Jean Dudicourt, Portret de doamnă La Belle Époque
Atunci când rosteşti înfiorat „primăvară”, rosteşti cu glasul interior al poeziei. Sigur, fiecare anotimp are poezia lui, dar timpul poeziei nu este determinat de cel al anotimpului. Poate că acesta este punctul de plecare spre universul poetic, poate altul, însă important este să acceptăm ideea de poezie.
Alfred Sisley, Primăvară la Veneux
Poeta pe care am ales-o acum, la început de primăvară, să ne fie muză, se numeşte Cornelia Costin, iar volumul din care cităm, inspirat intitulat Roua dimineţilor uitate, a apărut la Editura Ars Longa din Iaşi. Titlul creează din prima clipă o dimensiune emoţională deosebită, fiindcă dimineţile uitate pot fi în egală măsură dimineţi pierdute, un paradis pierdut, aşa cum poate şi autoarea sugerează chiar în poezia intitulată Prefaţă:
„Părea real, dar poate-a fost… coşmar:
Desferecam dureri întemniţate
în neglijatul ancestral hambar
şi spaimele-ntrupate-n nestemate
mă-mpresurau… grădină neplivită
de ani de căutări şi de angoase…
Într-un ungher, speranţa otrăvită
se izmenea, veşminte noi să coase,
dar, înlăuntrul visului, deschis
spre ochii mei – ferestre înstelate –
mai intuiam străvechiul paradis
zăcând… în… Roua dimineţilor uitate… ”
Domenico Ghirlandaio, Portretul Giovannei Tornabuoni, 1489 sau 1490
„Cornelia Costin, spune Liviu Antonesei în prefaţa acestui volum, este o poetă adevărată, posesoarea unui flux liric vulcanic, exploziv, aluvionar. Recursul la perfecţiunea formală este doar mijlocul prin care autoarea reuşeşte să-şi impună controlul asupra acestei «materii lirice» uneori torenţiale, alteori de-a dreptul incandescente. […]
Mihai Potcoavă, Melancolie
Temele poeziei Corneliei Costin sînt marile teme ale poeziei dintotdeauna, dragostea, destinul, exilul în lume, comuniunea cu divinitatea, frumuseţea şi răutatea lumii, trădarea etc., iar ele sunt «salvate» nu doar prin fireasca retrăire şi prin forţa eruptivă a lirismului autoarei, ci şi prin bine-venitele note ironice, autoironice, câteodată chiar sarcastice, sosite la momentul cel mai potrivit, ca un fel de lovituri finale de dalta unui sculptor excedat de perfecţiunea statuilor sale de marmură. Acesta mi se pare, iarăşi, un semn al calităţilor care-i permit autoarei să facă pasul decisiv de la versificaţie – oricît de impecabilă ar fi aceasta – la poezie, la poezia care şi «doare», nu doar farmecă prin rigoarea formei.
În ce mă priveşte, cred că autoarea şi-a găsit formula lirică cea mai adecvată şi că aceasta îi va aduce noi şi plăcute surprize. Cititorilor săi, de asemenea! ”
Pușa Roth
Cornelia Costin
Noroc
E validată masca pe pămînt
Cînd Doamne!-atîtea lucruri frumoase încă sînt!
Şi masca pîn-la urmă nu e rea
De poţi s-ascunzi durerile cu ea…
Dar dacă profitorii năvălesc
Şi măşti perfide zilnic iscodesc
Ce mai rămîne din credinţa noastră?…
…Noroc cu zarea pururea albastră!
Vasili Surikov, Tânără femeie rugându-se
Rugăciune
Să-mi laşi şi mie, Doamne, o marjă de iubire,
Să pot s-aleg seninul şi să mi-l însuşesc,
Iar eu promit că îţi voi da de ştire
De cîte ori destinul mă face să roşesc.
Să-mi laşi, Mărite, calea deschisă către Tine,
Chiar dacă plecăciunea-mi îţi pare nesmerită…
Mi-ai revelat prin dor şi răzvrătiri sublime
Că sufletul e-o mare de tine ţărmurită.
Cum mă cutremur, Doamne, chemîndu-Te să vii
Cînd văd cum marginile se destramă…
şi cînd nădejdile de tine-s pustii
Mă-înăbuş de atîta zbatere şi teamă.
Cînd simt cum mă învăluie dorinţa
Care-mi dă ghes să mă măsor cu Tine
Oare mă-nveţi ce-nseamnă suferinţa
Sau cotropită-s de izbînzi haine?
Atîtea întrebări nedezlegate
Se-mbogăţesc mereu nesocotindu-ţi vrerea,
Dar toate sînt, Preasfinte, de Tine luminate,
Chiar dacă vor să-nvingă zăgazul şi tăcerea!
Mă las recucerită de trista biruinţă
A ne-ntinării şi-nţeleg, Preabune,
Că nu sîntem făcuţi doar pentru suferinţă…
Sîntem fărîme sfinte împrăştiate-n lume.
Îngăduie, Părinte, atunci, să-mi pot permite
Să mă înalţ prin visul pe care mi l-ai dat
De a-mi urma iubirea ce creşte-n gînd cuminte
şi-a-mi preţui seninul de rouă măsurat.
Ascultă
Christian Sinding, „Murmurul primăverii” (1896), orchestrație de Hans Sitt. Interpretează: Orchestra Filarmonicii din Helsinki, dirijor: Leif Segerstam
În perioada 9–13 martie 2016, la Palas Mall, Iași, are loc Târgul de Carte ,,Librex”. Organizat de ,, Sedcom Libris”, Târgul de Carte a ajuns la a 24-a ediție și potrivit comunicatului de presă al organizatorilor, Librex 2015 aduce 172 de expozanţi: edituri, companii distribuitoare de carte românească şi străină, papetărie, jucării, birotică şi muzică, instituţii de învăţământ, fundaţii şi asociaţii culturale, galerii de artă etc. Agenda culturală Librex 2015 cuprinde peste 300 de evenimente culturale, lansări de carte, întâlniri literare, conferinţele Librex, momente artistice, concursuri, Tombola „Citești și câștigi”. Evenimentele Librex 2015 se desfăşoară în cele trei Agore Ex Libris (spaţii de evenimente) din incinta Palas Mall (nivelul 0 şi nivelul 1), în Sala Mozart (Palas
Mall), la Casa Cărţii şi la Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Asachi” Iaşi. 
Vineri, 13 februarie 2015, ora 12.00, la sediul revistei „Orizont” din Timișoara (Piaţa Sf. Gheorghe nr. 3), Filiala Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România vă invită la lansarea volumului 
