimi pe versuri de Felicia Donceanu, Unde eşti, copilărie…, secvenţe pentru voce şi pian, Testament (video, în interpretarea sopranei Georgeta Stoleriu).

Născută pe 28 ianuarie 1931, la Bacău, Felicia Donceanu a urmat cursurile Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti (1949–1956), unde a studiat cu Mihail Jora (compoziţie), George Breazul şi Ioan D. Chirescu (teorie şi solfegiu), Paul Constantinescu (armonie), Nicolae Buicliu (countrapunct), Mircea Basarab (orchestraţie). A lucrat ca redactor la Editura pentru Literatură şi Artă (ESPLA) din Bucureşti, secţia muzicală (1956–1958) şi la Editura Muzicală din Bucureşti (1958–1966).

Plină de culoare şi ritm, rafinată, muzica Feliciei Donceanu pendulează cu graţie între registrul dramatic şi cel liric, între meditaţia poetică şi umor, cu remarcabilă efervescenţă creatoare. A compus cu egală măiestrie în toate genurile: muzică simfonică (Meşterul Manole, poem simfonic, 1956, rev. 1968, 1977), muzică vocal-simfonică (Invocatio, poem pentru soprană, vioară, pian şi orchestra de cameră, text religios şi citate din Ovidiu, 1999), muzică de cameră (Inscripţie pe un catarg, baladă pentru harpă solo,1989; Diptic pentru oboi, clarinet, fagot, 1989; Lamento pentru soprană, două viole da gamba, clavecin şi percuţie, pe un text religios, 1994), lieduri, muzică de scenă (Tartuffe de Molière, 1965; Măsură pentru măsură de William Shakespeare, 1965), muzică corală, muzică pentru copii, teatru instrumental pentru preşcolari, teatru instrumental Fantasia per piano-forte et caetera, pantomimă pentru pianist şi alţi doi instrumentişti, 1998; Tablouri vivante pentru voce, instrumente şi dans, 1999).

A scris articole şi cronici în „Muzica”, „Contemporanul”, „Azi”. A susţinut conferinţe, prelegeri, concerte-lecţii, emisiuni radiofonice. A scris texte pentru muzica proprie şi pentru diverse lucrări corale aparţinând diferiţilor compozitori români, scenarii pentru radio şi pentru spectacole muzical-coregrafice. Felicia Donceanu este şi autoarea unor inspirate ilustraţii la cărţi pentru copii.

A fost distinsă cu Menţiune specială la Concursul Internaţional de Compoziţie de la Mannheim (1961), premiile Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1983, 1984, 1986, 1988, 1993, 1996, 1997), Ordinul Meritul Cultural, clasa I (1981), Premiul „George Enescu” al Academiei Române (1984).

Soprana Cristina Radu este solistă a Operei din Braşov şi desfăşoară o bogată activitate concertistică atât în ţară cât şi peste hotare, fiind deopotrivă atrasă de scena teatrului liric cât şi de genul cameral şi vocal-simfonic. În perioada studiilor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, a primit Bursa „Yolanda Mărculescu” (2002). Continuă să se perfecţioneze în masterclass-uri cu personalităţi de prestigiu ale scenei lirice româneşti şi internaţionale: Ileana Cotrubaş, Virginia Zeani, Felicity Lott, Ionel Pantea, Alain Nonat, Cristian Mihăilescu, Denice Graves. A câştigat Concursul Internaţional de Canto „Joseph Schmidt” (Suceava, ediţia I, 2007, Premiul I), „Verviers International Singing Competition” (Belgia, 2005, Premiul I) şi Concursul de Interpretare „Mihail Jora” (Bucureşti, 2001, Marele Premiu).

Solist colaborator al Operei Naţionale din Bucureşti, din noiembrie 2005, mezzosoprana Antonela Bârnat a absolvit Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, la clasa profesoarei Georgeta Stoleriu (2004). În 2003 a fost laureată (Premiul I şi Medalia de aur) a „International Contest for lyrical soloists”, Rodos, Grecia. A fost distinsă cu Premiul al III-lea la „Malmö Singing Competition”, Suedia şi Premiul al II-lea la Concursul Internaţional de Canto „Maeştrii artei lirice – Magda Ianculescu”.

Absolvent, în anul 2005, al secţiei de dirijat de cor academic din cadrul Universitatăţii de Arte „George Enescu” din Iaşi, tenorul Dragoş Cohal a studiat canto clasic cu Dan Priscornic, la Şcoala de Arte din Iaşi. În 2008 a emigrat în Italia, unde a devenit corist stabil al Corului Filarmonicii „Giuseppe Verdi” din Milano, debutânt ca solist în Fantezia pentru pian, cor, solişti şi orchestră de Beethoven în luna decembrie a aceluiaşi an. Din 2009 este membru al ansamblului „La Verdi Barocca” al aceleiaşi Filarmonici milaneze, iar în martie 2010 a cântat ca solist în lucrarea Le ultime sette parole del nostro Redentore sulla Croce de Haydn. În prezent este student în anul I al Academiei La Scala din Milano.

Deopotrivă muzicolog şi critic muzical, pianista Diana Spânu-Dănilă este profesor titular la Catedra de corepetiţie-acompaniament a Liceului de Muzică „George Enescu” din Bucureşti. Din 1994 este membră a formaţiei camerale Trio „Mozaic”, cu care a urmat un curs de perfecţionare cu violoncelistul Wolfgang Laufer (Fine Arts Quartet, SUA), în cadrul Universităţii de Muzică din Bucureşti (1993, 1994). A fost distinsă cu Premiul întâi absolut la Concursul Internaţional „Citta di Stresa”, Italia (1983), Premiul al IV-lea la Concursul Internaţional de Pian „Citta di Albenga”, Italia (1983), Premiul al IV-lea la Concursul Internaţional de pian „Carlo Soliva”, Casale Monfferrato, Italia (1984), Premiul al II-lea la secţiunea muzică de cameră, duo vioară-pian din cadrul Concursului Internaţional „Isola di Capri”, Italia (1990).

Pianista Iulia Săndulescu, absolventă a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, a fost, în 2002–2003, bursieră la École Normale de Musique „Alfred Cortot” din Paris, la clasa prof. Françoise Thinat. Din anul 2000 este asistentă universitară la Facultatea de Muzică a Universităţii „Transilvania” din Braşov şi pianist colaborator al Operei din Braşov (2005–2007). În vara anului 2006 a absolvit cursurile de Master in Piano Performance la Facultatea de Muzică din Braşov, la clasa prof. univ. dr. Stela Drăgulin.

Licenţiată a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti (1999), pianista Lelia Şerbănescu a susţinut Masteratul în cadrul aceleiaşi Universităţi şi a obţinut titlul de Doctor în muzică în 2008. A participat la cursurile de măiestrie pianistică de la Ceské Budejovice, Cehia, în iulie 1997 şi la cele susţinute la Arad (în noiembrie 1999 şi septembrie 2000) de prof. univ. Gabriel Amiraş de la Academia de Muzică din Trossingen (Germania), precum şi la cursurile de măiestrie în domeniul muzicii de cameră organizate de UNMB şi de pianista Lorry Walfisch (S.U.A.). Susţine numeroase recitaluri solistice şi camerale. A publicat lucrarea Coordonatele psihologice ale actului interpretativ (2 volume, Editura Muzicală).

Costin Tuchilă