Editura Ars Longa la Târgul de Carte ,,Librex”

Afise Librex 2016-2 lucian blaga

eveniment liber sa spunÎn perioada 9–13 martie 2016, la Palas Mall, Iași, are loc Târgul de Carte ,,Librex”. Organizat de ,, Sedcom Libris”, Târgul de Carte a ajuns la a 24-a ediție și potrivit comunicatului de presă al organizatorilor, Librex 2015 aduce 172 de expozanţi: edituri, companii distribuitoare de carte românească şi străină, papetărie, jucării, birotică şi muzică, instituţii de învăţământ, fundaţii şi asociaţii culturale, galerii de artă etc. Agenda culturală Librex 2015 cuprinde peste 300 de evenimente culturale, lansări de carte, întâlniri literare, conferinţele Librex, momente artistice, concursuri, Tombola „Citești și câștigi”. Evenimentele Librex 2015 se desfăşoară în cele trei Agore Ex Libris (spaţii de evenimente) din incinta Palas Mall (nivelul 0 şi nivelul 1), în Sala Mozart (Palaseditura-ars-longa-iasi-christian-brandusa-tamas-sigla-albastru1 Mall), la Casa Cărţii şi la Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Asachi” Iaşi. 

Agenda evenimentelor prezentate de Editura Ars Longa împreună cu Asociația culturală „Semper Artes” în cadrul Târgului de carte Librex, Iași: Continuă lectura „Editura Ars Longa la Târgul de Carte ,,Librex””

Lansare de carte: Ana Pop Sîrbu, „Versuri” & Ilie Gyurcsik, „Reversuri”

ana pop sirbu versuri lansare 2015

eveniment liber sa spunVineri, 13 februarie 2015, ora 12.00, la sediul revistei „Orizont” din Timișoara (Piaţa Sf. Gheorghe nr. 3),  Filiala Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România vă invită la lansarea volumului Ana Pop Sîrbu, Versuri & Ilie Gyurcsik, Reversuri, Editura David Press Print, Timișoara, 2014, cu o postfață de Rodica Bărbat, copertă de Daniela Florian și grafică interioară de Adriana Lucaciu și Septimiu Sîrbu. Afiş: Cristian Sebastian. Prezintă: dr. Graţiela Benga, critic literar. Volumul beneficiază de o cronică de întâmpinare scrisă de criticul literar, dr. Liviu Antonesei, intitulată Un strălucit experiment poetico-hermeneutic: Continuă lectura „Lansare de carte: Ana Pop Sîrbu, „Versuri” & Ilie Gyurcsik, „Reversuri””

Seară de poezie

eduard rudolf roth cartea viselor

Eduard Rudolf Roth, Cartea viselor

Muzeul Literaturii Române Iaşi în colaborare cu revistele „Alecart”, „Timpul” şi „Zona Literară” va invită vineri, 8 martie 2013, începând cu ora 18.00, la Muzeul „Sfântul Ierarh Dosoftei Mitropolitul”, din str. Anastasie Panu, nr. 54, din Iaşi, unde, în cadrul celei de-a IX-a ediţii a Salonului de literatură Zero+, va avea loc o Seară de poezie cu Anton Lascu şi Paul Gorban. Invitat: Cosmin Perța.

Moderatorii cenaclului sunt: Mirel Cană, Liviu Antonesei, Şerban Axinte.

Vor fi prezentate cărțile de poezie: Poveste fără sfârșit de Anton Lascu, Ed. Zona, Publishers, 2012, Caii din Perugia de Paul Gorban, Ed. Paralela 45, 2012, Teofil și Câinele de lemn de Cosmin Perța, Ed. Herg Benet, 2012.

salonul de literatura zero plus

La Iaşi, mai multe grupări şi reviste literare, câteva asociaţii şi instituţii culturale s-au gândit să demareze un nou program literar. În acest sens, în parteneriat cu Muzeul Literaturii Române, filiala ieşeană, revistele „Zona Literară”, „Timpul” şi „Alecart” dau startul primei şedinţe a Salonului de literatură Zero+.

În cadrul cenaclului vor fi abordate orice tip de literatură: proză, poezie, eseu, dramaturgie, jurnal etc. Se urmăreşte, pe de altă parte, crearea unor evenimente literare, marcate prin lansări de carte, întâlniri cu scriitori consacraţi, dar şi crearea unui pol literar atât din punct de vedere estetic, cât şi critic, reprezentativ timpurilor actuale. Salonul de literatură Zero+ este un concept care vine, în primul rând, în sprijinul noilor valuri literare, sprijinind libertatea de creaţie artistică.

Poezia doamnelor

Jean-Dudicourt.-Portrait-de-femme-belle-epoque

Jean Dudicourt, Portret de doamnă La Belle Époque

Atunci când rosteşti înfiorat „primăvară”, rosteşti cu glasul interior al poeziei. Sigur, fiecare anotimp are poezia lui, dar timpul poeziei nu este determinat de cel al anotimpului. Poate că acesta este punctul de plecare spre universul poetic, poate altul, însă important este să acceptăm ideea de poezie.

alfred-sisley-spring-at-veneux

Alfred Sisley, Primăvară la Veneux

Poeta pe care am ales-o acum, la început de primăvară, să ne fie muză, se numeşte Cornelia Costin, iar volumul din care cităm, inspirat intitulat Roua dimineţilor uitate, a apărut la Editura Ars Longa din Iaşi. Titlul creează din prima clipă o dimensiune emoţională deosebită, fiindcă dimineţile uitate pot fi în egală măsură dimineţi pierdute, un paradis pierdut, aşa cum poate şi autoarea sugerează chiar în poezia intitulată Prefaţă:

„Părea real, dar poate-a fost… coşmar:

Desferecam dureri întemniţate

în neglijatul ancestral hambar

şi spaimele-ntrupate-n nestemate

mă-mpresurau… grădină neplivită

de ani de căutări şi de angoase…

Într-un ungher, speranţa otrăvită

se izmenea, veşminte noi să coase,

dar, înlăuntrul visului, deschis

spre ochii mei – ferestre înstelate –

mai intuiam străvechiul paradis

zăcând… în… Roua dimineţilor uitate… ”

domenico ghirlandaio portretul giovannei tornabuoni 1489 sau 1490

Domenico Ghirlandaio, Portretul Giovannei Tornabuoni, 1489 sau 1490

„Cornelia Costin, spune Liviu Antonesei în prefaţa acestui volum, este o poetă adevărată, posesoarea unui flux liric vulcanic, exploziv, aluvionar. Recursul la perfecţiunea formală este doar mijlocul prin care autoarea reuşeşte să-şi impună controlul asupra acestei «materii lirice» uneori torenţiale, alteori de-a dreptul incandescente. […]

Mihai potcoava melancolie

Mihai Potcoavă, Melancolie

Temele poeziei Corneliei Costin sînt marile teme ale poeziei dintotdeauna, dragostea, destinul, exilul în lume, comuniunea cu divinitatea, frumuseţea şi răutatea lumii, trădarea etc., iar ele sunt «salvate» nu doar prin fireasca retrăire şi prin forţa eruptivă a lirismului autoarei, ci şi prin bine-venitele note ironice, autoironice, câteodată chiar sarcastice, sosite la momentul cel mai potrivit, ca un fel de lovituri finale de dalta unui sculptor excedat de perfecţiunea statuilor sale de marmură. Acesta mi se pare, iarăşi, un semn al calităţilor care-i permit autoarei să facă pasul decisiv de la versificaţie – oricît de impecabilă ar fi aceasta – la poezie, la poezia care şi «doare», nu doar farmecă prin rigoarea formei.

În ce mă priveşte, cred că autoarea şi-a găsit formula lirică cea mai adecvată şi că aceasta îi va aduce noi şi plăcute surprize. Cititorilor săi, de asemenea! ”

Pușa Roth

Cornelia Costin

Noroc

E validată masca pe pămînt

Cînd Doamne!-atîtea lucruri frumoase încă sînt!

Şi masca pîn-la urmă nu e rea

De poţi s-ascunzi durerile cu ea…

Dar dacă profitorii năvălesc

Şi măşti perfide zilnic iscodesc

Ce mai rămîne din credinţa noastră?…

…Noroc cu zarea pururea albastră!

vasili surikov femeie tanara rugandu se

Vasili Surikov, Tânără femeie rugându-se

Rugăciune

Să-mi laşi şi mie, Doamne, o marjă de iubire,

Să pot s-aleg seninul şi să mi-l însuşesc,

Iar eu promit că îţi voi da de ştire

De cîte ori destinul mă face să roşesc.

Să-mi laşi, Mărite, calea deschisă către Tine,

Chiar dacă plecăciunea-mi îţi pare nesmerită…

Mi-ai revelat prin dor şi răzvrătiri sublime

Că sufletul e-o mare de tine ţărmurită.

Cum mă cutremur, Doamne, chemîndu-Te să vii

Cînd văd cum marginile se destramă…

şi cînd nădejdile de tine-s pustii

Mă-înăbuş de atîta zbatere şi teamă.

Cînd simt cum mă învăluie dorinţa

Care-mi dă ghes să mă măsor cu Tine

Oare mă-nveţi ce-nseamnă suferinţa

Sau cotropită-s de izbînzi haine?

Atîtea întrebări nedezlegate

Se-mbogăţesc mereu nesocotindu-ţi vrerea,

Dar toate sînt, Preasfinte, de Tine luminate,

Chiar dacă vor să-nvingă zăgazul şi tăcerea!

Mă las recucerită de trista biruinţă

A ne-ntinării şi-nţeleg, Preabune,

Că nu sîntem făcuţi doar pentru suferinţă…

Sîntem fărîme sfinte împrăştiate-n lume.

Îngăduie, Părinte, atunci, să-mi pot permite

Să mă înalţ prin visul pe care mi l-ai dat

De a-mi urma iubirea ce creşte-n gînd cuminte

şi-a-mi preţui seninul de rouă măsurat.

Ascultă

Christian Sinding, „Murmurul primăverii” (1896), orchestrație de Hans Sitt. Interpretează: Orchestra Filarmonicii din Helsinki, dirijor: Leif Segerstam