Poezia săptămânii: ”Cum au făcut-o lată Prăjină și Prelată” de Ana Ionesei

Adriaen_Brouwer Tavern_Scene_-_National_Gallery,_London

Cum au făcut-o lată Prăjină și Prelată
(după Regele Ciumă de Edgar Allan Poe)

Cică-n Londra doi salahoripoezia saptamanii rubrica liber sa spun
Rămăseseră datori
La taverna din a Sfântului Andrei parohie
Unde niciodată nu puteai să bei pe veresie,
Astfel că Prăjină și Prelată,
Chercheliți, au șters-o ‘ndată,
Iar stăpâna crâșmei se porni
Pe cei doi datornici a-i fugări,
Tocmind o ceată de oameni
Să-i prindă pe cei doi fameni;
Ci văzând Prăjină și Prelată
Că primejdia-i așa umflată,
Fără zăbavă s-au aciuat
Chiar în teritoriul ciumat.
Acolo se ținea un mare zaiafet
Condus de un cioclu get-beget,
Grozav de înalt și deșirat,
În giulgiu înveșmântat.
Era colea și o femeie,
Foarte-foarte rotofeie,
Apoi o mărunțică fetișcană,
În lințoliu de pânză indiană,
Un bătrânel mai fălcos
Și un bărbat caraghios,
Dar cel mai de seamă individ
Din acest anturaj morbid
Era un ins paralizat
Într-un sicriu îmbrăcat.
Deasupra fiecărui mesean
Atârna un schelet din tavan.
La vederea ‘cestei adunări funerare,
Marinarii noștri nu mai avură stare:
Prăjină, căscând gura, se porni pe holbat,
Iar Prelată izbucni într-un râs nemăsurat.
Regele Ciumă nu se supără,
Ba chiar la masă-i invită
Și astfel cei doi aflară
Că această ceată bizară
Cercetează felurite băuturi
Pentru Madama-Cu-Prapuri.
Însă când civilul cel chefliu
Îi pofti la un rachiu,
Prăjină refuză,
Iar Prelată acceptă,
De-a urmat o bătălie,
Ca la orișice beție.
Totuși, salahorii au scăpat
Și pe vas iar s-au îmbarcat
Pierzându-și cheful de-a se mai avânta vreodată
În zone cu populația nici prea vie nici prea moartă.

Ana Ionesei

Ana Ionesei
Ana Ionesei

rubrica-poezia-saptamanii-liber-sa-spun

logo-liber-sa-spunVezi: arhiva rubricii Poezia săptămânii