„Urlet în bezna prelungă” de Jabra Ibrahim Jabra

Urlet in bezna prelunga  editura ars longa

O nouă traducere din literatura arabă, în coordonarea colectivului de traducători din limba arabă. Prefaţă şi note: Laura Sitaru.

eveniment liber sa spunDupă Celelalte camere, Urlet în bezna prelungă este al doilea roman al scriitorului palestinian Jabra Ibrahim Jabra tradus în limba română şi publicat de către Editura ieşeană Ars Longa, care găzduieşte de câţiva ani colecția „Alif”, pusă sub semnul Alianței Civilizațiilor – România și coordonată de arabistul George Grigore.

Născut în 1920, într-o familie de palestinieni creştinidin Bethlehem, Jabra a crescut şi s-a format în umbra culturii arabe şi a celei occidentale deopotrivă, încercând să armonizeze cadrul occidental de valori cu realitatea culturală a lumii arabe şi să creeze o estetică proprie a acesteia. Jabra Ibrahim Jabra este cu certitudine unul dintre cei mai prolifici literaţi ai celei de-a doua jumătăţi a secolului XX, publicând sau traducând peste treizeci de volume şi fiind autorul a peste douăzeci de lucrări de critică literară.

JABRA IBRAHIM JABRA

Jabra Ibrahim Jabra

Publicat în 1946, Urlet în bezna prelungă iese din tematica epocii sale, lăsând într-o marginalitate aproape totală marile subiecte şi preocupări ale elitei intelectuale palestiniene, dar şi arabe, în sens mai larg.

Naratorul îşi face auzită vocea în Urlet în bezna prelungă prin personajul central al romanului, Amīn, care exprimă un întreg sistem de idei ale autorului despre lume şi viaţă. Oraşul este locul în care întâmplările pe care le povesteşte personajul Amīn se desfăşoară ori s-au desfăşurat, un oraş fără nume, un oraş arab oarecare sau, mai bine-zis, toate oraşele arabe laolaltă. Anonimitatea intenţionată a locului în care Amīn trăieşte dramatic întâmplări din viaţa sa conferă acestuia o valenţă generală – oraşul lui Amīn este o mostră de societate arabă la mijlocul secolului al XX-lea, suprinsă în toate aspectele sale, economice, sociale, culturale şi morale.

casablanca

Ovidiu Pietrăreanu, profesor de literatură arabă la Universitatea din Bucureşti, face, la rândul său, următoarele consideraţii despre romancierul palestinian: „Jabra Ibrahim Jabra se situează în centrul unei reţele complexe de comuniuni culturale, literare şi de spirit. Pasionat de cultura engleză, rămâne profund devotat culturii arabe, pe care înţelege să o slujească traducând piese de Shakespeare într-un mod care îl asociază, în conştiinţa publicului arab, cu dramaturgul englez aşa cum un George Murnu este, pentru iubitorii de litere din România, cel care a înveşmântat epopeile homerice în sonorităţile şi cadenţele limbii române. Acest efort de apropriere a capodoperelor unei alte literaturi decât cea proprie îl consacră, totodată, ca pe un strălucit urmaş al exponenţilor spiritului care a guvernat renaşterea culturală şi, mai cu seamă, literară arabă din secolul XIX şi începutul secolului XX, care au considerat traducerea un act de însemnătate majoră pentru propăşirea culturală a unei naţiuni. Profilul literatului Jabra este, însă, completat şi de scriitura rafinată a romanelor sale, în care absurdul şi tragicul unor destine individuale şi colective tumultuoase sunt înfăţişate de un condei în care se îngemănează detaşarea cerebrală şi cea mai caldă empatie”.

sigla-editurii-ars-longaTraducerea romanului de faţă este rezultatul muncii de echipă a studentelor Ana Iulia Alexandru, Laura Georgiana Coman, Andra Ramona Dodiţă, Roxana Ioniţă, Monica Lixandru şi Daniela Nedelea din promoţia de absolvenţi 2010 ai secţiei de limba arabă a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti, sub coordonarea Laurei Sitaru, profesor de literatură arabă, care a unificat şi stilizat textul în limba română, a elaborat prefaţa şi aparatul critic. Laura Sitaru a fost distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România – filialele Bucureşti – pentru traducerea romanului Taxi. Povestiri din trafic al scriitorului egiptean Khaled al-Khamissi, publicat în 2012 în colecţia „Alif” a Editurii Ars Longa.

George Grigore

Vezi și: „Drama identității”, cronică de Costin Tuchilă la romanul „Celelalte camere” de Jabra Ibrahim Jabra

Lansare de carte: „Taxi” de Khaled al-Khamissi

Joi, 7 iunie 2012, ora 13,00, la Librăria „Mihai Eminescu” din București (Bd. Regina Elisabeta nr. 16) va avea loc lansarea romanul Taxi. Povestiri din trafic de Khaled al-Khamissi, apărut la Editura Ars Longa, în colecția „Alif”. Traducere din limba arabă, prefață și note: Laura Sitaru. Cartea va fi prezentată de George Grigore, Laura Sitaru, Peter Sragher, Bogdan Ştefănescu. Lectură în arabă şi română: Andra Dodiţă şi Gabriel Biţună.

Născut la Cairo în 1962, Khaled al-Khamissi, absolvent de ştiinţe politice, cu un doctorat în acest domeniu la Sorbona, mărturiseşte că şi-a dorit mereu să fie scriitor. Romanul Taxi s-a născut din dorinţa de a povesti lumii lucruri simple despre viaţa cotidiană din Cairo. Scris cu multă simpatie faţă de personajele sale, romanul oferă o imagine „din taxi” a societăţii egiptene temporane. Taxi, alături de mai recentul Arca lui Noe, reprezintă cele mai cunoscute scrieri ale sale întreaga lume.

„O lectură captivantă, dulce-amară, o incursiune în lumea reală a celor pe care mulţi dintre noi i-au întâlnit, dar nu au avut curiozitatea sau răgazul să-i cunoască: şoferii de taxi din Cairo.” (Irina Vainovski-Mihai).

„Constatând cu bucurie interesul deosebit pe care traducătoarea acestui roman, Laura  Sitaru profesoară de literatură arabă la Universitatea din Bucureşti, îl are pentru literatura egipteană, am decis să sprijin publicarea romanului Taxi al lui Khaled al-Khamissi, pe care îl consider un cadou oferit publicului român.” (Yashar Hassan Abbas Heliny).

Taxi se numără printre cele mai frumoase scrieri arabe traduse în limba română, iar alegerea şi traducerea sa se înscriu în cadrul promovării reciproce a creaţiilor literare din Egipt şi România pentru o mai bună cunoaştere şi apropiere.” (Abdalla Mebasher).

„Fascinaţi de cuvânt, arabii au făcut din statul la poveşti o adevărată artă. Povestea dăinuie, doar locul depanării ei se schimbă, de la popasurile din oaze, la somptuosul palat al lui Şahriar, la caravanseraiurile împrăştiate pe drumurile Orientului… Khaled al-Khamissi vine cu un nou topos: taxiurile din Cairo şi şoferii lor care-l încântă pe călător cu poveşti rupte din viaţă… Cunoscătoare a realităţilor cairote, traducătoarea romanului, arabista Laura Sitaru, oferă cititorului de limbă română un text în care savoarea originalului stăruie din plin. ”(George Grigore).