Ediție online: „Zamolxe” de Lucian Blaga. Texte paralele

Cover Zalmoxis

eveniment liber sa spunContemporary Literature Press, sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român  și  Ambasada Irlandei, anunță publicarea volumului Zalmoxis. Zamolxe 1921, de Lucian Blaga. Texte paralele. Traducere în limba engleză de Doris Plantus, editat de Lidia Vianu.
Continuă lectura „Ediție online: „Zamolxe” de Lucian Blaga. Texte paralele”

Poezia săptămânii: „În seara asta am să mor puțin” de George Mihalcea

poezia saptamanii rubrica noua site liber sa spun

Doamnelor și domnilor, după părerea noastră, a realizatorilor acestui site, poezia reprezintă esența sentimentelor omenești și, poate, chiar din acest unic motiv vă propunem spre lectură, POEZIE. Ne-am gândit că ar fi oportun să începem prezentarea cu poeți contemporani și internetul cu rețelele sale de socializare ne-a dat posibilitatea să gândim pe termen lung acest proiect. Am descoperit poeți consacrați, poeți la începuturile lor artistice, oameni talentați care merită o șansă în plus.

Mihai Eminescu afirma că poezia este ,,trandafirul ce creşte în potir de aur, sufletul frumos”, iar Eugène Ionesco spunea despre poeți că ,,sunt inima umanității”. Superbe argumente pentru a prezenta săptămânal câte un poet(ă), pentru că poezia ne dă posibilitatea să visăm, să ne redescoperim în relația cu lumea și cu noi înșine. Și de ce nu am aminti și de Lucian Blaga, care a ajuns la o superbă concluzie: „Poezia este un veşmânt în care ne îmbrăcăm iubirea şi moartea”.

În vâltoarea atâtor subiecte tragice, comice, grotești sau lipsite de importanță, poezia este și va rămâne IUBIRE. Pușa Roth și Costin Tuchilă vă invită la lectură, alături de poetul săptămânii.


În seara asta am să mor puținpoezia saptamanii rubrica liber sa spun

în seara asta am să mor puțin
mușcat de dinții nopții ca de-un șarpe

să nu mai știu o vreme c-am fost viu
și să adorm pe coarda unei harpe Continuă lectura „Poezia săptămânii: „În seara asta am să mor puțin” de George Mihalcea”

Editura Casa Radio la Bookfest 2015: luna mai sub semnul excelenţei

cehia bookfest 2015

Între 20 şi 24 mai, la standul Editurii Casa Radio de la Salonul sigla casa radioInternaţional de Carte Bookfest 2015, vă aşteaptă, în colecţiile deja consacrate, care pun în valoare mari voci ale culturii române, noi apariţii dedicate sărbătorilor lunii mai din acest an: primul 10 mai redevenit sărbătoare naţională, laurii Galei Bun de Tipar, 120 de ani de la naşterea poetului Lucian Blaga. Continuă lectura „Editura Casa Radio la Bookfest 2015: luna mai sub semnul excelenţei”

„Iluzii“, expoziție Adina Romanescu la Institutul Cultural Român

iluzii expozitie adina romanescu

eveniment liber sa spunÎn perioada 3–20 februarie 2015, Institutul Cultural Român găzduiește expoziția Iluzii – pictură și desen – a artistei Adina Romanescu. Vernisajul va avea loc marți, 3 februarie 2015, ora 18.30, la sediul ICR din Aleea Alexandru nr. 38, București.

adina romanescu

Adina Romanescu

Adina Romanescu (n. 1974) este licenţiată a Universităţii Naționale de Arte din Bucureşti, clasa prof. dr. Henry Mavrodin, și membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România. După absolvire, a beneficiat de o bursă de specializare în egiptologie la Universitatea din Cairo (2000–2001) și de o bursă la Biblioteca Nazionale Centrale di Roma, Italia (2009). A fost distinsă cu Premiul „Rimbaud” oferit de Ambasada Franţei la Bucureşti – secţia Grafică (1991), Premiul „Panait Istrati” acordat de Inspectoratul de Cultură – secţia Grafică, Brăila (1995), „Blasterfan” din partea Cenaclului Artelor Vizuale – secţia Grafică, Brăila, (1997), „Lucian Blaga” – Premiul al III-lea, secţia Pictură, Sebeş, jud. Alba (1998), Premiul Fundaţiei Arte e Arta, expoziţia Balcic, inima reginei Maria, Bucureşti (2006).

adina romanescu camera amintirilor ulei pe pânză 2012-2015

Adina Romanescu, Camera amintirilor, ulei pe pânză, 2012–2015

„Adina Romanescu are un concept compoziţional de forme şi culori în valoraţii deosebit de echilibrate care conferă lucrărilor o stare de linişte, sobrietate şi echilibru emoţional. În varietatea compoziţională picturile sale exprimă clar un concept clasic, dar şi un concept modern contemporan.” – Vasile Grigore.

Pictorul Henry Mavrodin a remarcat „temperamentul pasional” al artistei care, „cu intuiţii ce se transformă în culori, reuşeşte să obţină o imagine luminoasă, unde umbrele sunt doar ficţiuni. Siguranţa desenului nu lasă culorile în singurătate – se nasc împreună pentru unitatea imaginii.”

adina romanescu natura moarta cu tobosar ulei pe pânză 2007-2012

Natură moartă cu toboșar, ulei pe pânză, 2007–2012

Artista a ilustrat volume de Omar Khayyam, Mihai Eminescu, Lucian Blaga, George Topîrceanu, Tudor Arghezi, Paula Romanescu, Laurian Stănchescu ş.a. Are un palmares impresionant de expoziţii personale şi de grup. Lucrări ale sale se regăsesc în colecţii din România şi din străinătate: Fondation „Jacques Brel”, Bruxelles; Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Litere; Muzeul Mixt Sebeş, jud. Alba; Societatea Română de Radiodifuziune; Muzeul Eminescu, Ipoteşti; Casa Memorială „Lucian Blaga”, Lancrăm; Fundaţia „Arte e Arta”, Bucureşti; MISR Romanian Bank & Goethe Institut, Cairo; Sibford School, Oxfordshire, precum și în colecţii particulare din Franţa, Egipt, Belgia, Filipine, Anglia, Italia, România.

Adina Romanescu Arlechin  ulei pe panza 2006

Arlechin, ulei pe pânză, 2006

A deschis primele sale expoziţii personale în perioada studiilor liceale: Portrete Brel, desen, Sala Cinema Studio, Bucureşti (1991) şi Brel – mille visages, grafică, Institutul Francez, Bucureşti (1992). Au urmat: Poezia lui Blaga, grafică, Festivalul Internaţional „Lucian Blaga”, Muzeul din Sebeş, jud. Alba (1995); Peisaje fantomă, ulei pe pânză şi pe carton, Societatea Română de Radiodifuziune, Bucureşti; Zilele Eminescu, grafică, Muzeul Ipoteşti (1999); Forme şi umbre, ulei pe pânză şi carton, Cercul Militar Naţional, Sala Rondă, Bucureşti; Eminesciana; acuarelă, Centrul Cultural „Ionel Perlea”, Slobozia (2000); Bernini amore mio, ulei pe pânză, cărbune şi sepia, Institutul Italian de Cultură, Bucureşti (2005); Armonii, ulei pe pânză, Biblioteca Judeţeană Argeş „Dinicu Golescu”, Piteşti (2008).

Alter ego ulei pe pânză, 2007

Alter ego, ulei pe pânză, 2007

Expoziţii personale în străinătate: Portraits Brel, grafică, Fondation „Jacques Brel”, Bruxelles, Belgia (1991); Shadows, grafică, Universitatea Silpakorn, Bangkok, Thailanda; Shadows, grafică, Century Park Hotel, Manila, Filipine; Lignes et couleurs, grafică, Crédit Agricole Beaussier-St. Nicolas, Angers, Franţa (1997); Egypt, ulei pe pânză, cărbune, Goethe Institut, Cairo, Egipt; People of Egypt, ulei pe pânză şi carton, Centrul Egiptean de Cooperare Culturală Internaţională, Zamalek, Cairo (2001); Portraits et poupées, ulei pe pânză, Office de Tourisme, Montmorillon, Franţa (2006).

Lucrări de Adina Romanescu

Adina romanescu Autoportret cu oglinda 2008

Autoportret cu oglindă, ulei pe pânză, 2008

Natura statică 2006

Natura statică, ulei pe pânză, 2006

Variatiuni dupa Atelierul lui Vermeer, verde 2009-2012 adina romanescu

Variațiuni după Atelierul lui Vermeer, ulei pe pânză, 2009–2012 

Variatiuni dupa Atelierul lui Vermeer  2012-2014

Variațiuni după Atelierul lui Vermeer, ulei pe pânză, 2012–2014

Ingerul cu aripi rosii adina romanescu

Îngerul cu aripi roșii, ulei pe pânză, 2012–2015

lucian blaga 2009 adina romanescu

Lucian Blaga, ulei pe pânză, 2009 

Nicolae Herlea ulei pe panză 2008

Nicolae Herlea, ulei pe pânză, 2008

Modigliani, desen de Adina Romanescu, creion si carbune, 2012

Modigliani, desen, creion si cărbune, 2012

bunica studiu de maini 2005

Bunica, studiu de mâini, desen, 2005

eminescu adina romanescu desen 2012

Eminescu, desen, 2012

eugen ionescu adina romanescu desen 2012

Eugène Ionesco, desen, 2010

Citește: Adina Romanescu: Dincolo de chip, interviu realizat de Pușa Roth, Amos News, 11 ianuarie 2008

„Lucian Blaga – Poemele luminii”, expoziție la Leova, Republica Moldova

expozitie lucian blaga leova rep moldova

eveniment liber sa spunInstitutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău în colaborare cu Biblioteca Publică Raională din Leova și în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj şi Societatea Culturală „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca organizează expoziția Lucian Blaga – Poemele luminii. Evenimentul va avea loc marți, 23 decembrie 2014, ora 11.00, în incinta bibliotecii. La vernisaj participă Efrosinia Grețu, președintele raionului Leova, Valentina Nașcu, directoarea Bibliotecii Publice Raionale Leova și acad. Valeriu Matei, directorul ICR Chișinău.

Expoziția este dedicată marelui scriitor român și operei sale filosofice şi conţine fotografii, date biografice, fragmente din operă şi aprecieri ale criticilor literari.

Reamintim că expozițiile tematice itinerante organizate de ICR „Mihai Eminescu” sunt consacrate unor importante evenimente ale istoriei naționale sau unor remarcabile personalități ale culturii române.

 

 

Lansare de carte

antologie de poezie editura vremea

Vineri, 24 octombrie 2014, ora 16.00, la Librăria „Mihail Sadoveanu” din București (Bd. Magheru, nr. 6-8), Editura Vremea are plăcerea să vă invite la lansarea volumului Să lăsăm să cadă cuvintele/Laissons tomber les mots, antologie de poezie/une anthologie de poésie: Ana Blandiana, Lucian Blaga, Nichita Stănescu, Ana Trestieni. Traducere de Ana Trestieni.

Invitați: Ion Bogdan Lefter, Ana Blandiana, Mirela Vasilescu, Ana Trestieni, Silvia Colfescu.

La Gura Râului

Gura Râului Amateur Festival of ART

Motto: „Port încă-n gânduri

Mierea, mirajul […]

Bocca del Rio

Rană în spaţiu”.

Lucian Blaga

eveniment liber sa spunConcediile estivale din anii ’50, Lucian Blaga şi le petrecea la familia Manta din Gura Râului. Viorica Manta, doamna familiei era pianistă amatoare. În casa familiei Manta, unde se desfăşurau întâlniri de înaltă simţire românească, aveau loc foarte interesante seri de poezie şi muzică. Aici veneau violonistul Mihai Constantinescu, pianistul Alexandru Demetriad. Se cânta Bach, Debussy, Chopin… Ca un arc peste timp, ca o încercare de renaştere a acelor vremi, venind firesc, în prelungirea lor, Gura Râului Amateur Festival of ART este o iniţiativă extraordinară a dirijorului Radu Ciorei şi a actriţei Cristina Oprean. Concepută ca un produs turistic pe suport cultural de popularizare a României, manifestarea, aflată la cea de-a doua ediţie, s-a desfăşurat între 10 şi 16 august 2014. Este unicul festival din Europa care dă posibilitate artiştilor, amatori şi profesionişti din întreaga lume, să intre în contact direct, completându-se firesc şi spontan. Ca în serile de odinioară, de la Viorica Manta. Am aflat accidental că în vacanţa de Paşte din 1973, Radu Ciorei, pe atunci student, a fost invitat de o colegă de la Conservator să o însoţească într-un sat de lângă Sibiu. Era Gura Râului. Întâmplarea face că dirijorul de mai târziu a poposit în aceeaşi casă a Vioricăi Manta, unde, nu mică i-a fost mirarea să descopere un pian perfect şi pe un perete înalt, o bibliotecă înţesată cu partituri, de la Bach, până la Wagner.

Radu Ciorei - august 2014

Radu Ciorei, august 2014

Gura Râului este un colţ de rai cu case împrejmuite de ziduri ca nişte cetăţi, cu porţi înalte, închise, dar cu oameni deschişi la inimă, extraordinar de primitori, unde amator începe să capete un sens mult mai profund. Aşezarea este situată undeva nu departe de Sibiu, între Sibiel, Miercurea Sibiului, Orlat şi Cristian. Natura, extrem de generoasă cu oamenii locului, le-a dăruit o vale înconjurată de înălţimi pe care se îngrămădesc păduri îmbietoare. Dar şi omul a sfinţit acest loc binecuvântat. O curăţenie exemplară se vede peste tot, casele – multe dintre ele pensiuni agro-turistice – sunt aranjate şi dichisite amintind de satele elveţiene ori tiroleze. Străzile pavate sunt prevăzute cu rigole moderne pentru scurgerea apei, totul dovedind o împreună gospodărire impecabilă, care nu ar fi deloc rău să fie luată de exemplu, o pildă de urmat pentru multe aşezări rurale de la noi (şi nu numai).

festivalul gura raului august 2014

Dumitru Câmpean, numit semnificativ „motoraşul festivalului”, în a cărui pensiune au fost cazaţi o parte dintre participanţi, era omniprezent. De pildă, Feuerfest de J. Strauss l-a avut ca solist la… nicovală, demonstrând şi această înclinare spre muzică, printre alte multe talente, el fiind şi un animator cum rar mi-a fost dat să întâlnesc, dar şi – ulterior am aflat – profesor de istorie la şcoala din localitate. Într-o discuţie de seară, se arăta foarte hotărât să pună umărul la „desţelenirea” din umilinţă a românului: „Vreau ca guranii să nu mai stea cu capul plecat, să-şi recâştige demnitatea”. În conducerea şi întreţinerea pensiunii este ajutat de soţia Paraschiva şi de cei doi copii mai mari, Bogdan şi Maria, băiatul „asigurând” intervenţiile jucăuşe la fluier în Im Krapfenwaldl de J. Strauss, la concertul de închidere al festivalului. Iar Maria, ca argintul viu, apărea, dispărea, ca iarăşi să apară pe bicicleta ce o ducea peste tot, uimindu-te cu extraordinara ei mobilitate. Chemarea spre muzică a demonstrat-o în Duetul pisicilor de Rossini interpretat cu naturaleţe împreună cu verişoara ei, Maria-Angela Triştiu, în acelaşi concert final.

festival graf art gura raului

Dar sufletul acestui festival este maestrul Radu Ciorei, care a reuşit un lucru incredibil: să coaguleze şi să formeze în jurul lui o echipă de voluntari compusă din muzicieni profesionişti de certă valoare – Rodica Gonzalez şi Ilonka Rus-Edery din SUA, Nina Simcovitch, Celine Boulben din Franţa, Dorin Gliga de la Orchestra Naţională Radio Bucureşti, Cvartetul „Cuore” din Deva, instrumentişti din orchestrele simfonice profesioniste din Constanţa, Sibiu, Alba-Iulia, Cluj, Deva, dar şi două instrumentiste din ultima clasă a Liceului de Muzică „Sigismund Toduţă” din Cluj – alături de amatori din Franţa şi România (Marthe Schäfer, Jeanne Capdepuy, Toader Damian şi întreaga comunitate locală). Marthe Schäfer, preşedinta Asociaţiei Culturale „Assemblages” din Franţa – de la început ambasadorul Festivalului pe plan european – a fost însoţită de fratele ei, graficianul Louis Schäfer, care a asigurat site-ul Festivalului (www.graf-art.org). Sub bagheta dirijorului, discrepanţele au dispărut astfel încât orchestra a sunat incredibil. O fantastică capacitate de a pune laolaltă contrarii, dublată de o jucăuşenie a ţinutei, fac din Radu Ciorei un personaj aparte, în el coabitând într-o armonie perfectă omul de lume, adaptabil oricărei situaţii, cu şeful de orchestră sever, atunci când e cazul. De altfel, calităţile remarcabile de conducător, le-a testat ca director al Filarmonicii „Marea Neagră” din Constanţa, al cărei destin l-a condus timp de zece ani, reuşind în tot acest timp să-i crească enorm nivelul valoric.

Cristina Oprean

Cristina Oprean

Dirijorul este secondat ân această întreprindere de soţia lui, Cristina Oprean, actriţă la Teatrul de Stat din Constanţa şi preşedinte al Fundaţiei „Musae” (unul dintre partenerii Festivalului, ceilalţi fiind Primăria Gura Râului, Asociaţia „Dorin Teodorescu” şi Asociaţia „Assemblages” din Franţa). În peisajul artistic românesc, Cristina Oprean face o figură aparte. Unicitatea ei vine din valorificarea studiilor muzicale solide, care fac din ea un admirabil narator al unor spectacole de înaltă ţinută artistică, actriţa fiind unul dintre puţinii artişti de la noi cu reale aptitudini în acest gen dificil de spectacol. Personajele interpretate de ea pe scena constănţeană reflectă o perfectă ştiinţă a dozării efectelor, dublată de o inteligenţă scormonitoare şi de aceea incomodă pentru cei încremeniţi în formă. Dotată cu o rarissimă îndemânare a artei comunicării, grefată pe un suflet generos din ce în ce mai rar în zilele noastre, omul Cristina Oprean nu pregetă nici o clipă să caute potecile cele mai puţin bătătorite, căile cele mai grele de acces în devenirea ei întru fiinţă, întru găsirea raporturilor juste cu cei din jur. Şi nu ştiu cum face, dar reuşeşte întotdeauna.

Rodica Gonzalez Ilonka Rus-Edery

Rodica Gonzalez, Ilonka Rus-Edery

Manifestarea a debutat pe 10 august, în duminica dinaintea săptămânii Sărbătorii Adormirii Maicii Domnului. Fiecare zi a însemnat o bucurie a trăirii împreună prin muzică, poezie, înaltă spiritualitate. Am auzit povestindu-se cu mare entuziasm despre recitalul violonistei Rodica Gonzalez şi pianistei Ilonka Rus-Edery cu lucrări de Beethoven, Schumann, Chopin, Pablo de Sarasate, spunându-se că virtuozitatea interpretării a fost demnă de cele mai strălucitoare scene ale lumii. Cele două au fost secondate de flautista Florina Zehan din Târgu Mureş. Violonista Rodica Gonzalez s-a născut la Bucureşti, a absolvit Conservatorul „Ciprian Porumbescu”, iar acum este membru al Houston Symphony şi profesoară de vioară la Universitatea din Houston. A concertat pe scene din Austria, Elveţia, Italia, Canada, Mexic, SUA, România. Pianista Ilonka Rus-Edery s-a născut la Miercurea-Ciuc. A urmat studii la conservatorul bucureştean, apoi la Universitatea Creştină din Texas şi Conservatorul Oberlin. A cântat în Spania, Italia, Germania, Olanda, Mexic, Columbia, SUA, România. Actualmente este profesoară de pian la Universitatea din Houston.

Cor ansamblu gura raului

Majoritatea spectacolelor au fost găzduite de Centrul Cultural „Ioan Macrea” (botezat după numele coregrafului care a înfiinţat formaţia de dansuri populare din Mărginime, „Junii Sibiului”), o sală cu o acustică incredibilă, de aproximativ trei sute de locuri. S-a recitat, s-a cântat, s-a etalat portul popular al ţinutului, în alb şi negru, de o minunată sobrietate. De Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, după liturghia de la Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” – „Catedrala Mărginimii”, cum se mai numeşte, construită la iniţiativa mitropolitului Andrei Şaguna – corul bisericii, dirijat de Angela Stoian a interpretat cântece religioase, iar Cristina Oprean a recitat versuri de Nicolae Lazăr, Ani Merlă, Olivia Rusu-Mândruţiu şi versuri proprii, actriţa fiind şi o poetă de o sensibilitate şi subtilitate aparte. A fost vernisată expoziţia de Artă Tradiţională din Gura Râului; corul de copii din Gura Râului, „Concertino”, dirijat de profesorul Ioan Motronea, a prezentat spectacolul Lecţia de muzică, pe un scenariu şi în regia Cristinei Oprean, pe muzică de Schubert, Mozart, Brahms, Beethoven, Florian Pittiş şi prelucrări de folclor; a avut loc un simpozion (Religie şi artă cu tema Familia creştină) susţinut de preot Ioan Peană, preot-protopop Toader Damian şi Angela Stoian.

orchestra radu ciorei

Ziua de sâmbătă, 16 august a fost dedicată concertului final al festivalului. Am asistat la o parte din repetiţiile ultime în vederea apariţiei pe scenă a artiştilor. Atmosfera era încărcată de febrilitate, emoţii, seriozitate, dar şi de voioşie şi bucurie a împărtăşirii a ceea ce de-a lungul a şapte zile artiştii au pregătit cu multă seriozitate. La pupitrul orchestrei s-a aflat Radu Ciorei, care l-a invitat alături de el şi pe tânărul dirijor Radu Stan – fost student al maestrului Petre Sbârcea, prezent în sală şi aplaudat cu căldură. Radu Ciorei, desăvârşit maestru de ceremonii, a prezentat momentele spectacolului. Am putut asculta pentru început corul festivalului alcătuit din oamenii locului, care a interpretat de o manieră uimitoare Gloria de A. Vivaldi. Au urmat Ave Maria de Schubert (solistă, Angela Stoian), Intermezzo din Carmen de Bizet (solistă Jeanne Capdepuy), Sonata pentru oboi de Corelli în interpretarea oboistului Dorin Gliga, o impresionantă Baladă a lui Ciprian Porumbescu din care răzbătea întreg sufletul românesc al violonistei Rodica Gonzalez, Dans ţărănesc de C. Dumitrescu, Duetul pisicilor de Rossini interpretat cu naturaleţe de Maria Câmpean şi Maria-Angela Triştiu, Valsul pisicii de Anderson, Canaro en Paris de Scarpino, Feuerfest de J. Strauss, în care am avut prilejul, după cum am mai spus, să-l vedem deghizat în fierar extrem de simpatic pe Dumitru Câmpean, Im Krapfenwaldl de J. Strauss. La final, cu Perpetuum mobile de J. Strauss – aplaudat în cadenţă, ca la Concertul de Anul Nou de la Viena – dirijorul Radu Ciorei ne-a lăsat singuri cu orchestra, ca apoi să revină pentru a da semnalul – adevărat perpetuum mobile! – al viitoarei întâlniri din 2015. Aplauzele nu au contenit până ce Radu Ciorei, pregătind o ultimă surpriză, i-a invitat pe scenă pe mai vechii corişti din corul comunei, dând tonul pentru Corul sclavilor din Nabucco de Verdi într-o atmosferă incendiară, întreţinută de sala arhiplină. Radu Ciorei a mulţumit tuturor instrumentiştilor şi cu deosebire – pentru generozitatea de care au dat dovadă şi efortul pe care l-au făcut –, celor din străinătate şi, nu în ultimul rând, coriştilor, care au reuşit performanţa să se ridice la înalt nivel de profesionişti. De asemenea a adresat mulţumiri speciale primarului Gheorghe Călin, fără contribuţia căruia acest festival nu ar fi putut avea loc şi viceprimarului Arsenie George precum şi preotului Ioan Peană. Primarul, învăţătorul, preotul erau personalităţile în jurul cărora gravitau comunităţile săteşti în trecut. Iată că şi în prezent. Seara s-a încheiat cu o masă à la Mărginime, pregătită de voluntari inimoşi: pâine coaptă pe frunză de varză, mai multe sortimente de brânzeturi, palincă, slănină dar şi nişte senzaţionale plăcinte burduşite cu caş şi vin de mai multe culori.

La festival au fost prezenţi un grup de americani din Milwaukee, Wisconsin alături de turişti din România, Olanda, Italia, Spania, Canada etc.

expozitie gura raului graf art

Într-o scrisoare adresată soţiei doctorului Manta, gazdă primitoare de artişti, Lucian Blaga îi scria: „Ai ştiut într-adevăr să alegi locul din care să-mi aminteşti că în marea trecere este totuşi ceva ce rămâne. La Gura Râului m-am întors la Izvoare. Şi ele curg şi sună neîncetat”. Cum, poate, neîncetat, izvorul iscat acum, în aceste vremi, va reuşi să curgă şi să sune şi în viitor.

Eugenia Sarvari

Cântecele lui Florin Bogardo

calendarAstăzi, 16 august 2014 compozitorul Florin Bogardo ar fi împlinit 72 de ani. A murit sâmbătă, 15 august 2009, la București. În ultima parte a vieții trăia retras, într-o deplină discreţie, discreţie care de fapt i-a caracterizat întreaga existenţă. La începutul lui iunie 2008, presa relata un eveniment nefericit, un incendiu care a distrus o parte a locuinţei lui Florin Bogardo şi a soţiei sale, apreciata cântăreaţă Stela Enache: „Compozitorul care a dat viaţă Anilor de liceu, melodie ce stârneşte fiori şi trezeşte nostalgii fiecăruia, a rămas, în urmă cu două zile, fără «comoara» carierei sale: staţia de înregistrări. Un incendiu i-a distrus lui Florin Bogardo camera de lucru, unde artistul avea multe obiecte ce reprezentau atât cariera sa, cât şi a soţiei, Stela Enache.” („Click.ro”, 5 iunie 2008). Florin Bogardo suferise cu ceva timp înainte o operaţie pe cord, boala făcându-l să trăiască şi mai retras, refuzând orice apariţie publică.

florin-bogardo-melodii-muzica-film

Cântecele lui Florin Bogardo reprezintă una dintre cele mai valoroase pagini din istoria genului, în deceniile 7–9 ale veacului trecut. Originalitatea melodiilor sale, indiferent dacă folosesc formule ritmice consacrate (tango, twist etc.), caracterul lor uşor de recunoscut, sensibilitatea aparte a liniilor melodice, armonia rafinată l-au impus printre marii compozitori români de muzică uşoară, autor de şlagăre de neuitat. Într-un gen care poate aluneca uşor în mediocritate comercială, Florin Bogardo este exemplul tipic de creator la care substanţa muzicală şi poetică primează, fără concesii făcute gustului dintr-o anumită perioadă sau influenţelor de tot felul. Talent melodic extraordinar, dublat de o remarcabilă ştiinţă componistică şi de un farmec poetic-muzical special, a reuşit însă să devină un muzician de o mare popularitate în epocă. Nu cred că greşesc dacă îl pun alături, ca valoare şi nu ca stil, de marii compozitori italieni ai celei de-a doua jumătăţi a veacului sau de celebri şansonetişti francezi, mai ales că Florin Bogardo este şi autor al unora dintre textele  cântecelor sale de succes.

florin bogardo calendar

Născut la 16 august 1942, în Bucureşti, Florin Bogardo a urmat cursurile Conservatorului din Bucureşti (1961–1967), avându-i ca profesori pe Victor Iusceanu şi Dragoş Alexandrescu (teorie–solfegiu), Gheorghe Dumitrescu (armonie), Myriam Marbe (contrapunct şi fugă), Tudor Ciortea (forme muzicale), Ovidiu Varga şi Octavian Lazăr Cosma (istoria muzicii), Emilia Comişel (folclor), Anatol Vieru (compoziţie). O lungă perioadă (1967–1982) a fost regizor muzical la Radioteleviziunea Română. A fost distins cu premii (1963, 1969, 1970, 1972, 1976) şi menţiuni (1973, 1974), la Festivalul de Muzică uşoară de la Mamaia şi cu Premiul Uniunii Compozitorii (1979, 1981, 1982).

Primul său şlagăr, Cum e oare? (1963), un twist pe versuri de Madeleine Fortunescu, cântat de Magareta Pâslaru, atrăgea atenţia asupra talentului excepţional al tânărului compozitor, fiind urmat în acelaşi an de Taci!, o melodie de un rafinament armonic evident. Un cântec liric, cu linie melodică amplă,  Iubirea cea mare (1966), era compus pe versuri proprii, ca şi, în anul următor, Plop înfrânt, interpretat de Dorin Anastasiu, poem cântat relativ asemănător şansonetei, dar având particularităţi stilistice personale. Tablouri (1967) pe versuri de Marin Sorescu anunţa deja orientarea compozitorului spre texte aparţinând unor mari poeţi din literatura română, clasici sau contemporani. Un an mai târziu, în 1968, Florin Bogardo lansa trei cântece realmente extraordinare, bijuterii ale genului în care textul poetic îşi găseşte echivalenţa muzicală, după părerea mea, ideală: Izvorul nopții pe versuri de Lucian Blaga, Într-o zi, când m-am născut şi Un acoperiș, amândouă pe versurile lui Marin Sorescu.

În 1967, obţinuse un succes răsunător cu tangoul Să nu uităm trandafirii, devenit repede celebru, poate că la fel de cântat şi de iubit la noi ca Vous permettez, monsieur (1964), şi el tango, al lui Salvatore Adamo.

Un capitol aparte în creaţia lui Florin Bogardo sunt cântecele pe versuri de Mihai Eminescu, interpretate în duet de Stela Enache şi Florin Bogardo: Dacă iubești fără să speri (1969), Când amintirileDintre sute de catarge (1973), Ochiul tău (1974), La steaua (1978). Ele rămân fără îndoială printre cele mai frumoase tălmăciri muzicale ale versurilor eminesciene, prin ştiinţa compozitorului de a găsi cele mai potrivite ritmuri în orizontul stilistic pe care şi-l propune, prin cantabilitate, lucru nu întotdeauna la îndemână când e vorba de poeme atât de cunoscute şi a căror muzică interioară se lasă adesea cu greu tradusă într-o melodie de aşa-zisă muzică uşoară.

Dintre marile succese ale lui Florin Bogardo mai amintesc: Ani de liceu (1986, lansat în filmul Liceenii), pe versuri de Saşa Georgescu, fredonat mulţi ani de tineri şi nu numai, Iertarea (1970), Un fluture și-o pasăre (1972), cântecul de largă respiraţie Tu ești primăvara mea (1973), toate trei pe versuri de Ioana Diaconescu.

Deopotrivă interpret foarte apreciat, cu o voce caldă şi timbru inconfundabil, Florin Bogardo a compus şi muzică de film: Bunicul şi doi delincvenţi minori (1976);Ora zero (1979), regia: Nicolae Corjos; Bună seara, Irina! (1979), regia: Tudor Mărăscu; Alo, aterizează străbunica! (1981), regia: Nicolae Corjos; Pădurea nebună(1982), regia: Nicolae Corjos; Raliul (1984), regia: Mircea Drăgan; Declaraţie de dragoste (1983), regia: Nicolae Corjos; Liceenii (1986), regia: Nicolae Corjos.

Costin Tuchilă

Recital de muzică românească

claudia codreanu

eveniment liber sa spunÎn cadrul ediției a IX-a a Festivalului Internaţional „MERIDIAN, Zilele SNR-SIMC”, vineri, 6 decembrie, ora 19.30, în Sala „George Enescu” a Universității Naţionale de Muzică din Bucureşti va avea loc Recitalul cameral susținut de mezzosoprana Claudia Codreanu, pianista Diana Vodă Nuţeanu și clarinetistul Constantin Urziceanu.

În program: Pascal Bentoiu, Poetul şi Marea, pe versuri de Nina Cassian; Livia Teodorescu,meridian snr simc Două lieduri pentru voce şi pian, pe versuri de Nicolae Coman (Toamna, Întomnare-n lied); Nicolae Coman, Două lieduri pentru voce şi pian, pe versuri de Ioana Tsatos (S-au aprins trunchiurile, A coborât despărţirea); Roman Vlad, Noi proverbe pentru clarinet solo; Dan Buciu, Inventar, pe versuri de Nina Cassian; Felicia Donceanu, Remember (Unde ești copilărie?…), pe versuri populare; Valentin Timaru, Noapte de mai, pe versuri de Lucian Blaga; Tiberiu Olah, Sonata pentru clarinet solo; Thomas Beimel, Trei lieduri pentru clarinet, mezzosoprană şi pian (Luna, Ay, Luna); Diana Nuţeanu, Ciclul „Anotimpuri”, pe versuri de Lucian Blaga (Autoportret, Mugurii, În lan, Amurg de toamnă, Colindă).

Detalii despre Festivalul Internaţional „MERIDIAN, Zilele SNR-SIMC”

Festivalul Internaţional „Lucian Blaga”, Cluj-Napoca

festivalul blaga cluj napoca

În perioada 17–18 mai, la Cluj-Napoca, va avea loc a 23-a ediţie a Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”, organizat de Filiala ICR Transilvania în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România Filiala Cluj, Societatea Culturală „Lucian Blaga” Cluj, Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj.

Program:

• Vineri, 17 mai, ora 11.00, Sediul Filialei Cluj a USR, str. Universităţii nr. 1:

Conferinţă din seria „Scriitorul în cetate”: Doina Modola, Insurgentul Lucian Blaga. Participă: V. Fanache, Corin Braga, Constantin Cubleşan, Mircea Popa, Ion Taloş.

Lansări de carte maraton despre Lucian Blaga.

Lansare de carte: Mircea M. Pop, Psalm an die Liebe und 46 andere Gedichte (2013), volum de traduceri în germană din poezia lui Lucian Blaga.

• Sâmbătă, 18 mai, ora 10.00, Sediul central al BJC Octavian Goga, Calea Dorobanţilor nr. 104, Mărăşti:

Vernisajul expoziţiei retrospective Festivalul Internaţional „Lucian Blaga” şi al expoziţiei cu lucrările intrate în concursul „Recitindu-l pe Lucian Blaga”, ediţia a 3-a, coordonator Elena Abrudan.

Lansare de carte: Tudor Cătineanu, Editura Eikon.

Recital de poezie: moderator, Horia Bădescu.

Premiile Festivalului şi Premiile Concursului.

Cu ocazia Festivalului va fi vernisată cea de-a 6-a ediţie a Salonului de primăvară al scriitorilor plasticieni, Galeriile Scriptorium.

Festivalul va avea, în continuare, o ediţie specială la Satu Mare pentru invitaţii din străinătate (moderator, George Vulturescu).