„Luceafărul”, dramatizare de Puşa Roth după poemul lui Mihai Eminescu

luceafarul pusa roth premiera absoluta triest

Sâmbătă, 6 iunie 2015, la ora 15.45 (ora Italiei) la Consulatul General al României de la Triest, cu ocazia Zilei Internaţionale a Copilului, a avut loc premiera absolută a spectacolului Luceafărul, dramatizare de Puşa Roth după poemul Luceafărul de Mihai Eminescu. Spectacolul a fost pregătit de doamna Mirela Corina Chindea, profesor coordonator din cadrul Institutului Limbii Române (ILR) pentru centrele Udine, Prata di Pordenone, Gorizia, Tricesimo din regiunea Friuli Venezia Giulia. Continuă lectura „„Luceafărul”, dramatizare de Puşa Roth după poemul lui Mihai Eminescu”

Seară literară a Editurii Ars Longa la Paris

editura ars longa seara literara paris

eveniment liber sa spunSâmbătă, 12 octombrie 2013, la ora 19.30, la Librăria „La Lucarne des Écrivains” din Paris (115, rue de l’Ourcq), va avea loc Seara literară a Editurii Ars Longa, intitulată D’une langue à l’autre. Cu această ocazie va avea loc lansarea volumelor: Psaumes de Dorel Vișan, ediție în limba franceză a Psalmilor, traducere și prefață de Christian Tămaș (volum apărut în colecția „Perseide”); Théâtre / Teatru de Denis Emorine, ediție bilingvă franceză–română, traducere de Flavia Cosma, prefață de Oltița Cîntec (volumul cuprinde piesele Sur le quai / Pe peron și Après la bataille / După bătălie și a apărut în colecția „Teatru&Teatru”); Le Silence blanc de Christian Tămaș, ediție în limba franceză a Liniștii albe (colecția „Perseide”), carte distinsă cu Prix Naaman, Liban, în 2007 (versiunea în limba engleză) și cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România (filiala Iași), în 2008 (versiunea în limba română).

Participă Dorel Vişan, Denis Emorine, Christian Tămaș, Brândușa Tămaș, editura ars longadirector al Editurii Ars Longa din Iași. Invitaţi: actorii: Delphine Haslé și Romain Jouffroy, care vor citi fragmente din cărțile prezentate. Moderatori: Dana Shishmanian și Armel Louis (patronul librăriei).

Volumul Théâtre / Teatru de Denis Emorine va fi lansat în același timp și în România, la Iași, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru pentru Publicul Tînăr (FITPT), ediția a VI-a, organizat de Teatrul „Luceafărul”.

Înființată în 1994 la Iași, Editura Ars Longa oferă cititorilor câteva colecții prestigioase: „Summa cum laude”, „Teatru&Teatru”, „Ridentem dicere verum”, „Literatură irlandeză contemporană”, „Geppetto”, „Arcadia”, „Academica”, „Religio”, seria de traduceri multilingve din opera lui Lucian Blaga ș.a.

brandusa tamas

Brândușa Tămaș

Un loc important este dedicat literaturii clasice și contemporane universale și românești: colecțiile de traduceri din literaturi străine și ediții bilingve: „Literatura irlandeză contemporană”, „Alif” (literatură arabă contemporană), „Carmina” (versiuni din literatura română în latină), „Española” (ediții bilingve ale unor autori spanioli și români) și „Perseide” (ediții bilingve din francezi și români). Editura publică lucrări de teorie și critică literară, lingvistică, știință, studii sociale, religie și spiritualitate, eseuri și dizertații, literatură pentru copii. Prezentă la prestigioase târguri internaționale de carte (Frankfurt, Leipzig, Burgos, Bologna), Ars Longa colaborează cu instituții culturale de prestigiu din mai multe țări: Italia, Spania, Irlanda, Brazilia, Argentina, Peru etc.

dorel visan

Dorel Vișan

Psalmii lui Dorel Vişan implică o atitudine care e departe de a fi una de resemnare. Poetul este un imaginativ eliberat de posibilul convenţionalism pe care temele din această categorie îl pot conţine. Sensibilitatea omului modern impune, chiar în gestul de adoraţie, o anumită distanţă, fertilă, de altfel, poeziei. Dorel Vişan scrie Psalmi numerotaţi de la 151 încolo, ca o Psaumes dorel visancontinuare a celor 150 ai lui David, din Vechiul Testament, sentimentul tutelar fiind acela al solitudinii şi al dorinţei de a afla, pe urme argheziene, un reper care să-i confere sprijin sufletesc: „La grea-ncercare m-ai pus, Doamne, / Grea cruce mi-ai sortit să car / Cu suliţă prea aprigă în coaste m-ai străpuns / N-ar fi nimic, de-aş fi alesul tău, măcar…” (151. Răspunde-mi, Doamne, dacă poţi – Un cântec al încercării). Tema este supusă unei tratări variaţionale prin care se amplifică deopotrivă orizontul sensibil şi figuraţia poemului, cu un spectru care conţine murmurul amar al deşertăciunii, hohotul, întrebarea retorică dar şi visul, speranţa dar şi umbra, penitenţa în faţa unei vinovăţii mai degrabă metafizice dar şi certitudinea apocalipsei. Ultimul Psalm, 200. Ferice de cel care citeşte…, este subintitulat Apocalipsă.

Imaginea întrevăzută a oamenilor fără amintiri este mai înspăimântătoare decât aceea, încă suportabilă, a apocalipsei. Fără amintiri, fără trecut, fără experienţa asimilată sau, şi mai rău, negând-o cu falsă candoare, nu poate exista nimic, sfârşitul însuşi devenind un nonsens. Iată o idee seducătoare, exprimată sugestiv, pe care o pune în pagină, ca un corolar al profesiunii sale de credinţă, un mare actor.

Denis Emorine

Denis Emorine

Denis Emorine s-a născut în apropiere de Paris în anul 1956. Profesor şi traducător,Emorine-Theatre locuieşte în Franţa (Alsacia). A studiat literatura modernă la Sorbona. Este poet, eseist, romancier şi dramaturg. Opera sa este tradusă în mai multe limbi. Are cu engleza o relaţie afectivă specială deoarece mama sa era profesoară de engleză. După tată, este de origine rusă. Temele lui favorite sunt căutarea identităţii, tema dedublării personalităţii şi trecerea timpului. Are o fascinaţie pentru Europa de Est şi pentru România. Piesele sale de teatru sunt jucate în Franţa, în Canada (Québec) şi în Rusia. Multe dintre cărţile sale sunt publicate în Statele Unite.

Colaborează în mod permanent la revista literară „Les Cahiers du Sens”. Conduce două colecţii de poezie la Editions du Cygne. În 2004, a primit primul premiu de poezie la Concursul Internaţional „Féile Filiochta” (Irlanda). Academia din Var (Franța) i-a decernat Premiul pentru poezie în 2009. Cea mai recentă apariţie editorială: Après la bataille, teatru, Éditions du Gril, Belgia, 2011.

Christian Tămaş s-a născut în data de 13 noiembrie 1964, în comuna Letca, judeţul Sălaj. Este licenţiat în limba şi literatura arabă, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi străine, secţia arabă – franceză, 1988; masterat în Managementul educaţiei adulţilor, 2006; doctor în filosofie. Scriitor, filosof şi traducător din opt limbi străine: engleză, franceză, arabă, spaniolă, italiană, portugheză, celtă, catalană, Christian Tămaş este Consilier pentru Ştiinţe Umaniste (Arts and Humanities Adviser), International Biographical Centre, Cambridge (Marea Britanie), din 2000. Actualmente este profesor de limba arabă la Centrul de Limbi Străine al Facultăţii de Litere, din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” și cercetător în domeniul științelor umaniste la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași.

christian tamas

Christian Tămaş

Lucrări originale: Cavalerul negru (roman), Iași, Editura Junimea, 1992; Blestemul catharilor (roman), Iași, Graphix, 1993; Labirint (roman), Iaşi, Ars Longa, 1995; Trezirea la nemurire (studii), Ars Longa, 1997; Crize contemporane: disoluţia sacrului, Ars Longa, 2003; Crize contemporane: ofensiva islamului, Ars Longa, 2004; Liniştea albă (nuvele), Ars Longa, 2004; Strategii de comunicare în Coran, Ars Longa, 2007 (Communication strategies in the Qur’an, Lambert Academic Publishing, Saarbrücken, 2011), (E)L. Avatarurile unui articol hotărât, Ars Longa, 2012. A publicat studii de filosofie și filosofia religiilor în volume colective.

Le silence blanc christian tamasA publicat numeroase traduceri:

Din spaniolă: Tereza din Ávila, Cartea vieţii mele, Castelul interior, Drumul perfecţiunii, Întemeierile; Ignaţiu de Loyola, Exerciţii spirituale; F. F. Carvajal, De vorbă cu Dumnezeu; José María Paz Gago, Manual pentru îndrăgostirea prințeselor ș.a.

În spaniolă: Lucian Blaga, Durante el gran paso, Alabanza al sueño, En las cortes del anhelo, En las aguas vertientes; Dorel Vișan, Psalmi/Salmos, ediție bilingvă.

Din italiană: Tadeusz Rostworowski, Din gândirea filosofică a Papei Ioan Paul al II-lea; Gaetano Mollo, Dincolo de angoasă (educaţia etico-religioasă la Soeren Kierkegaard); Marco Bandini, Lettere alla Santa Sede / Epistole către Sfântul Scaun.

Din franceză: Pierre Louys, Psyché; J. F. Thomas, Edith Stein, Simone Weil; P. Dumoulin, Apocalipsa; Molière, Căsătorie cu de-a sila; Jean Cocteau, Părinţii teribili.

Din engleză: M. P. Gallagher, Ajută necredinţei mele; Aine Ní Ghlinn, Lacrimi nevărsate;  Seán Ó Tuama, Moarte în ţara tinereţii; Glen Wright & Juraj Nemec (eds.), Finanţe publice; Nuala Ní Dhomhnaill, Păpuşa spartă; Máirtín Ó Direáin, Copiii lui Cain; Peter Fallon, Ştiri din lume; Vona Groarke, Zbor; Pearse Hutchinson, Cântec de cimpoi; John B. Keane, Un taur în august ş.a.

Din limba celtă (irlandeză): Gabriel Rosenstock, Poeme alese; Cathal Ó Searcaigh, Drumul spre casă; Seosamh O’Guairim, Inima pietrei; Colm Breathnach, Omul fără viaţă; Micheál Ó Conghaile, Poveştile cumetrelor bătrâne; Liam Ó Muirthile, Walking Time; Gearóid Mac Lochlainn, Şuvoi de limbi; Michael Davitt, Partida de squash; Biddy Jenkinson, Cele mai frumoase poeme; Micheál Ó Conghaile, Rătăcirile lui Jack Sheáin Johnny; Celia de Fréine, Despre verze şi regine; Louis de Paor, Insula celor morţi; Jackie Mac Donncha, Supărarea mării; Micheál Ua Ciarmhaic, Râul năvalnic; Micheál Ó Conghaile, Cei cinci din Conamara; Bríd Ní Mhóráin, Seminţe de intuiţie ș.a.

Din limba catalană: Carles Miralles, La ciutat dels plátans / Oraşul cu platani, ediție. bilingvă, Dulci şi aspre.

Din limba arabă: Abd El Rahman El Sharqawi, Vise mărunte.

Un dialog al timpului câştigat, convorbiri cu filosoful Christian Tămaş de Puşa Roth (2006) este veritabil colocviu spiritual, axat pe teme dintre cele mai dezbătute în lumea contemporană.

Costin Tuchilă

Lansare de carte: „Străinului” de Raluca Pavel

lansare strainului poeme raluca pavel

Sâmbătă, 27 aprilie 2013, ora 17.00, la Sphera Expert din București (str. Vasile Lascăr nr. 5-7, etaj 2, sala 208, Piața Rosetti) va avea loc lansarea volumului de poeme Străinului de Raluca Pavel, apărut la Editura Contrafort din Craiova (2012), cu o prefață de Dumitru Velea. Cartea va fi prezentată de Costin Tuchilă, Daniela Lungu, Claudia Ghișoiu, Petre Tănăsoiaca. Actriţa Gina Kun şi membrii Asociaţiei Let’s Act vor recita versuri din volum.

raluca pavel

„La botezul său literar, [Raluca Pavel] a adus din ţinuturile lui Eminescu eresuri şi poveşti topite în magice «poezioare» în Sipetul din Călineşti (Editura Contrapunct, Craiova, 2011); cu această a doua carte, de invocare erotică a Străinului, poeta se învăluie în reverii şi, păşind cu graţie pe o plasă de analogii, pare a se umple de duh eminescian. Străinul, această entitate ce se alege din apele clare ale transcendentului şi se prezervă în adâncul lor – «răsăritul te găseşte acasă / dincolo de stele» (Dimineaţa mea), cum îi poezie raluca pavel strainuluisurprinde ea lăcaşul – poate să răsfrângă şi imaginea Luceafărului, cu multe miraje şi consonanţe teoretice pentru critică. Însă, de data aceasta, la Raluca Pavel, drama metafizică se poartă pe «scena» tărâmurilor de jos, unde femininul se zbate şi se deschide spre realizarea întregului.” (Dumitru Velea, Raluca Pavel – poeta Străinului „real din vis”, prefață la vol. Străinului).

Născută la 19 martie 1986, în Botoşani, Raluca Pavel a absolvit Colegiul Naţional „A. T. Laurian” din Botoşani, bilingv: franceză-engleză (2002-2005). În perioada 2005–2008, a urmat cursurile Facultății de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea Bucureşti (specializarea Sociologie), apoi cursurile de masterat (Devianţă Socială şi Criminalitate) ale aceleiași facultăți (2009–2011). În prezent, urmează cursurile Şcolii doctorale de Sociologie a Universităţii din Bucureşti (2011–2014), pregătind teza de doctorat intitulată Femeia asasin.

Este membră a Fundaţiei Culturale „Ion D. Sîrbu”. Colaborează la revista „Ardealul literar” începând din 2011. Membră fondatoare a grupului informal Clubul Social (dec. 2010), unde lansează proiectele: Magister Dixit, serie de prelegeri (martie 2011) şi Ad Acta (aprilie 2011). Fondatoare şi administrator principal al grupului cultural Dor de România (2011) de pe reţeaua de socializare Facebook.

rene magritte varsta iluminarii 1967

René Magritte, Vârsta iluminării, 1967

Raluca Pavel a debutat cu poezie în revista „Vatra Veche”, nr. 6, 2011. Debut editorial: Sipetul din Călineşti, poezii (Ed. Contrafort, Craiova, 2011).

Premiul „Ion D. Sîrbu”, pentru poezie, acordat de Fundaţia Culturală „Ion D. Sîrbu”, 2011.

„Sihastrul”/„The Hermit” de Doris Plantus

petru udrea divinatie

Petru Udrea, Divinație

doris plantus the hermit

eveniment liber sa spun

Contemporary Literature Press, sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român și Ambasada Republicii Irlanda anunță publicarea volumului Sihastrul/The Hermit de Doris Plantus, ediție bilingvă. Editor: Lidia Vianu.

Doris Plantus s-a născut la Detroit dintr-un tată bucovinean şi o mamă din Banat. În anul 2013, când autoarea împlineşte 56 de ani, Contemporary Literature Press îi publică, într-o primă ediție, o carte scrisă într-o limbă română splendidă, cu care foarte puţini români, născuţi şi crescuţi în România, se pot cu adevărat mândri.

doris plantusÎn Statele Unite, Doris Plantus este profesoară universitară de literatură. Ea însăşi se descrie ca „traducătoare şi scriitoare bilingvă, publicată în măsură modestă.” Îndreptăm această stare de lucruri, publicând în limbile română şi engleză, chiar în traducerea autoarei, o povestire despre Facerea Lumii sau, mai bine zis, o sumă de povestiri despre facerea lumilor, legate la un loc într-un text care aduce cu Luceafărul şi cu Meşterul Manole în acelaşi timp.

Sihastrul parcurge aventurile limbii române de la Biblie la The Big Bang. În egală măsură, volumul îmbină tonul grav al căderii şi înălţării cu zâmbetul zeflemitor al lui Anton Pann. În plus, Doris Plantus răstoarnă mitul lui Satan, care, în The Hermit, este Lucifer în persoană, mesagerul luminii, respectat de Divinitatea însăşi.

Povestirile se întrepătrund, căderile anticipează ridicările repetate spre lumină, îngerul intră în trupul omenesc al eroilor, şi toate întâmplările curg cât se poate de spontan. Peştera Sihastrului este cosmosul, iar naraţiunea nu are nici început, nici sfârşit.

doris-plantus-sihastrul

Meditaţia cosmogonică nu este un subiect nou: ea revine tot mereu, de la Biblie la contemporanul nostru, Julian Barnes, în cartea lui intitulată Lumea în 10 capitole şi ½. Acest mic volum despre o obsesie fără limite a minţii omeneşti are meritul de a face din nesfârşire povestea spiritualităţii româneşti. Este o poveste scrisă într-o limbă română de mare forţă expresivă, într-un stil cum nu se poate mai elegant, şi cu reale valenţe filosofice. Să nu uităm că autoarea s-a ocupat îndelung nu numai de Lucian Blaga, ci şi de Ionel Teodoreanu.

C. George Sandulescu & Lidia Vianu

Doris Plantus, Sihastrul/The Hermit s-a lansat oficial marţi, 23 aprilie 2013. Cartea poate fi consultată şi descărcată la adresa de internet: http://editura.mttlc.ro/doris-plantus-sihastrul.html

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul http://www.editura.mttlc.ro/. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii, lidia.vianu@g.unibuc.ro.

Eminesciana 2013

eminesciana

Cu ocazia împlinirii a 163 de ani la nașterea lui Mihai Eminescu, Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea a programat o serie de manifestări dedicate operei eminesciene la sediu și în colaborare cu Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu.

Program:

mihai eminescu• Joi, 17 ianuarie 2013, ora 16.00, la Sala de Conferinţe: Perenitatea gândirii eminesciene. În program: expoziţie de carte din opera eminesciană, prezentată de bibliotecar Ioana Pîrnuţă; lansarea cărţii Shakespeare în viziunea lui Eminescu de Tudor Nedelcea; Dialog despre Eminescu cu prof. dr. Marian Barbu, ing. Mihai Sporiş, pr. prof. Petre Mateiescu şi pr. prof. dr. Nicolae Proteasa, părintele director al Seminarului Teologic „Sfântului Nicolae” din Râmnicu Vâlcea; Recital poetic cu participarea studenţilor de la Universitatea Piteşti, Facultatea de Litere, filiala Râmnicu Vâlcea, coordonaţi de lect. univ. dr. Lavinia Geambei şi a elevilor de la Grupul Şcolar „Antim Ivireanul”, coordonaţi de prof. Ela Pană şi prof. Antonela Predescu. Organizatori: Sala de Lectură şi Secţia Împrumut Carte pentru Adulţi.

• Vineri, 18 ianuarie 2013, ora 9.30, la SecţieaMultimedia – Internet: La ceas aniversar Mihai Eminescu. Participă elevii de la Şcoala „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea, coordonaţi de prof. Daniela Ungureanu, prof. Ramona Dragomirescu, prof. Elena Anghel, prof. Elena Spiridon şi prof. Camelia Ghiţă. Organizatori: Biroul „ Informare bibliografică – Fond documentar” şi Secţia Multimedia – Internet.

dorinta lied mihai eminescu

• Luni, 21 ianuarie 2013, ora 12.00, la Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu: Recital Eminesciana cu soprana Camelia Pavlenco. La pian: Dorina Arsenescu. În program: lieduri din creaţia compozitorilor români pe versuri de Mihai Eminescu şi Valsuri nobile pentru patru mâini, op. 77 de Franz Schubert. Organizatori: Biblioteca ASTRA Sibiu, Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea, Uniunea Scriitorilor – Filiala Sibiu, Asociaţia Culturală „Irina Şaţchi” şi Fundaţia „Prietenia”.

semnatura eminescu

• Luni, 21 ianuarie 2013, ora 16.00, la Secţia Carte în Limbi Străine: Vernisajul expoziţiei de carte Eminescu în limbi străine; recitări din poezia eminesciană cu voluntarii Serviciului European de Voluntariat; Organizator: Secţia Carte în Limbi Străine.

• Luni, 28 ianuarie 2013, ora 12.00, la Secţia Periodice – Legislaţie: Luceafărul poeziei româneşti, în presa contemporană şi prezentarea documentarului Eminescu gazetar. Organizator: Secţia Periodice – Legislaţie.

• Luni, 4 februarie 2013, ora 12.00, la Fondul „Mihai Pop”: Prezentarea documentarului Eminescu şi folclorul. Participă elevii clasei a VI-a de la Şcoala „Take Ionescu”. Organizator: Fondul „Mihai Pop”.

luceafarul

• Marţi, 5 februarie 2013, ora 16.00, la Secţia Multimedia – Internet: Reflecţii asupra operei eminesciene, concurs de eseuri ale elevilor de la clasa a X-a D a Grupului Şcolar „Antim Ivireanul”, prof. Antonela Predescu; videoproiecţia documentară „Eminescu în artă”, realizată de bibliotecar Adriana Edu (Secţia Multimedia – Internet) şi audiţie muzicală pe versurile lui Mihai Eminescu. Organizator: Secţia Multimedia – Internet.

• Miercuri, 13 februarie 2013, ora 11.00, la Secţia Carte pentru Copii: Eminescu prin ochi de copil, concurs de desene şi recitări din lirica eminesciană. Participă elevii clasei a III-a A de la Şcoala „Take Ionescu”, coordonaţi de înv. Elisabeta Georgescu. Organizator: Secţia Carte pentru Copii.

Premiile revistei „Luceafărul de dimineață”, la moment aniversar

Festivitatea care a avut loc la Casa Vernescu din București, joi 12 mai, a avut caracterul unei ediții inaugurale: acordarea premiilor revistei „Luceafărul de dimineață”, primele distincții sub noua titulatură a publicației. Cu această ocazie, a fost aniversat și numărul 1000 al revistei (4 mai 2011), în noua ei serie apărută în 1990. „Luceafărul” este cel mai vechi săptămânal al Uniunii Scriitorilor din România, care a împlinit 50 de ani de existență în 2008. În 1958, când apărea primul număr (15 iulie), ea se situa în continuarea revistei „Tânărul scriitor”, fiind dedicată promovării tinerilor scriitori. Din primele colegii de redacţie făceau parte, între alții, Mihu Dragomir, Silvian Iosifescu, Perpessicius, Titus Popovici, Al. I. Ştefănescu. Începuturile nu sunt semnificative din punct de vedere literar, cu excepţiile de rigoare. Destul de repede, revista s-a eliberat însă de multe dintre constrângerile epocii. Odată cu venirea la conducerea revistei a lui Eugen Barbu, în 1962, „Luceafărul” dovedeşte o deschidere deosebită spre literatura de bună calitate, într-un spirit creator liber, în contextul relaxării ideologice din deceniul al şaptelea. „Aici îşi vor publica marile lor poeme Ion Gheorghe, Nichita Stănescu, Ioan Alexandru, precum şi o serie de tineri poeţi şi prozatori, de la Dumitru M. Ion la Horia Pătraşcu. Povestiri apte pentru controverse vor fi În treacăt de Nicolae Velea, Leul albastru (1965) de D. R. Popescu.” (Marian Popa, Dicţionar de literatură română contemporană, ed. II, 1977). În iunie 1968 conducerea revistei este preluată de Ştefan Bănulescu (redactor şef), Gh. Tomozei, Cezar Baltag şi Fănuş Neagu (redactori şefi adjuncţi). Din 1972 (nr. 5) redactor şef este Virgil Teodorescu, urmat de Nicolae Dragoş (1974–1980) şi Nicolae Dan Fruntelată (1980–1989). Revista are în continuare colaboratori de prestigiu, publicând număr de număr literatură de calitate. Au rubrici Teodor Mazilu, Nicolae Manolescu, Ion Caraion, Al. Paleologu, Nicolae Ciobanu, Florin Mihăilescu, Paul Georgescu, Nicolae Velea, Nicolae Balotă, Edgar Papu, Barbu Cioculescu, Ov. S. Crohmălniceanu, Grigore Hagiu, scriu Georgeta Horodincă, S. Damian, Mircea Iorgulescu (un „Jurnal de lectură” consacrat recenziilor), Dan Cristea, Dan Laurenţiu, C. M. Ionescu, Mircea Martin, Al. George, Adrian Isac, Silvian Iosifescu, Ion Ianoşi, Al. Sever, M. Petroveanu, H. Zalis, Savin Bratu, Lucian Raicu, P. Solomon, Ileana Vrancea, Gh. Schwartz, Gellu Naum, N. Tertulian, Z. Ornea, Normau Manea ş.a. Din 1974, M. Ungheanu este redactor şef adjunct şi titularul cronicii literare. Dorin Tudoran recenzează poezia, Dan Cristea şi Paul Dugneanu critica, Nicolae Baltag şi V. Bugariu proza. Adrian Păunescu, Aurel Dragoş Munteanu, Cezar Ivănescu, Dumitru M. Ion, Ion Gheorghe, Marius Robescu, Matei Gavril, Sânziana Pop sunt colaboratori permanenţi, unii dintre ei devenind membri ai redacţiei. Geo Dumitrescu susţine poşta redacţiei, Mircea Iorgulescu se ocupă sistematic de tinerii scriitori, C. Stănescu scrie cronici despre cărţile de debut. În anii ’80, Mihai Ungheanu şi Nicolae Ciobanu încredinţează o secţiune importantă a revistei tinerilor critici, care comentează actualitatea literară, devenind titulari ai rubricilor de cronică literară şi recenzii, dar scriu deopotrivă articole de sinteză şi eseuri.

Din 1990, conducerea „Luceafărului”, într-un nou format, este preluată de Laurenţiu Ulici (1943–2000), care îi conferă echilibru într-un peisaj literar pestriţ, urmând profilul ei, de susţinere a noilor promoţii de scriitori. Între 1993–1995, „Luceafărul” are o perioadă de întrerupere. Din anul 2000, Marius Tupan (1945–2007) devine redactor şef reușind, într-o perioadă dificilă, să mențină periodicitatea și nivelul cultural al revistei.

În forma actuală, „Luceafărul de dimineață”, care apare cu sprijinul Primăriei sectorului 2 București (primar: Neculai Onțanu), urmează tradiția revistei de a susține literatura scrisă de tinerii autori, acordând însă spațiu generos și scriitorilor consacrați. Revista se impune atât prin nivelul textelor literare publicate, cât și prin comentariile critice, eseurile, cronicile de artă (teatru, film, arte vizuale), traducerile dar și rubricile de actualitate, care reflectă evenimente ale vieții culturale. În tradiția vechiului „Luceafăr”, revista are și o rubrică de sport („Penalty”). „Luceafărul de dimineață” rămâne o publicație echilibrată, cu un profil distinct în peisajul literaturii de astăzi.

Consecventă programului său, revista a acordat premii pe anul 2010 atât tinerilor scriitori, cât și celor consacrați, dovedind, o dată în plus, că ia în considerare întregul fenomen literar contemporan, unii dintre premianți fiind autori din alte orașe decât București. „Mulţi tratează premiile ca pe o ocazie de scandal, dar eu cred că ele orientează instituţia literară, dacă sunt acordate cu onestitate. Am ţinut ca premiile (sub noua titulatură a revistei), să-i răsplătească pe cei care sprijină revista, care publică constant în ea. Am dori, totodată, să avem o deschidere cât mai largă spre public”, a precizat Dan Cristea, directorul revistei și președinte al Asociației culturale „Luceafărul de dimineață”.

Premiul de excelență a fost acordat primarului sectorului 2, Neculai Onţanu, „pentru remarcabila sa deschidere spirituală şi pentru sprijinul acordat vieţii culturale. Acest premiu reprezintă expresia sinceră a gratitudinii noastre.” (Gelu Negrea). Fiecare dintre premii a fost marcat de rostirea unei „laudatio”.

„Luceafărul” a acordat premii la șapte secțiuni: poezie, proză, eseu, critică și istorie literară, publicistică, debut, Opera Omnia. Din juriu au făcut parte: Gelu Negrea, redactor șef al revistei „Luceafărul de dimineață”, Dan Cristea, președinte al Asociației Culturale „Luceafărul de dimineață”, Gabriel Chifu, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România. La fiecare dintre cele șapte premii au fost făcute trei nominalizări. Premiul de debut, considerat cel mai important pentru că el reprezintă o investiție în viitor și are, întotdeauna, în biografia unui autor o semnificație aparte, a revenit ex-aequo lui Adrian Buzdugan (proză) și Alinei Mazilu (poezie). Adrian Buzdugan a debutat editorial cu volumul de povestiri Capela excomunicaților.

Disputat, Premiul pentru publicistică i-a fost acordat lui Horia Gârbea, care „încearcă să înnoiască acest gen literar care pare multora arid. Prin recenziile şi micro- eseurile pe care le scrie, meritul său este acela că inovează, că se apropie de autorul şi cartea despre care scrie.” (Traian T. Coşovei).

Premiul pentru eseu a fost obţinut de Sorin Lavric, portretizat succint de criticul literar Gabriel Dimisianu.

Premiul pentru critică și istorie literară i-a revenit lui Adrian G. Romila, despre care a vorbit Gelu Negrea.

Vechi luceferist, Constantin Stan este laureatul Premiului pentru proză, el bucurându-se de un mesaj transmis de acad. D. R. Popescu, care își amintea de perioada de debut a scriitorului, când a fost impresionat de „textul excelent al unui tânăr necunoscut”.

Premiul pentru poezie i-a revenit lui Robert Şerban, autor al unei „poezii grave, a francheţii și a deschiderii” (Dan Cristea).

Premiul Opera Omnia a fost decernat prozatoarei Gabriela Adameşteanu, care a debutat în „Luceafărul”, unde în 1971 apăreau fragmente din romanul său Drumul egal al fiecărei zile. Printr-o coincidenţă, fragmente din Provizorat, care continuă acel volum, au fost publicate în 2010, în „Luceafărul de dimineață.”

Admirabilul recital al Mariei Gheorghiu (voce și chitară) și cel de poezie al actorului Eusebiu Ștefănescu au contribuit la reușita evenimentului.

Costin Tuchilă

Reportaj video de Nicu Păunescu