Reîntâlnire cu London Symphony Orchestra și Ion Marin

festivalul george enescu editia 2015

Astăzi, 8 septembrie și mâine, miercuri, 9 septembrie 2015, la ora 20.00, pe scena Sălii Palatului din București London Symphony Orchestra  va fi dirijată de cunoscutul muzician de origine română, Ion Marin. Vom asculta: Suita pentru orchestră nr. 2, în Do Major, op. 20 de Enescu, Concertul în la minor pentru pian și orchestră, op. 16 de Grieg (solist: Lars Vogt), Muzica baletului „Pasărea de foc” de Stravinski; mâine: Dublul concert pentru vioară, violoncel şi orchestră în la minor, op. 102 de Brahms (soliști: Renaud și Gautier Capuçon), Simfonia nr. 5 în do diez minor de Mahler. În luna iunie, London Symphony Orchestra a salutat într-un mesaj video publicul Festivalului „George Enescu”. Continuă lectura „Reîntâlnire cu London Symphony Orchestra și Ion Marin”

Festivalul Internațional „George Enescu”, ediția a XXII-a, 2015 (1)

festivalul george enescu editia 2015

22 de zile de festival • Peste 70 de concerte și recitaluri • 2500 de artiști străini și 500 de artiști români • 22 de lucrări de George Enescu în programul festivalului

Ediție desfășurată sub înaltul patronaj al Președintelui României • Director artistic al Festivalului: Ioan Holender • Producător: Guvernul României prin Ministerul Culturii • Coproducători: Radio România și Televiziunea Română • Organizatori: ARTEXIM și Primăria Municipiului București prin ARCUB

eveniment liber sa spunCa și precedentele, mai ales cele din 2007, 2009, 2011, 2013, această ediție a Festivalului Internațional „George Enescu”, a XXII-a (30 august–20 septembrie 2015) se anunță a fi într-adevăr un eveniment excepțional, un adevărat maraton muzical, al performanțelor interpretative, festivalul fiind înscris de mult printre cele mai importante manifestări de gen din lume, cu o tradiție de 57 de ani, prima sa ediție având loc în 1958 (4–22 septembrie), la trei ani de la moartea lui George Enescu. Obligativitatea de a cuprinde în programul fiecărei formații o lucrare de Enescu este un element esențial, păstrat de la înființarea festivalului, excepțiile nefiind, nici în această ediție, numeroase.  Anul acesta s-au împlinit 60 de ani de la moartea lui George Enescu (4 mai 1955, Paris), ediția 2015 a festivalului stând astfel și sub semnul unei comemorări cu cifră rotundă a marelui muzician.

Continuă lectura „Festivalul Internațional „George Enescu”, ediția a XXII-a, 2015 (1)”

Primele cele mai bune patru orchestre ale lumii vor putea fi ascultate la Festivalul „Enescu” 2015

festival enescu 2015

Potrivit unui top realizat de prestigioasa publicație britanică „Gramophone” 

În total, șapte orchestre din top 20 cele mai bune ale lumii în acest an vor concerta pe scena ediției 2015 a Festivalului Internațional „George Enescu” (30 august–20 septembrie, București). Astfel, publicul Festivalului se va putea bucura inclusiv de primele patru cele mai bine cotate orchestre ale lumii. Topul celor mai bune orchestre la nivel mondial a fost realizat de prestigioasa publicație britanică „Gramophone”. Continuă lectura „Primele cele mai bune patru orchestre ale lumii vor putea fi ascultate la Festivalul „Enescu” 2015”

London Philharmonic Orchestra va concerta în cadrul Festivalului „George Enescu”

London-Symphony-Orchestra-

festivalul-george-enescu-2013-De astăzi într-o lună, vineri, 13 septembrie 2013, în seria „Mari orchestre ale lumii”, Festivalul Internațional „George Enescu” vă oferă un concert extraordinar al uneia dintre cele mai renumite orchestre simfonice, London Philharmonic Orchestra, care va afla sub bagheta talentatului dirijor Vladimir Jurowski.

Găsiți programul zilei de 13 septembrie din cadrul Festivalului mai jos, precum și spectacolele la care încă mai sunt disponibile bilete.

Programul zilei de 13 septembrie 2013

Una dintre cele mai apreciate orchestre la nivel mondial, London Philharmonic Orchestra va interpreta pe 13 septembrie, de la ora 19.30, la Sala Mare a Palatului Simfonia nr.1 în do minor de Anton Bruckner, sub bagheta lui Vladimir Jurowski. Unul dintre cei mai bine cotați dirijori ai momentului și absolvent al prestigiosului Conservator de la Moscova, Vladimir Jurowski a fost invitat să dirijeze, de-a lungul anilor, la cele mai cunoscute instituții muzicale din lume: Royal Opera House Covent Garden, Teatro La Fenice di Venezia, Opéra Bastille de Paris, Théâtre de la Monnaie Bruxelles, Maggio Musicale Festival Florence. Programul mai cuprinde: Uvertura „Marele paște rus” de Rimski-Korsakov și Concertul nr. 3 în Do major pentru pian și orchestră, op. 26 de Serghei Prokofiev, în interpretarea pianistei Anika Vavic, despre care maestrul Zubin Mehta spunea că are „un imens talent, o tehnică excelentă și un stil deopotrivă inteligent și pasional”.

vladimir jurowski

Vladimir Jurowski

Concertul va avea loc cu casa închisă, însă publicul îl poate urmări, pentru prima dată în istoria Festivalului în transmisie live, în sala de cinema, la Grand Cinema Digiplex. Biletele pot fi achiziționate la link-ul: http://www.grandcinemadigiplex.ro/ro/spectacole/evenimente-speciale/item/394-festivalul-si-concursul-international-george-enescu.

În aceeași zi, la Ateneul Român, de la ora 17.00, este programat un alt concert extraordinar de pian, având-o ca solistă pe pianista de origine franceză Claire-Marie Le Guay. Aceasta va interpreta, alături de Orchestre National D’Île-de-France, sub bagheta dirijorului Enrique Mazzola, Concertul pentru mâna stângă, în Re major, op.82 de Maurice Ravel. Programul este alcăuti integral din piese de compozitori francezi. Veți mai asculta: J. Ibert – Bacchanale, A. Honegger – Concertino pentru pian şi orchestră, H 55, D. Milhaud Le Bœuf sur le toit, op. 58, M. Ravel – Suita nr. 2 pentru orchestră, „Daphnis et Chloé”, op. 57b .

claire marie le guay

Claire-Marie Le Guay

Și la acest concert biletele s-au epuizat. Îl veți puteți vedea în transmisie live, la Grand Cinema Digiplex. Bilete pot fi cumpărate la adresa de mai sus.

De la ora 22.30, tot la Ateneul Român, unul dintre cei mai iubiți pianiști și dirijori se reîntoarce pe scena Festivalului „Enescu” pentru a oferi publicului un adevărat regal Mozart. Chiristian Zacharias va dirija Orchestre de Chambre de Lausanne. În program: Simfonia concertantă pentru vioară, violă şi orchestră în Mi bemol major, KV 364 (soliști: François Sochard, Eli Karanfilova), Concertul nr. 15 pentru pian şi orchestră în Si bemol major, KV 450 (solist: Christian Zacharias), Simfonia nr. 40 în sol minor, KV 550.

Biletele fiind epuizate, puteți urmări concertul la Grand Cinema Digiplex, unde mai sunt bilete disponibile.

La Timișoara, Orchestra Filarmonicii Banatul, dirijată de Gheorghe Costin va interpreta în cadrul Festivalului lucrări de George Enescu, Francis Poulenc și Bela Bartók. Soliști vor fi Manuela Iana-Mihăilescu și Dragoș Mihăilescu.

Pentru programul complet accesaţi site-ul Festivalului: http://festivalenescu.ro/calendar/events

liber sa spun radio 3 net parteneri media festival george enescu

Mahler, Horia Andreescu și Orchestra Simfonică din Londra

Simfonia nr. 6 în la minor, „Tragica” de Mahler, în versiunea lui Horia Andreescu la pupitrul Orchestrei Simfonice din Londra, se înscrie, fără îndoială, printre cele mai importante evenimente ale actualei ediții a Festivalului „George Enescu”. Simţul construcţiei – în primul rînd, apoi cultura silistică, alăturate tehnicii dirijorale şi experienței artistice, au stat la baza acestei veritabile performanţe interpretative. Simfonia nr. 6 este una dintre cele mai dificile, pentru că aparenţa de retorism ori viziune patetică a unor pasaje sau, dimpotrivă, excesele lirice din Andante, referinţele paradisiace atât de înşelătoare pot muta uşor şi defavorabil accentul chiar într-o interpretare, tehnic, rezonabilă. Dar o simfonie de Mahler pune mai ales o problemă de echilibru spaţial al motivelor, de arhitectură – chiar de inginerie sonoră, pentru a urma în mod ideal firul conducător (nu uşor de aflat). Interpretarea lui Horia Andreescu, un foarte bun cunoscător al muzicii mahleriene, şi a orchestrei londoneze, cu care dirijorul român a mai colaborat de-a lungul timpului, rămâne memorabilă prin proporţiile generale, redate convingător (inclusiv păstrarea tensiunii în atât de lunga parte finală, care are 30 de minute din cele 80 ale simfoniei), prin efortul instrumental, relieful temelor și motivelor şi aşezarea lor în matca stilistică – prin viziunea de ansamblu a acestei simfonii a destinului, un destin pustiit de focul brutal al tragediei.

Acest prim program al atât de titratei orchestreze londoneze a început cu Concertul în la minor pentru vioară și orchestră de Glazunov în interpretarea tinerei și  foarte apreciatei Nicola Benedetti, care cântă pe o vioară Stradivarius (Earl Spencer Stradivarius, 1712). Asupra opțiunii repertoriale s-ar putea, firește, discuta. Concertul de Glazunov este mai degrabă un poem pentru vioară și orchestră (cele patru părți se cântă legat, fără pauză), care nu pune mari probleme de construcție, solicitând mai ales un registru liric și o intonație corespunzătoare, o finețe aproape impresionistă și o căldură a tonului pe care le-am regăsit din plin în versiunea Nicolei Benedetti.

La al doilea concert al lui London Symphony Orchestra am apreciat, desigur, orchestra, cu muzicieni minunați în fiecare partidă – și  mai puțin dirijorul, Nicolaj Znaider, violonist născut în Danemarca, de dată mai recentă – șef de orchestră. După o bună interpretare a Uverturii operei „Maeștrii cîntăreți din Nürnberg” de Wagner și primul Concert pentru pian și orchestră de Beethoven, cântat cu rafinament coloristic de Saleem Abboud Ashkar, Simfonia nr. 4 în minor de Brahms a sunat elegant, în culori fine, datorate instrumentiștilor, dar atât. Nimic din amploarea stilului simfonic brahmsian, nimic din acel relief expresiv atât de particular pe care îl au simfoniile sale, din atmosfera de fapt artistic solid, căruia nu-i poți modifica nici cel mai nesemnificativ accent pentru ca totul să nu se prăbușească. A fost o „lectură” dirijorală, dar, sigur, o orchestră cu atâtea virtuți nu se pierde prea ușor…

A trecut aproape un sfert de secol de atunci, dar, iată, îmi revine în minte versiunea magnifică a lui Sergiu Celibidache la pupitrul orchestrei Filarmonicii „George Enescu din București”, în 1978. Chiar dacă, poate, nu e indicat să o faci, comparația e inevitabilă.

Costin Tuchilă

 Fotografii de Alexandra Jitariuc

Reîntâlnire cu London Symphony Orchestra

Una dintre cele mai apreciate orchestre europene, London Symphony Orchestra va susține două concerte în cadrul Festivalului Internațional „George Enescu”, la Sala Palatului. Primul, programat joi 8 septembrie, la ora 19.30, îl va avea ca dirijor pe Horia Andreescu. După Concertul în la minor pentru vioară și orchestră, op. 82 de Glazunov, interpretat de Nicola Benedetti, vom asculta Simfonia nr. 6 în la minor de Gustav Mahler. 2011 este anul Mahler (100 de ani de la moarte în 18 mai 2011) și încă două simfonii ale compozitorului se află în programele Festivalului „George Enescu”. Vineri 9 septembrie, la aceeași oră, la Sala Palatului, la pupitrul orchestrei londoneze se va afla Nikolaj Znaider. În program: Uvertura operei „Maeştrii cântăreţi din Nürnberg” de Wagner, Concertul nr. 1 în Do major pentru pian şi orchestră, op. 15 de Beethoven (solist: Saleem Abboud Ashkar), Simfonia nr. 4 în mi minor, op. 98 de Brahms.

Joi mai sunt programate două concerte în București și unul la Târgu Mureș. La ora 17.00, la Ateneul Român, Orchestra Filarmonicii de Stat „Moldova” din Iași va prezenta un program alcătuit din lucrări moderne și contemporane: Suită provensală pentru orchestră, op. 152 a de Darius Milhaud, Concertul pentru violoncel şi orchestră de Guillaume Connesson (solist: Jérôme Pernoo), Rememberanza („In memoriam George Enescu”) de Cornel Ţăranu, Concertul pentru pian şi orchestră în do diez minor de Hans Wolf (solistă: Dana Borșan). Dirijor: Sébastien Rouland.

Sala Radio (ora 19.00) va fi gazda concertului-spectacol multimedia In memoriam Marin Constantin, cu participarea Corului Național de Cameră „Madrigal”, dirijat de Voicu Popescu. Invitați: Rodica Mandache, Victor Rebengiuc, Monica Petrică, Răzvan Mazilu. Realizator şi moderator: Marius Constantinescu.

La Târgu Mureș, de la ora 19.00, Filarmonica de Stat din localitate îl va avea ca dirijor pe Cristian Lupeș. Programul cuprinde Rapsodia I în La major, op. 11 de George Enescu, Dansuri slave (fragmente) de Antonin Dvořák, Uvertura 1812, op. 49 de P. I. Ceaikovski, Arii şi uverturi de G. Verdi, G. Puccini, R. Leoncavallo, G. Rossini, Fr. Lehár, Em. Kalman. Solişti: soprana Kele Brigitta, baritonul Marian Pop, basul Petre Burcă. Dirijorul Corului Filarmonicii: Vasile Cazan.

În după-amiaza zilei de 9 iunie 1904, Hans Richter a dirijat concertul de inaugurare a nou înființatei Orchestre Simfonice din Londra (LSO). Ansamblul era prima orchestră independentă din Anglia, care se autoadministra, devenind după puțin timp societate pe acţiuni, deţinută şi gestionată de instrumentişti. Fondatorii orchestrei erau numiţi „cei iubiţi de Dumnezeu”. Celebrul dirijor german Hans Richter a rămas la pupitrul lui London Symphony Orchestra până în 1911. În 1906, LSO a fost prima orchestră engleză care a concertat dincolo de Canalul Mânecii, fiind invitată la Paris. În 1912 urma să se îmbarce pe Titanic pentru un turneu în Statele Unite, care, din fericire, a fost amânat în ultimul moment. După câteva luni a traversat totuşi Atlanticul, realizând, din nou, o premieră: era cea dintâi orchestră din Marea Britanie care concerta în SUA. Această tradiție a turneelor a fost strălucit continuată în întreaga istorie a orchestrei.

Lui Hans Richter, dirijor intrat în legendă, i-a urmat la pupitrul lui LSO, compozitorul și șeful de orchestră Edward Edgar (1911–1912). O cronologie a dirijorilor LSO cuprinde nume de primă însemnătate: Arhur Nikisch (1912–1914), Sir Thomas Beecham (1915–1917), Albert Coates (1912–1922), Willem Mengelberg (1930–1931), Hamilton Harty (1932–1935), Josef Krips (1951–1954), Pierre Monteux (1960–1964), István Kertész (1965–1968), André Previn (1968–1979), Claudio Abbado (1979–1987), Michael Tilson Thomas (1987–1995), Colin Davis (1995–2006), Valery Gergiev (după 2007).

De-a lungul istoriei sale, LSO a invitat personalități de marcă să preia funcţia de Preşedinte Onorific: Sir William Walton, Sir Arthur Bliss, Karl Böhm, Leonard Bernstein.

LSO a avut adesea, mai ales la pupitrele suflătorilor, soliști apreciați: James Galway (flaut), Gervase de Peyer (clarinet), Bary Tuckwell (corn). Ca toate marile orchestre, London Symphony are o remarcabilă capacitate de a-și schimba sonoritatea și culoarea timbrală în funcție de cerințele dirijorilor cu care a colaborat, de la Leopold Stokowski la Sir Georg Solti, Leonard Bernstein, Karl Böhm sau George Szell. LSO este, în egală măsură, celebră pentru înregistrările sale cu muzică de film, făcute constant de-a lungul timpului.

Tânăra violonistă Nicola Benedetti a captivat publicul şi criticii deopotrivă prin muzicalitatea şi echilibrul interpretrativ. Hilary Finch scria recent în „The Times”: „A fost emoţionant să o aud şi să o privesc pe Nicola Benedetti asumându-şi o interpretare cu adevărat riscantă pe care a trăit-o cu toată fiinţa ei, contopind forţa instrumentului cu spiritul interpretului.”

Costin Tuchilă

  Programul transmisiilor radio în direct, 8 septembrie:

Radio România Muzical, Radio România Cultural

Festivalul Internaţional „George Enescu”. Mari orchestre (1)

Peste mai puțin de o lună, joi 1 septembrie 2011 va începe a XX-a ediție a Festivalului și Concursului Internațional „George Enescu”, care se va desfășura la București și în alte orașe din țară (Cluj, Iaşi, Timișoara, Craiova, Sibiu, Târgu Mureş, Arad). Maratonul muzical de trei săptămâni și jumătate (1–25 septembrie) înseamnă, în cifre, 113 concerte și spectacole de operă și balet, 13 orchestre mari din Europa, 8 orchestre simfonice românești, 14 orchestre de cameră din lume, 19 formaţii camerale, 6 coruri, 41 de solişti în concerte, 6 solişti în recital, 2 companii de operă și balet, o coproducție de operă și balet. Directorul festivalului este Ioan Holender. Radio3Net și Liber să spun sunt parteneri media ai festivalului.

Manifestarea, înscrisă de mult printre cele mai importante evenimente de gen din lume, are o tradiție de peste o jumătate de secol, prima ediție a festivalului având loc în 1958 (4–22 septembrie 1958), la trei ani de la moartea lui George Enescu. „Schimb cultural, excelenţă şi noi descoperiri de rang înalt” – spun organizatorii – sunt printre semnele distinctive ale acestei ediții a Festivalului și Concursului Internațional „George Enescu”. Obligativitatea de a cuprinde în programul fiecărei formații o lucrare de Enescu este un element esențial, păstrat de la înființarea festivalului, excepțiile fiind, și în această ediție, puține. Urmând experiența edițiilor anterioare, care s-a dovedit una de succes, festivalul este structurat pe serii de concerte și spectacole cu identitate bine definită: „Mari orchestre ale lumii”, „Recitaluri și concerte camerale”, „Concertele de la miezul nopții”, „World music”, „Spectacole de operă și balet”, „Muzica secolului XXI / Enescu și contemporanii săi”, „Concerte în țară”. Dintre acestea, „World music” este o serie nouă, a actualei ediții, propunându-și să prezinte „istoriile muzicale” ale timpului prezent, în diversitatea lor de forme, căutări, interferențe de limbaj, de la spiritualitatea specifică a școlilor naționale la „filonul vital caracteristic fiecărui popor în parte”. Ideea care a stat la baza acestei noi serii de concerte este legată de una dintre contribuţiile esenţiale aduse de Enescu în muzica universală: utilizarea într-un limbaj modern a elementelor specific naţionale. Cu această ocazie sunt programate ansambluri care vor prezenta prelucrări ale muzicii indiene, japoneze, argentiniene, libaneze, marocane etc.

Seria „Muzica secolului XXI” se dorește, conform prezentării din programul festivalului, „oglinda pulverizărilor care încep din secolul XX şi include o varietate de «şcoli» şi estetici.”

La Sala Palatului din București, la ora 19,30, vor avea loc cele 20 concerte din seria „Mari orchestre ale lumii”, care se anunță, ca și la edițiile precedente, pline de interes. Vom asculta, în general cu câte două programe, 9 orchestre europene, cu dirijori și soliști de renume internațional. Excepția o constituie Filarmonica din Viena care va susține un singur concert (16 septembrie). Alături de ele, cu câte un concert, Orchestra Filarmonicii „George Enescu” din București, Orchestra Națională Radio și Orchestra Română de Tineret.

Concertul inaugural al festivalului va fi susținut de Residentie Orkest / Filarmonica din Haga, avându-l la pupitrul dirijoral pe Christian Badea. În program: Simfonia nr. 1 în Mi bemol Major, op. 13 de George Enescu și Simfonia nr. 10 în mi minor, op. 93 de Șostakovici (1 septembrie). Al doilea program al dirijorului Christian Badea și al acestui ansamblu, vineri 2 septembrie, va cuprinde în primă audiție absolută, piesa Atlantis de Dan Dediu (laureat al Concursului Internațional „George Enescu”, ediția 1991), Concertul în la minor pentru pian şi orchestră, op. 16 de Grieg, solist: Dan Grigore; Simfonia fantastică, op. 14 de Berlioz.

La mijlocul săptămânii următoare, vom asculta London Symphony Orchestra. Primul său concert, de joi 8 septembrie va fi dirijat de Horia Andreescu și o va avea ca solistă pe tânăra violonistă Nicola Benedetti, care va interpreta Concertul în la minor op. 82 de Glazunov. Programul se va încheia cu Simfonia nr. 6 în la minor de Gustav Mahler. 2011 este anul Mahler (100 de ani de la moarte în 18 mai 2011) și încă două simfonii ale compozitorului se află în programele Festivalului „George Enescu”. Vineri 9 septembrie la pupitrul orchestrei londoneze se va afla Nikolaj Znaider. În program: Uvertura operei „Maeştrii cântăreţi din Nürnberg” de Wagner, Concertul nr. 1 în Do Major pentru pian şi orchestră, op. 15 de Beethoven (solist: Saleem Abboud Ashkar), Simfonia nr. 4 în mi minor op. 98 de Brahms.

Concertul orchestrei și Corului Filarmonicii „George Enescu” din București va avea loc sâmbătă 10 septembrie, sub conducerea lui Ghenadi Rojdestvenski, care va prezenta un program cu lucrări de Enescu și Prokofiev: poemul simfonic Vox maris, op. 31 de George Enescu (solist: tenorul Marius Vlad Budoiu), Concertul nr. 1 în Re bemol Major pentru pian şi orchestră, op. 10 (solistă: Victoria Postnikova) și Ivan cel Groaznic (aranjament de Alexander Stasevich) de Serghei Prokofiev (soliști: Igor Cernevici – narator, mezzosoprana Larisa Diadkova și baritonul Alexei Tanovitski). Dirijorul Corului Filarmonicii: Iosif Ion Prunner.

La pupitrul Orchestrei Teatrului Mariinski din St. Petersburg, care va susține două concerte (11 și 12 septembrie), se va afla Valeri Gergiev. Dacă dirijorul Christian Badea a ales prima Simfonie enesciană, muzicienii ruși vor interpreta, în al doilea concert, Simfonia nr. 3 în Do major, cu cor, op. 21 de George Enescu (cu participarea Corului Academic Radio, dirijat de Dan Mihai Goia), programul cuprinzând Naughty Limmericks de Șcedrin și Tablouri dintr-o expoziție de Musorgski / Ravel. În primul concert al Orchestrei Teatrului Mariinski din St. Petersburg vom asculta: Uvertura operei „Tannhäuser” de Wagner, Prometheus op. 60 de Scriabin (solist: pianistul Alexander Toradze) și poemul simfonic O viață de erou, op. 40 de Richard Strauss.

Despre celelalte concerte din seria „Mari orchestre ale lumii”, în articolul viitor.

Costin Tuchilă