Târgul de Carte „Alba Transilvania”, 2013

targ carte alba transilvana edittia 6 mai 2013

eveniment liber sa spunDevenit tradițional, una dintre cele mai apreciate manifestări de gen, Târgul de Carte „Alba Transilvania” (ediția a VI-a) se va desfășura anul acesta în perioada 10–12 mai la Alba Iulia. Sărbătoare a cărții în Cetatea Marii Uniri, Târgul „Alba Transilvana” se află sub patronajul spiritual al poetului și filosofului Lucian Blaga. Ca și ediția precedentă, Târgul de Carte de la Alba Iulia va fi găzduit de Alba Mall (str. Tudor Vladimirescu, nr. 50A), cel mai mare centru comercial din Alba Iulia. Motto-ul actualei ediții este „Cartea care te cucerește!”.

Organizatori: Consiliul Județean Alba, Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba. Parteneri: Primăria Municipiului Alba Iulia, Alba Mall, Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Alba-Hunedoara, Inspectoratul Școlar al Județului Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, Asociația Artă și Tradiții Meșteșugărești Alba, Inspectoratul Școlar al Județului Alba, Fundația Inter-Art Aiud, Centrul Cultural „Liviu Rebreanu” Aiud, Asociația Agora Alba Iulia, Palatul Copiilor Alba Iulia, Librăria Humanitas Alba Iulia.

Program de vizitare: vineri, 10 mai: orele 10–20; sâmbătă, 11 mai: orele 10–20; duminică, 12 mai: orele 10–20. Intrarea este liberă.

imagine-targ-carte-alba-mai-2012-ansamblu-monica-avram

„Evenimentul, spun organizatorii, constituie un bun prilej de a reuni specialiști din toate zonele culturii scrise românești: autori, editori, traducători, distribuitori, tipografi, bibliotecari, agenți literari, critici, animatori și jurnaliști în domeniul cultural, precum și alți actori cu aport important în universul cărții și al lecturii.”

În cadrul Târgului vor avea loc activități interactive, dezbateri, lansări de carte, momente artistice, expoziţii.

Deschiderea festivă va avea loc vineri, 10 mai, la ora 12.00, la Alba Mall. Cuvânt de bun venit: Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Mircea Hava, primarul municipiului Alba Iulia, Mioara Pop, director al Bibliotecii Judeţene „Lucian Blaga” Alba.

alba transilvana 2013 program vineri 10 mai 2013

Din programul zilei de vineri, am selectat:

Ora 12.30: Prezentarea Colecţiei „Opere fundamentale”, editată de Fundația Națională pentru Știință și Artă. „Lansată în ianuarie 2000, Colecţia «Opere fundamentale», care apare sub egida Academiei Române, sub coordonarea acad. Eugen Simion, publică lucrările reprezentative ale literaturii române clasice şi contemporane, în ediţii de înalt nivel ştiinţific realizate de cei mai buni specialişti în domeniu. Fiecare ediţie din opera unui autor cu¬prinde, în afara textelor publicate integral, o prefaţă sau un studiu introductiv, tabel cronologic privind viaţa şi opera scriitorului, repere critice, note, comentarii şi, dacă e cazul, indici.”

blaga opere

Acad. Eugen Simion va prezenta recenta apariție, Lucian Blaga, Opere, vol. I–III, ediţie critică de George Gană, cronologie şi aducere la zi a re¬ceptării critice de Nicolae Mecu, introducere de Eugen Simion.

La ora 13.00, va fi prezentat proiectul Lucian Blaga – ediţii multilingve, ediţii anastatice, ediţii critice, restituiri, proiect multianual derulat de către Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba cu sprijinul Consiliului Judeţean Alba şi a unor instituţii partenere: editurile Ars Longa, Ardealul şi Princeps Edit; Editura Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina; Societatea de poezie ARADOS (Polonia). Acest proiect își propune: publicarea operei blagiene în mai multe limbi de circulaţie internaţională şi promovarea acesteia în ţară şi străinătate prin varii mijloace (târguri de carte, seminarii, sesiuni de comunicări, donaţii de carte, schimburi culturale ş.a.); publicarea unor ediţii anastatice ale operei lui Lucian Blaga; reeditarea unor scrieri importante ale acestuia.

Nebanuitele trepte blaga editie multilingva ars longa

Editura Ars Longa din Iași va lansa noua apariție: Lucian Blaga, Nebănuitele trepte, ediţie multilingvă de lux, colecţia „Către cititor”. Volumul cuprinde versiunile inedite în limbile franceză, spaniolă, engleză şi germană a douăsprezece poeme din ciclul Nebănuitele trepte (1943). Traduceri de Paul Villard (franceză), Christian Tămaş (spaniolă), Rodica Albu (engleză), Anneliese Poruciuc și Andrea Bargan (germană). Prefață de George Gană. Grafică de Nicoleta Bida-Șurubaru. Prezintă: Mioara Pop, Brânduşa Tămaş.

În 2006, Editura Ars Longa publica un volum cu un profil cu totul aparte: versiunea poeziei lui Lucian Blaga, Către cititori, în 18 limbi străine, în ediție de lux. Scriam atunci că gestul editurii ieșene este singular în contextul actual, neștiind că era doar începutul unui proiect care, iată, continuă cu succes și astăzi, prin publicarea anuală a unor selecții din volumele lui Lucian Blaga (în ordinea apariției lor în epocă), în ediții multilingve, bibliofile, realizate în condiții grafice deosebite. Au apărut până acum: Poemele luminii (2007), Paşii profetului (2008), În marea trecere (2009), Lauda somnului (2010), La curțile dorului (2011), La cumpăna apelor (2012), Nebănuitele trepte (2013). Volumele sunt însoțite de 100 CD-uri cu poeme în lectura actriţei Doina Iarcuczewicz, ilustraţie muzicală de Gheorghe Şfaiţer (Teatrul „Luceafărul” din Iaşi). CD-urile, distribuite gratuit, sunt destinate nevăzătorilor.

Amănunte despre această strălucită inițiativă editorială: Lucian Blaga în ediții multilingve, la Editura Ars Longa.

lucian blaga

În cadrul aceluiași proiect, vor fi prezentate vineri, 10 mai ediția anastatică Lucian Blaga, Cruciada copiilor. Dramă în trei acte, 1930 și volumul Lucian Blaga, Discurs poetic cruciada copiilor lucian blaga editie anastaticaşi discurs filosofic. Interpretări critice de Iulian Boldea și Eugeniu Nistor, apărute la Editura Ardealul din Târgu Mureș. Prezintă: Eugeniu Nistor, Mioara Pop.

Editura Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina va lansa ediția româno-sârbă de Poeme de Lucian Blaga, prezentată de Maria Nenadici și Ileana Ursu.

Scriitorul Ion Brad va vorbi despre revista „Acasă” a Fundației Naționale „Satul Românesc”. La ora 15.30 va fi prezentat Programul destinat bibliotecilor publice din România, Biblionet. Lumea în biblioteca mea. În continuare vor avea loc lansări de carte ale editurilor: Humanitas (Căutătorii de povești de Radu Paraschivescu, Cătălin Ștefănescu, Irina Păcurariu, Vlad Petreanu); Buna Vestire din Blaj (Veta Biriș, Cântecul vieții de Ioan Moldovan, ediția a II-a, 2013) – ora 16.30; Eikon, Cluj-Napoca și Societatea nicolae iorga istoria bisericii romanestiSocietatea de poezie ARADOS, Polonia (Ovidiu Ivancu, Identitate culturală și mental colectiv românesc în postcomunism, 1990–2007. Imagini, mituri, percepții, repoziționări; The Woods Are Gowing Younger / Pădurile întineresc de Diarmuid Johnson, volum bilingv, traducere de Emilia Ivancu) – ora 17.00; Princeps din Iași (Viața și opera lui Ion Creangă de Emil Precup; Rostirea postmodernă. Generația poetică ’80 în literatura română de Daniel Corbu; Istoria Bisericii Româneşti şi a vieţii religioase a românilor de Nicolae Iorga) – ora 17.00; Lansarea colecţiei „Biblioteca virtuală – Mari scriitori români”. CD multimedia: Mihai Eminescu, Ion Creangă, George Coșbuc, Vasile Alecsandri, Mihai Ursachi ora 18.00.

La ora 18.30 Editura Nico din Târgu Mureș va prezenta volumele: Poezii verzi pe pereți de Nicolae Băciuț, Întoarcerea în Babilon (traduceri din poezia lui Nicolae Băciuț), Poemul din colivie (Nicolae Băciuț în interpretări critice).

targ carte alba 2013

alba transilvana 2013 program 11 mai

Programul zilei va începe la ora 10.00, cu un Moment artistic susținut de Grupul Primavera și Grupul Primavera jr. al Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, coordonator Marinela Popa.

La ora 11.00, Editura Marist din Baia Mare va lansa volumele: Regina Maria în amintirile Branului de Emil Stoian, Ultimul curier ilegal de Cornel Nemetzi și Cnutul Maicii Rusia de Cristian Negrea. Prezintă: Cristian Mareş.

Editura Tipo Moldova din Iaşi va prezenta volume de Aurel Pantea (Fragmente cu nimicitorul, colecţia „Poezie română contemporană”), Ioan Radu Văcărescu (Moartea lui Omu; Anul din luna săptămânii de ieri, colecţia „Opera omnia”), Rodica Braga (Vânare de vânt, colecția „Opera omnia”) Sonia Elvireanu (Fața întunecată a lui Ianus, colecția „Academica”, și Însingurarea irisului); Pace şi război (1940-1944). Jurnalul mareşalului Ion Antonescu, vol. I, editat de Gh. Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea; Antologie de poezie română contemporană (volum multilingv) – ora 13.00. Prezintă: Aurel Pantea, Aurel Ștefanachi, Diana Câmpan.

in trecerea timpului documentar blaga

În trecerea timpului… Documentar Lucian Blaga (1949–1951) de Eugen S. Cucerzan și Singurătatea pământului de Rodica Braga se află printre ofertele Editurii Ecou Transilvan – ora 16.00.

La ora 17.30 vor avea loc lansări ale editurilor Cartea Românească (Arhivele de la Monte Negro de Octavian Soviany) și Max Blecher (Piața cerului și Jurnal de bucătărie de Nora Iuga; Pulberea, praful și revoluția de Octavian Soviany). Prezintă: Daniel Cristea-Enache.

targ-alba-transilvana-cetate-alba-iulia-liber-sa-spun

Editura Ars Longa din Iași va lansa la ora 18.30 șapte noi apariții: Prezentul absent. Pușa Roth în dialog cu Dumitru Radu Popescu, biobibliografie și postfață de Costin Tuchilă (colecția „Summa cum laude”); José Guillermo Vargas, El cansancio del centauro / Oboseala centaurului, ediție bilingvă română-spaniolă, traducere de Flavia Cosma, prefață de Christian Tămaș (colecția „Española”); Luis Benítez, Manhattan Song. Cinci poeme occidentale, ediție bilingvă română-spaniolă, traducere de Flavia Cosma, prefață de Christian Tămaș (colecția „Española”); Ion Miloș, Singur cu adevărul / Seul avec la verité, ediție bilingvă română-franceză, îngrijită de Catinca Agache, traducere în limba franceză de Maria Augustina Hâncu, postfață de Constantin Frosin (colecția „Arcadia”); Samih Al-Qasim, Poeme, traducere din limba arabă, prefață și note: George Grigore și Gabriel Bițună (colecția „Alif”); Pușa Roth, Povestea alfabetului, carte pentru copii (colecția „Geppetto”); Dorel Vișan, Psaumes, traducere în limba franceză și prefață de Christian Tămaș. Prezintă: Mioara Pop, Catinca Agache, Costin Tuchilă, Christian Tămaș.

editura ars longa d r popescu prezentul absent ion milos luis benitez j g vargas colectia alif

Prezentul absent. Pușa Roth în dialog cu Dumitru Radu Popescu este a cincea apariție în cadrul colecției „Summa cum laude” a Editurii Ars Longa. Cartea este un adevărat eveniment literar și documentar, în același timp. Convorbirea cu scriitorul D. R. Popescu este o fascinantă incursiune în opera și biografia artistică a autorului Vânătorii regale, cu detalii revelatoare despre o întreagă epocă literară, mărturii de creație și reflecții asupra lumii contemporane.

Elaborate, dar fără a cădea în livresc, versurile cunoscutului poet peruan José Guillermo Vargas, străbătute de o tristețe metafizică deschid, într-un joc de lumini și umbre, calea scrutării sinelui și a lumii.

Cele „cinci poeme occidentale” ale argentinianului Luis Benítez, exponent de seamă al poeziei sud-americane, oferă cititorului o imagine reală a unei lumi superficiale în care universul existențial al ființei umane se pierde în fragmentele dispersate ale unei oglinzi în fața căreia omul contemporan se regăsește în fața unei alterități lipsite de sens.

„Ideea pe care o transmit poemele lui Ion Miloș este că omenirea și-ar putea regăsi sensul fundamental al existenței dacă ar da la o parte măștile ipocriziei, prejudecățile, dacă ar descoperi-redescoperi esența.” (Catinca Agache).

Al unsprezecelea volum din cunoscuta colecție „Alif” aduce în atenția cititorului român un cunoscut poet palestinian, Samih Al-Qasim, ale cărui poeme, pline de forță și dramatism, reconstituie un univers cultural din imagini simbolice: apa, piatra, gazela etc.

aiud victoria cozmolici

Victoria Cozmolici, Aiud

alba transilvana 2013 program 12 mai

La ora 12.00 va avea loc lansarea celor două volume de Poeme alese de Ion Mărgineanu, apărute la Editura Ardealul (antologie de Mircea Tomuș). La ora 13.00, sub genericul „Interferențe culturale transilvănene”, vor fi prezentate volume de Mihai Pascaru (Efectul Pygmalion, sinteze de sociologie aplicată), Monica Grosu (Literatura Apusenilor), Constantin Cubleșan (Lectura, profesiune și delectare), Mircea Popa (Agârbiceanu. Constelația realului), Lucia Stănescu (A fost o viață sau un vis?), apariții ale Editurii Eikon.

La ora 14.30 va avea loc decernarea premiilor Concursului de artă plastică pe motive blagiene, „Vreau să joc”. Participă elevi ai Liceului de Muzică și Arte Plastice din Alba Iulia. În continuare vor fi decernate premiile Concursului de bricolaj și eseuri literare „Salvează o carte”.

victoria cozmolici kitten and cat 2

Victoria Cozmolici, Pisoi și pisică, 2

La ora 17.00, la Muzeul Național al Unirii va avea loc vernisajul expoziției Vise în culori a artistei Victoria Cozmolici (Republica Moldova). Prezintă: Gabriel Rustoiu, Mioara Pop, Ioan Hădărig. La același muzeu va fi vernisată expoziția Atingerea AfriciiKingsley Nwabia (Nigeria) – ora 18.00.

Programul ultimei zile se va încheia cu un spectacol de muzică și poezie, Pelerinaj spre insulele celtice, în Sala Unirii de la Muzeul Național al Unirii, ora 19.00. Invitați: Diarmuid Johnson (Irlanda, Țara Galilor), Emilia Ivancu, Przemisław Wawrzyniak (Polonia).

Programul complet al Târgului de Carte „Alba Transilvana”: Catalog de evenimente.

În aceeași perioadă, 10–12 mai 2013, la Lancrăm, Sebeş și Alba Iulia se va desfăşura cea de a XXXIII-a ediţie a Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”.

Costin Tuchilă

Reuniunea de primăvară a doamnelor

emile vernon portret de femeie

Émile Vernon (1872–1919), Portret de femeie

eveniment liber sa spunInstitutul Cultural Român – Filiala Transilvania, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Cluj, vă invită, joi, 21 martie 2013, la ora 12.00, la o nouă ediţie a Reuniunii de primăvară a doamnelor. Evenimentul va avea loc la sediul Filialei Cluj a USR, din str. Universităţii nr. 1.

reuniunea de primavara a doamnelor

În deschiderea evenimentului, va avea loc o conferinţă susţinută de Alina Pamfil: Homo legens (în ciclul Scriitorul în cetate). Despre scris, citit, cărţi noi şi proiecte de laborator vor vorbi apoi scriitoarele: Elena Abrudan, Mariana Bojan, Hanna Bota, Codrina Bran, Doina Cetea, Iulia Cubleşan, Elisabeta Donca-Kirchmajer, Vera Ieremias, Mariana Istrate, Gabriela Lungu, Rodica Marian, Flavia Teoc. Moderatoare: Irina Petraş.

emile vernon 1872 1919 moment de lectura

Émile Vernon, Moment de lectură

Seria de evenimente organizate în colaborare de Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Cluj şi ICR – Filiala Transilvania a debutat în 15 februarie 2013 (data inaugurării Filialei Transilvania a ICR) când a fost programată conferinţa Repere culturale transilvane, susţinută de Mircea Muthu şi va continua la începutul lunii aprilie cu răspunsul lui Ion Vartic la întrebarea Ce este arta?

mafteuta_mihai_ulita_din_ardeal

Mihai Mafteuță, Uliță din Ardeal

***

Fragment din conferinţa lui Mircea Muthu, Repere culturale transilvane

Când Perpessicius evoca ,,vatra de visuri milenare şi Canaan martirizat”, el metaforiza superb dar şi fixa în acelaşi timp, în linii de gravură, chipul spaţiului transilvan, aşa cum s-a perpetuat de altfel în memoria României reîntregite. Dimensiunile sale, reiterate periodic de la Bălcescu încoace şi caracterizate printr-o altă distribuire a accentelor în tabloul general a ceea ce s-a numit specific naţional configurează o Transilvanie emblematică, lipsită de osificările subiacente modelului şi, tocmai de aceea, circumscrierile ulterioare lui 1916 îşi păstrează nota de gravitate şi temperatura transmise de ,,rezervoriul de seriozitate“ cum numea Bariţ şi apoi Rebreanu ,,Ţara Ardealului”. În înfăţişarea de ansamblu a noului stat român, această lume, sublinia prin 1923 publicistul Octavian Goga, ,,aduce netăgăduit un aspect de mulţime mai occidentală, exigenţe culturale mai pozitive, o concepţie mai largă a libertăţilor cetăţeneşti şi o educaţie mai veche a spiritului de datorie” (Reabilitarea Ardealului). Astfel, reper constant în meditaţia intelectualului, vertebrând adesea mentalitatea nu numai culturală din ultimul secol, în sfârşit, spiritul localizat în interiorul arcului carpatic îşi consolidează prin statutul acceptat de vatră funcţia coezivă şi valoarea de exemplu. Cu ocazia sărbătoririi a două decenii de la Marea Unire, Vasile Băncilă, prietenul lui Blaga, preciza în 1938 că ,,sensul Ardealului în configuraţia sufletului românesc e un sens de tenacitate, pe de o parte, de practicism organic şi de metodism pe de altă parte.” (în Semnificaţia Ardealului). E adevărat, „spiritul ardelean constituie numai o componentă a marelui duh românesc, dar, atenţiona într-un interviu din 1940 Rebreanu, cea mai preţioasă şi mai caracteristică”. Constatarea prozatorului că ,,ardelenii au o concepţie despre viaţă mai aspră, mai adâncă, mai etică” conduce la concluzia, încă decelabilă în praxisul Şcolii Ardelene, că ,,etnicismul nu e o povară în opera de artă, ci un spor de originalitate.” Meditaţia călinesciană din finalul Istoriei prelungeşte în fond rândurile de mai sus în tentativa de conceptualizare a specificului naţional. Românii din centru, de pildă, ,,sunt consultabili pentru nota specifică primordială.” Totalizările şi, concomitent, trăsăturile definitorii sunt reţinute pe ecranul conştiinţei receptoare în perioada interbelică mai ales, pregătită astfel să asigure continuitatea fertilă în perimetrul României Mari. Sentimentele, în forme atât de dramatice, de responsabilitate istorică, refuzul teatralităţii, împletirea romantismului etnografic cu cel folcloric şi distilarea acestuia în mesianismul cu rezonanţă de text sacru ce impregnează agorele eroice din Câmpia Libertăţii, conjugarea naţionalului cu socialul ,,ca una dintre cele mai însemnate manifestări istorice ale spiritului nostru civic,” aşa cum afirma Alexandru Lapedatu la discursul de recepţie al Academiei Române din 1923, realismul ,,poporan” manifestându-se bipolar în reprezentarea satului ritualizat, ca la George Coşbuc, dar şi a celui contemporan – Liviu Rebreanu –, alţii, ca Slavici şi Agârbiceanu efectuând ,,întregul circuit de la satul idilic la satul actual”, cum spunea Ion Breazu, scurtcircuitarea polilor amintiţi în arcul metafizic şi în imaginea satului atemporal din construcţia sistematică a lui Lucian Blaga, relaţia complementară dintre ,,poporan” şi preferinţa pentru clasicizare, obsesia instaurării Legii cu majusculă ca dreaptă recunoaştere a rânduielilor firii (Ovidiu Cotruş), ce argumentează profundul etnicism al producţiei artistice, toate acestea, legate între ele, alcătuiesc o forma mentis unitară şi pilduitoare prin consecvenţă. […]

„Cervantes”, revistă internaţională de cultură, nr. 6

revista cervantes nr 6 ianuarie 2012revista revistelor culturale rubrica liber sa spunA apărut numărul 6, ianuarie 2013, al revistei internaţionale de cultură „Cervantes”. Cu un sumar foarte bogat și divers, revista editată la Târgoviște îl are ca fondator pe George Terziu. Redactor șef: Petruța Șerban.

Numărul 6 al revistei se deschide cu un Cuvânt al editorului, George Terziu, care face o incursiune în 2012 pentru a rememora câteva dintre manifestările anului pe care l-am depăşit de curând, adăugând că „am trecut şi în 2013, iată a venit sfârşitul şi l-am trecut cu bine, ne-am îndrăgostit de noi înşine mai vârtos şi ne-am dezamăgit. Ca de obicei. Literatura contrastelor”. Domnia sa face câteva precizări dar şi previziuni pentru noul an, concluzionând: „Toate aceste lucruri arată că lumea în care trăim este dinamică”, întărind această afirmaţie cu un citat din Vechiul Testament, Eclesiasul lui Solomon, Cap. 1, verset 8-9: „Toate lucrurile sunt într-o necurmată framântare, aşa cum nu se poate spune; ochiul nu se mai satură privind şi urechea nu oboseşte auzind. Ce a fost va mai fi şi ce s-a făcut se va mai face. Nu este nimic nou sub soare.”

Editorialul semnat de Ionel Bota are ca temă poezia cuprinsă în cartea vieţii, cu titlul: Despre cât de frumos se poate trăi poezia…

„…Cu poezia străbaţi cartea tragică a vieţii. Fiecare o avem, o purtăm, o extragem din devălmăşia agresiunilor existenţialului, psalmodiem marea traversare dar suntem consecvenţi ignari şi uităm să ştim că grotescul distruge normele, că grobianul deformează conştiinţe, că imoralitatea, livrată în nuanţe pretins lirice şi în stufozităţi de limbaj aproape paranoic, extirpă maliţiosul din noi şi ne obligă la altfel de idealizări. Visăm occidentalizarea propriei ipostaze, comiţând poezele din dorinţa epatării celor de acasă, mai ales feminine cu lipsuri la cerebel, în perioada în care der libidinose mann e peste tot, în politică, în patronat, în sistemul hemoragiei de diplome şi titluri ştiinţifice din învăţământ, în sistemul angajărilor la locul de muncă. Suntem patrioţi din dorinţa de a nu pierde onorurile locale, descifrând defulări acolo unde ar trebui să fim mai vigilenţi cu noi înşine. Dar nu vrem să separăm corect, realităţile: viaţa e viaţă iar creaţia literară pretinde, nu doar presupune, talent, pricepere, devotament.”

florian doru crihanaArtistul plastic Florian Doru Crihană este ales de revista „Cervantes” Personalitatea lunii. Detalii despre activitatea acestui mare artist român, în interviul realizat de George Terziu, dar şi în cronica semnată de Ionel Bota intitulată Don Quijote, Florian Doru Crihană și restaurarea nostalgiei. Alte argumente ale conștiinţei identitare în grafica românească de azi: „Iată-l, deci, pe prietenul nostru Don Quijote plutind augural, ca un duh inconformist, prin imperiul graficii inconfundabilului Florian Doru Crihană. Un Don Quijote pieziș, ca un fenomen, un personaj haosmotic, haosul de pe mirabilul Pământ având în terra di Romania modelul, deja, didactic. O grafică excelentă executând toate excentricităţile farsorilor interpreţi (eseiști sau alţi… iști!) și reabilitând, în fapt, patetismele personajului ne propune, așadar, Florian Doru Crihană.

Fiindcă Don Quijote ne iubește mereu, ne atrage mereu atenţia, oriunde ne-am afla, să nu blufăm în inutil, să stăm carevasăzică în miezul proiecţiei nu în marginea ei. Grafica lui Crihană ajută la astfel de depășire a handicapului fantastic, Don Quijote coboară deodată în stradă apoi intră pentru o cafea într-un bar anost, cere o ţigaretă și se miră de ce i se oferă una cu sfială (da, era în România contrabandei la toate straturile atmosferei sociale, y compris binecuvântata și aducătoare de avantaje, politică) dar, mai ales, întreabă unde e Galatz-ul utopiilor noastre și unde e cetăţeanul Crihană care, singur, îi poate garanta romantitatea sa ca personaj al culturii universale în est, în estul radiant al continentului hârșit de atâta istorie confuză. Crihană este acela care ni-l propune, direct, pe eroul lui de Saavedra, în ipostaza deloc comediografică și foarte gravă, ni-l aduce în certitudinile privilegiului nostru de a mai păstra, măcar un astfel de refugiu, în calea aventurilor unei civilizaţii ale cărei mărinimie și binefacere nu le mai înţelege nimeni. Grafica lui Florian Doru Crihană înţelege pentru noi că încă suntem parte din cultura Europei, că la Galaţi visezi mai bine, mai profund, pe malul danubian decât pe malurile Senei ponosite.”

florian doru crihana don quijote

Florian Doru Crihană, Don Quijote

La secţiunea Poezie a revistei internaţionale de cultură „Cervantes” sunt prezentaţi poeţii:

• Bogdan Baghiu (n. 1974), filosof și poet ieșean. A obţinut titlul de doctor în filosofie în anul 2005, cu o teză referitoare la conceptul de Logos în filosofia stoicilor și în gândirea patristică răsăriteană. Lucrarea a apărut în anul 2006 la prestigoasa editură știinţifică Lumen, având titlul Scurtă Istorie a Logosului. În perioada iunie 2010–martie 2011, Bogdan Baghiu a fost bursier postdoctoral al Academiei Române, în cadrul proiectului POSDRU „Societatea Bazată pe cunoaștere – cercetări, dezbateri, perspective”. Ca poet, el a publicat două volume de versuri: Evanghelia după OM (2000) şi Pe țărmul nebuniei tale (2003). Acest volum de versuri a fost premiat cu marele premiul la festivalul naţional de artă „Constantin Dracsin” de la Botoșani, în 2003. În perioada octombrie 2007–ianuarie 2008, Bogdan Baghiu a fost editorialist al cotidianului „Evenimentul zilei”, pe regiunea Moldova. Pe Bogdan Baghiu îl putem regăsi şi în Dicţionarul scriitorilor ieşeni contemporani.

Poemele mistice ale reîntoarcerii

După ce-ţi voi reînvăţa cuvintele să stea în lumină,

Voi tăia Marele Verb ca pe o pâine mare

abia scoasă din cuptorul alchimic şi îţi voi zice:

această mână ce a tăiat Verbul, vrea să-ţi atingă

gemetele plăcerii pentru a-şi readuce aminte

de felul în care tăcerea înfloritului de copaci

îmi sparge timpanele inimii.

Popa-Vasile-Centrul-vechi-al-Targovistei

Vasile Popa, Centrul vechi al Târgoviștei

• Petru Solonaru, n. comuna Iohanisfeld –Timiş, 20 iunie 1950. Facultatea de Economie Politică, ASE, 1973.Poet, Apicultor. Fost Economist. Activitatea literară: Debut cu poesie (da! Poesie) în ,,Suplimentul literar-artistic al Scânteii tineretului”, iunie 1984. Volume publicate: ÎN, poesie, Bucureşti, Ed. Semne, 2008; OR, poesie, Bucureşti, Ed. Semne, 2009; Tetraion, poesie, Constanţa, Ed. Nelinişti metafizice, 2010. Este cuprins în Antologia sonetului românesc, Ed. Muzeul Literaturii Române, Bucureşti 2007, 2009, îngrijită de Radu Cârneci. Este inclus în volumul de istorie şi critică literară ,,Poeţi români” de Aureliu Goci. Premiul ,,Paracelsius” al revistei Contact – Internaţional pe 2011.

Taci!…

Naşterile’ în hume a deşert apar.

Şi’ înţeleptul moare ca cel tâmp, zadar…

Cu durere-i plină cana vieţii… Smalţ

de iluzii poartă întrupatu-i var…

Bocetul îşi are’ în veselii izvor…

Toate-s vremii strâmte, deşi mari se vor,

necăzând adaos şi nimic scăzut.

Ce-a fost, este, fi-va… prag fără zăvor.

Funia speranţei sub nevoi s-a frânt

plină de obidă, goană după vânt…

N-o îndreaptă nime când aproape, sus

umblă pe sub soare ignic legământ.

De folos cuvântul sta-va să-l desfaci,

însă doar misteru-i cel mai bun tălmaci.

Nu deschide gura, stăruie’ în adânc…

Temerii de Unul dă urmare: – Taci!…

stefan-popescu-peisaj-de-iarna

Ștefan Popescu, Peisaj de iarnă

• Boris Marian

Acele cuvinte

Când am rostit prima oară

Acele cuvinte,

Am simțit că mă-ntorc

Din părinte-n părinte,

Se făcea că urcam

Sfântul Munte Sion,

Pașii mei străbăteau Valea Kidron,

Ascultam Psalmii, Cântarea Cântărilor,

Eram la izvorul fluviilor, mărilor.

arcimboldo biblotecarul

Giuseppe Arcimboldo, Biblotecarul

• Camelia Iuliana Radu

Paznicul bibliotecii

                           se dedică zilei de 21 martie, Ziua Mondială a Poeziei

Priveam strada îngustă a unui burg necunoscut

de pe un acoperiş. Sub un cer de pâslă,

femei cu rochii lungi, sofisticate, intrau şi ieşeau

din prăvălii, la braţul bărbaţilor eleganţi.

De parcă ar fi fost firesc să zbor,

planam în jurul lor, cercetându-i.

Mirosea a lemn, a porţelan și alamă şlefuită,

a haine din lână şi mătase.

Din coșuri împletite, doldora de fructe,

zaharicale colorate, batoane de ciocolată şi saci

cu piper

se ridicau mireasme de cireșe proaspete,

vinuri licoroase, amestecate,

iz de parfum franţuzesc.

Un bărbat a ridicat privirea

și mi-a facut cu ochiul râzând.

A continuat să meargă la braţul femeii, povestind.

Va să zică m-a văzut!

Îi spionam de pe acoperișul unde mă refugiasem

speriată

inima îmi bătea ca o portocală rostogolită

în cala vaporului, sângerând întunericul.

Nu știam ce caut acolo,

cine erau oamenii aceia ciudaţi, ce nume avea

burgul.

Dacă m-a văzut,

bărbatul nu aparţine acelui timp, mi-am zis încercând

să ghicesc identitatea întâmplării.

Nările mele erau naucite de mirosuri noi, din

trecut:

hârtie proaspăt tipărită, stofă englezească,

cerneală, mătase, levanţică, vin demisec, ceai

chinezesc,

măsline, curmale, smochine,

anason.

Ulei de păr, săpun de iasomie,

brioşe, lemn de

nuc,

piele de căprioară, gudron,

ceară, untură de balenă,

lămâi. Piatră, mahon, dantelă, verde de China,

cobalt, acaju.

Dimineaţă aveam în minte doar imagini cu

frunze căzând şi întrebări, de aceea te-am chemat.

Îmi spui că după orice plecare, urci la alt nivel şi

tarele vechi nu trec uşor. Chiar şi aleşii pot trişa,

vechile năravuri nu se vindecă nici într-o mie de

vieţi,

le porţi cu tine, până în ziua în care

lucrurile simple se vor întoarce.

Nu vei muri furând o pâine din cuptor,

dar flacăra va arde mereu,

vei rămâne fără mâinile mincinoase,

iar când vei privi drumul, fugind,

orizontul iţi va usca ochii,

tot ce ai urgisit prin minciună, va pleca de la

tine,

se va întoarce în miezul lucrurilor,

pentru că nu le-ai avut nicicând,

dar până atunci, faci ce vrei, aşa cum vrei,

o mie de vieţi şi mai multe, până ce-ţi vor cădea

toate

şi vei rămâne gol,

fără de cel ce nu eşti.

Furia mea a crescut: dar nu înţelegi? Nu înţelegi,

femeia iubea o fantomă, un hoţ de timp,

un colecţionar de savoare, un plagiator!

Nu contează, mi-ai spus, femeia iubea…

Hai, ridică-te

french cancan tour eiffel florian doru crihana

Florian Doru Crihană, French cancan, Tour Eiffel

• Ion Cristea

Pastel incert

Vino, te-aștept în bizare palate

Din lumi neștiute, cu nume ciudate.

Tronuri de aur te-așteptă, stăpână

Peste imperii, sub claruri de lună.

Vino, te-aștept pe o tainică mare

Printre furtuni luminate de soare

Vom naviga spre visate limanuri

Perle îţi voi dărui, și mărgeanuri.

Vino, te-aștept pe o bancă-n grădină

Sub un felinar cu lumină puţină

Singuri vom fi într-o lume pustie

Îmbrăţișaţi, nimeni să nu ne ştie…

• Alexandru Cazacu

Semne pentru Iulia

1. Vom fi declaraţi Iulia, ca ultima soluţie

a unui interval de Septembrie

providenţiali şi confuzi

atunci când dezamăgirea atinge cota de avarie

iar curajul de a te înfrunta pe tine însuţi

pare un numar de acrobaţie

supravieţuind tehnologiilor cu valoare adaugată

şi unui mountain-rousse sentimental

când seara devine albă ca o iniţiere

într-un ordin secret şi meridional

unde nu plec să te caut

ci vin să te găsesc

undeva în geometria variabilă

a zilei de mâine

jumătate veselă, jumătate tristă

pentru trupurile noastre

ca două lame de cuţit

ca două mecanisme de măsurat

saltul unei feline gata să prindă prada

căreia îi împrumută ochii

venetia florian doru crihana

Florian Doru Crihană, Veneția

• Gabriel Enache (n. 1973, Târgovişte) este licenţiat al Facultăţii de Litere, Universitatea Bucureşti. Master antropologie CESI (Centrul de Excelenţă pentru Studiul Imaginarului), Universitatea București. A publicat în mai multe ziare şi reviste din ţară și in publicaţia de studii antropologice „Salt“ din SUA. A lucrat ca jurnalist cultural (Radio România Cultural, Mediafax), ziarist („Dâmboviţa”, „Obiectiv dâmboviţean”, Radio Uniplus, „Independentul”). A publicat poezie, proză, eseu în „Climate literare”, „Singur”, „Litere”, „Biblioteca”, „Martor”, RIS (Revista de Istorie Socială) etc. Premiat de revista „22” (2002) pentru eseu politic. A editat singur sau în colaborare două reviste manuscris (Logos, S(b)rot). A participat la expoziţii de artă: Icoana –discurs poetic şi poveste, împreună cu Adrian Pancu, 10 Ani de MTR (Muzeul Ţăranului Român), cu Cosmin Manolache, Călin Torsan, Ciprian Voicilă, Lila Passima, Irina Nicolau etc., prezent în proiectul colectiv De la comunism la coca-cola, împreună cu colegi şi colaboratori de la MTR. A colaborat la executarea decorului operei Oedipe de George Enescu, regia Andrei Şerban, Opera Naţională Bucureşti. Membru în cenaclul „Litere“ din cadrul Facultăţii de Litere din Univ. Bucureşti, condus de Mircea Cărtărescu. Curs de creative wryting, Institutul PRO, Bucureşti.

Vis levantin

Petruței Șerban

era în amurg

un amurg colorat ca cenușa sub foc

un zeu privea obosit în oglindă

cenușa desigur durea…

fărâmițat chipul curgea peste lucruri

și mii de ceasuri moi se scurgeau pe pereți

iar timpul desigur ardea…

caderea bastiliei florian doru crihana

Florian Doru Crihană, Căderea Bastiliei

La capitolul Proză sunt semnalate: romanul în curs de apariţie Aspecte inedite din viața lui, ce poartă semnătura scriitorului Dan Iancu; Louise Dăncescu, Poveşti patetice, Ştefan Doru Dăncuş, Te iubesc, puşcăria mea!

Gabriel Enache semnează cronica Poezia ca… joc secund, la volumul Evanghelia după Maria din Magdala: Poeme nebune, sonete stricate și alte blasfemii curate de Sebastian Drăgan (Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2012): „Odată cu lansarea acestei cărți, Evanghelia după Maria din Magdala: Poeme nebune, sonete stricate și alte blasfemii curate, poetul ni se relevă ca un stăpân deplin al măiestriei poetice prezente. Spun asta pentru că odată cu această carte (ne)bună, poezia lui Sebastian Drăgan începe să își trăiască cu adevărat modernitatea fără compromisuri, să își arate calitatea detaliului și, de asemenea, obsesia de a-și controla până la capăt trăirile poetice mai mult sau mai puțin er(e,o)tice! Surprinde în Evanghelia… lui Sebastian Drăgan universul poetic și scriitura extrem de personalizate; ne propune, în aparență, un decadentism luminat (dacă îl pot numi așa), o lume a neliniștii iubirii/ îndrăgostirii și a insomniei existenței, existență în care singurele speranțe rămîn dragostea, scrisul și… descrisul transfigurat în poezie. «…Doar inima, doar inima-mi simțeam dogorând/ precum soarele…».

În paginile revistei, la rubrica Cronică literară, mai citim:

• Constantin P. Popescu despre Gânduri ciobite, autori: Hedir Al-Chalabi și Petru Don (Editura Mirador, 2012): „…Cei doi autori, Hedir Al-Chalabi și Petre Don, oferă un dar (Don) potrivit unei lecturi pe o scenă, în lumina unor reflectoare simple, reliefând numai ochii celor doi protagoniști. Și spectatorul să primească aceste cioburi de gânduri pentru a le întregi, pentru a se bucura și pentru a deveni mai bun. Citez: «Întinde-mi piciorul pe-o scândură de lemn și unge-mă cu șoapte, proptește-mi cotul de umărul tău uscățiv să nu mai stau cu gâtul aplecat. Simți agonia? Spinii ne-astupă treptat toți porii, respirăm arșiță, cuburile de gheață se topesc… expir cenușă.» (pag. 28). Din poezia veche a lumii se desprind frânturi singular trăite de cei doi, dar împreunându-se armonic, asemenea frunzelor aceluiași copac al toamnei tăcute pe cărări…”

constantin tanislav pescari

Constantin Tanislav, Pescari

• Grigore Timoceanu: Culorile fonetice ale Cameliei Iuliana Radu: „Apărută în cadrul proiectului „Întoarcerea poetului risipitor” al Editurii Singur, cartea Tangerine tango, scrisă de Camelia Iuliana Radu pare o dezlănţuire de curcubeie. Împărţite în cinci secţiuni, poemele sale emană o transpunere fonetică a culorilor. De fapt, culorile sunt prezente în tot volumul, fiind asociate cu stări de spirit ca în Lamentaţia: «[…] Durerea mea este vânăt-albastră / o lovitură în carnea prezentului,/ un cearcăn sub ochiul obosit.». La fel se termină şi poemul Visul: «[…] Te-ai apropiat de mine, ai desfăcut sacoşa, / ai pus mandarine pe masă, alune, şalul oranj, / cutia cu pantofii roşii, un medalion de coral / şi ai aprins focul.” Dacă în aceste exemple descifrăm o atmosferă mai domestică, să spunem aşa, mai personală, mai propice unor intimităţi colaterale care generează starea de creaţie, în alte poeme observăm aplicarea culorilor pe simboluri cum ar fi Luna (poemul Povestiri despre Lună, când nu este acasă), apa (poemul Insight), umbra (poemul Fereastra) sau focul (poemul Culori pentru pasărea timpului)…”

„Ghemele târziului” – o carte de poezie adevărată: „Una din surprizele editoriale din anul 2011 (din păcate, prea puțin mediatizată) este, cu siguranță, volumul de versuri Ghemele târziului al Mirelei Ispășoiu (Editura Eubeea). Consecință firească a unor puternice decantări sufletești, poezia acestei autoare se impune în primul rând prin excelenta capacitate concizie, de restrângere a sensurilor în formule cât mai reduse; apropiate cumva de haiku dar completate de o seducătoare alunecare în tematici care necesită o altă abordare a cuvintelor. Poemele adunate în această carte de Mirela Ispășoiu se constituie într-un fel de incantație magică, menită să alunge impresiile fugitive ale cititorului…”

• Lucian Gruia: Ion Spânu – O interpretare de referinţă a dramei Meșterul Manole de Lucian Blaga: „Cartea lui Ion Spânu, Meșterul fiinţei. Prolegomene la o nouă interpretare a dramei Meșterul Manole de Lucian Blaga (Ed. Dionysos, 2012) anunţă o viitoare carte de referinţă asupra piesei de teatru omonime. Cercetarea porneşte de la locuirea heideggeriană, dezvoltă prin similitudini semantice scenariile iniţierii din doctrinele indiene, mitiogice greceşti şi creştine; urmăreşte treptele gnoseologice spre cunoaşterea absolutului; precum şi etapele realizării creaţiei artistice, ajungând la desăvârșirea prin jertfă, sacrificiu și suferinţă. Autorul deplânge faptul că Heidegger, în teoria locuirii, nu s-a oprit și asupra spaţiului sacru pe care îl reprezintă biserica. Casa oferă omului locuire, găzduire dar tetrada: pământ – cer – divini – muritori, rămâne neîmplinită. Filosoful german interpretează şi mănăstirea doar ca un campus de chilii care oferă găzduire și ocrotire. Dar biserica, în care se petrec ritualurile religioase și rugăciunile, aflată în centrul complexului monahal, reprezintă altceva. Pentru Ioan Spânu mănăstirea simbolizează centrul lumii iar biserica axa acesteia, prin care se realizează comunicarea pământ – cer şi astfel tetrada se împlineşte. În problema destinaţiei construcţiei, constă diferenţa dintre Legenda Mănăstirii Argeșului (mănăstire) și drama Meșterului Manole (biserică)…”

adorno

Theodor Adorno

• Boris Marian: Adorno și morala noastră: „În anul 1999 apărea la Editura Univers, în traducerea unui ilustru germanist, Andrei Corbea-Hoişie, o carte aforistică a lui Theodor Adorno, Minima Moralia. Autorul este unul dintre străluciţii filosofi ai secolului XX, s-a născut în 1903 la Frankfurt, tatăl său fiind evreu, iar mama corsicană, de unde și numele preluat de fiu. În acte el era trecut Theodor Ludwig Wiesegrund. Pasionat deopotrivă de filosofie și muzică (a fost și compozitor de talent, interpret de jazz, pe care l-a studiat cu Bernhard Sekles), el a obţinut titlul de doctor în filosofie, în anul 1924, cu o teză despre Kierkegaard, un mare gânditor, filosof, moralist al secolului XIX. Între anii 1925–1928 a studiat cu Alban Berg, compoziţia, la Viena. Reia studiul filosofiei în 1928, la Institutul de Studii Sociale din Frankfurt cu marxistul Felix Weil (n.n., a nu se identifica marxismul originar cu ideologia partidelor comuniste din acea vreme). În 1931 se înfiinţează Școala de la Frankfurt, un cerc de studii filosofice, din care făceau parte, pe lângă Adorno, Horkheimer, Walter Benjamin, Herbert Marcuse (marxist până la finele vieţii), Erich Fromm…”

• Geo Călugăru: Fantastica aventură a descoperirii sinelui: „Realizată profesional la nivel de performanţă, inginer electronist, cercetător știinţific, la Institutul pentru Cercetări şi Proiectări Automatizări din Bucureşti, posesoarea unui brevet de invenţie, intitulat „Metodă şi aparat pentru măsurarea parametrilor motoarelor termice cu piston”, autoare a numeroase articole știinţifice în revista de specialitate „Construcţia de mașini”, participantă cu comunicări la simpozioane şi sesiuni ştiinţifice, cu alte cuvinte, un nume recunoscut în aria de preocupări profesionale, doamna Florica Gh. Ceapoiu ar fi avut destule motive să fie mulţumită de sine însăși. Aceasta, dacă toate bucuriile, tristeţile, durerile, extazul, iubirea aproapelui, ca parte a dumnezeirii din sine, locul natal ca parte a întregului cu numele ţară, tot ce ţine de om, a avea în sine seva și lumina cuvântului care zidește, nu s-ar fi acumulat și sedimentat în adâncul fântânii sufletului său, ca la un moment dat, asemeni lavei unui vulcan, mult timp aflat în adormire, să se trezească deodată și să ne arate ce este aceea o forţă a naturii dezlănţuite, Florica Gh. Ceapoiu n-ar fi fost poeta de astăzi, demnă de atenţia și respectul a numeroși cititori, dar și al multor personalităţi din lumea scriitorilor, criticii și istoriei literare…”

Din secţiunea Perspective istorice am reţinut: Scriitori interziși în România interbelică, articol semnat de Ioana Manta-Cosma; Continuitatea unui drept– Basarabia de Camelia Pantazi Tudor; Chelniţa, un sat din ţara Chioarului – aspecte politice şi toponimice, semnat de Radu Botiş.

Boris Marian dedică un articol academicianului Solomon Marcus – între matematică, viață și artă.

„Primele rânduri ale unei cărţi au o importanţă aparte, căci principalul lor scop este să fascineze cititorul şi să îl determine să devoreze cartea ce o are în mână” – este argumentul Lidiei Patricia, care selectează câteva Fraze introductive memorabile din romane celebre. Printre acestea: „Familiile fericite sunt toate la fel, fiecare familie nefericită este nefericită în felul său propriu” – Lev Tolstoi, Anna Karenina; „Eu, Tiberius Claudius Drusus Nero Germanicus şi aşa mai departe (fiindcă n-o să vă plictisesc de la început înşirându-vă toate numele şi titlurile mele!), poreclit până deunăzi de prieteni, de rude şi de intimi «Claudius Idiotul», «Claudius ăla», «Claudius Bâlbâitul», «Clau-Clau-Claudius» sau, rareori, «Sărmanul unchi Claudius», mă pregătesc să scriu pentru posteritate ciudatele întâmplări ale vieţii mele; încep, aşadar, cu frageda mea copilărie şi-mi voi urma povestirea an cu an, până voi ajunge la acea dată fatidică a vieţii mele, cu vreo opt ani în urmă, când, la cincizeci şi unu de ani, s-a abătut asupra mea «nenorocirea aurită», din care nu m-am mai putut apoi niciodată descurca.” – Robert Graves, Eu, Claudius Împărat; „Este un adevăr universal recunoscut că un burlac, posesor al unei averi frumoase, are nevoie de o nevastă.” – Jane Austen, Mândrie şi prejudecată.

hans-christian-andersen

Hans Christian Andersen

Sub semnătura lui Tibi Oprea, revista publică povestea Lumânare de seu de Hans Christian Andersen, descoperită după două aproape secole: „Manuscrisul unei opere semnată Hans Christian Andersen din perioada sa de şcoală a fost descoperit pe fundul unei cutii din arhivele localităţii daneze Funen de istoricul Esben Brage, situată în apropiere de Odense, oraşul natal al scriitorului. Intitulată Lumânare de seu, opera spune povestea unei lumânări care ajunge să fie neglijată şi să se înnegrească, până în momentul în care importanţa ei este redescoperită şi pusă în valoare. Povestioara scrisă de mână în cerneală îi este «dedicată doamnei Bunkeflod, din partea devotatului ei HC Andersen». Ulterior, în cerneală neagră, se vede adăugată o nouă dedicaţie, GPentru P Plum de la prietena lui, Bunkeflod».

Experţii sunt de părere că opera a fost scrisă în perioada urmării cursurilor școlii de gramatică la mijlocul anilor 1820, în special datorită stilului simplist şi metaforic al povestirii, care nu este deloc asemănător cu lucrările elegante scrise de acesta la maturitate. De asemenea, doamna Bunkeflod a fost identificată ca fiind o văduvă pe care autorul obişnuia să o viziteze în copilărie, pentru a-i citi şi de la care împrumuta cărţi. Totodată, ei bănuiesc că scrierea ar fi o copie a manuscrisului original, care s-ar fi pierdut.”

Wislawa Szymborska

Wisława Szymborska

La rubrica Traduceri, Alice Valeria Micu o prezintă pe Wisława Szymborska, poetă din Cracovia, care a fost propusă la Premiul Nobel în 3 octombrie 1996: „Nu se poate spune că Wislawa Szymborska s-a impus prin vastitatea operei, compusă din douăsprezece volumașe, de-a lungul a cincizeci de ani de activitate literară. Ceea ce contează este profunzimea reflecţiilor sale poetice, capacitatea ei de a se întreba pe sine despre sensul existenţei, cu formulări care au lăsat deoparte susţinerea „marilor construcţii”, ca ideologie.

Scriitura ei, care este una filosofică și reflexivă, glumeaţă și impulsivă, impresionează prin concreteţea lucrurilor, a situaţiilor și a sentimentelor cele mai comune, aproape banale, până în punctul ce poate fi definit „locul cotidianului”. Un cotidian care se iveşte dintr-o stare precisă şi din experienţa individuală, care nu se pretează niciodată generalizărilor. Este o „poezia cotidiană”, fără concesiuni făcute literarului sau sublimului și căreia îi este necunoscută orice formă de retorică.”

Mulţumire

de Wislawa Szymborska, traducere de Alice Valeria Micu

Datorez mult

celor pe care nu-i iubesc.

Ușurinţa cu care accept

ca ei să fie mai aproape decât un altul.

Mă simt în pace cu ei

și liberă cu ei

şi asta nu mi-o poate da iubirea

şi nici nu reuşeşte să mi-o ia.

Nu-i aștept

de la uşă la fereastră.

Răbdătoare

aproape ca un meridian

înţeleg

ceea ce iubirea nu înţelege,

iert

ceea ce iubirea n-ar ierta niciodată.

De la întâlnire la o scrisoare

trece nu o eternitate,

ci doar câteva zile sau o săptămână.

Călătoriile cu ei sunt mereu reușite,

concertele sunt ascultate în profunzime,

catedralele vizitate

și peisajele abrupte.

Și atunci când ne despart

şapte munţi şi râuri

sunt munţi și râuri

pe care le găseşti în orice atlas.

Este meritul lor

dacă trăiesc în trei dimensiuni,

într-un spaţiu nici liric, nici retoric,

cu un orizont adevărat, de vreme ce e mobil.

Ei înșiși nu au habar

cât duc în mâinile lor goale.

„Lor nu le datorez nimic!”

– ar zice dragostea

despre acest subiect deschis.

Pușa Roth

Memo

memo lingura istorie linguri de lemn

„Cu linguri de lemn zăbovim lângă blide / lungi zile pierduţi şi străini.”

Lucian Blaga, La curţile dorului

memo pusa roth istoria lingureiAm fost surprinsă să constat că sunt cuvinte ce denumesc lucruri, obiecte din imediata noastră apropiere, pe care le pronunţăm foarte des. De ce? Poate şi pentru faptul că ne folosim de obiectele respective frecvent, aş spune abuziv, ca să glumim puţin. Şi am să mă explic de ce am spus asta. Dimineaţa facem ceaiul, laptele etc. şi punem o linguriţă, două sau mai multe de zahăr, urmează cafeaua sau alt ingredient şi folosim iar lingura sau linguriţa. Facem o prăjitură şi folosim ca măsură o linguriţă sau o lingură, în cele mai multe cazuri. Mâncăm felul întâi sau desertul şi folosim iar lingura sau linguriţa. Vă imaginaţi cât de des folosim acest obiect prezent în toate casele de pe pământ? Foarte des, şi de aceea merită atenţia noastră.

Fund de mamaliga si blid cu lingura

Lingura a apărut odată cu oamenii, ţinând cont de utilitatea ei. Lingura se folosea încă din paleolitic, find confecţionată din bucăţi de lemn sau din cochilii de scoici. Chiar termenii folosiţi pentru a desemna obiectul indicau materialul din care era făcut: „spon”, pentru zonalingurita argint de nord a Europei, însemna lemn, iar „cochlea”, pentru partea de sud, însemna scoică. Apoi s-au folosit fildeşul, osul, ceramica, iar în Evul Mediu lingurile erau făcute din metale preţioase, pentru a arăta bogăţia nobililor.

Romanii au fost primii care au rafinat linia acestui tacâm, imaginând două modele: o lingură ovală, asemănătoare celei de azi şi una rotundă şi mai adâncă, ce poate fi considerată strămoşul polonicului. Odată cu descoperirea aliajului de cositor şi plumb, lingurile au devenit accesibile tuturor. Lingurii i s-au dedicat poezii, dar poate cea mai frumoasă imagine este cea creată de Lucian Blaga, în poezia La curţile dorului.

Pușa Roth

La curţile dorului

de Lucian Blaga

Prin vegherile noastre – site de in –

vremea se cerne, şi-o pulbere albă

pe tâmple s-aşează. Aurorele încă

se mai aprind, şi-așteptăm. Așteptăm

o singură oră să ne-mpărtăşim

din verde imperiu, din raiul sorin.

Cu linguri de lemn zăbovim lângă blidelingura lemn istoric lingura

lungi zile pierduţi şi străini.[s.n.]

Oaspeţi suntem în tinda noii lumini

la curţile dorului. Cu cerul vecini.

Aşteptăm să vedem prin columne de aur

evul de foc cu steaguri păşind,

şi fiicele noastre ieşind

să pună pe frunţile porţilor laur.

Din când în când câte-o lacrim-apare

şi fără durere se-ngroaşă pe geană.

Hrănim cu ea

Nu ştim ce firavă stea.

Sub semnul lui Lucian Blaga

Editura Ars Longa, Asociaţia „Universul Prieteniei” şi Asociaţia „Alexandru Lăpușneanu” organizează prezentarea ediţiilor multilingve ale volumelor Poemele luminii, Paşii profetului, În marea trecere, Lauda somnului şi La curţile dorului de Lucian Blaga. Evenimentul va avea loc vineri, 3 februarie 2012, ora 17.00, la Muzeul Unirii din Iaşi (str. Lăpușneanu, nr. 14).

Participă: prof. univ. dr. Rodica Albu, prof. univ. dr. Anneliese Poruciuc, lector univ. dr. Andrea Bargan, graficianul Nicoleta Bida, scriitorul Chiristian Tămaș, actriţa Doina Iarcuczewicz (Teatrul „Luceafărul”, Iaşi). Tinerii muzicieni Otilia Maria Lazăr (clasa a II-a, violoncel, coordonator: prof. dr. Liliana Eugenia Baciu, Colegiul Naţional de Artă „Octav Băncilă”, Iaşi) și George Ambrosă (clasa a IV-a, chitară, coordonator: prof. Constantin Lazăr, Colegiul Naţional de Artă „Octav Băncilă”, Iaşi) vor interpreta Andantino pentru violoncel de S. Lee, Improvizație pentru violoncel de A. Arutunian și Preludiu pentru chitară de H. Villa Lobos.

Invitat de onoare: scriitorul Horia Zilieru.

Editura Ars Longa a inițiat proiectul edițiilor multilingve Blaga, cu traduceri inedite, în 2007, cu volumul de debut al poetului, Poemele luminii (1919) – versiuni în franceză (Paul Villard), engleză (Rodica Albu), germană (Anneliese Poruciuc şi Andrea Bargan), cu o prefaţă de acad. Constantin Ciopraga. Aceste ediții sunt lansate în cadrul Festivalului Internațional „Lucian Blaga” de la Sebeș și Lancrăm și al Târgului de Carte „Alba Transilvana”, care se desfășoară la Alba Iulia, în luna mai, în aceeași perioadă cu festivalul. Seria este coordonată de Mioara Pop, directoarea Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” din Alba Iulia. Ele păstrează modalitatea de așezare în pagină, în oglindă, a textului românesc cu traducerea, ilustrațiile, adecvate, fiind tipărite pe hârtie satinată. Paisprezece poeme din Paşii profetului (1921), considerate cele mai reprezentative (Pan, Înfrigurare, Amurg de toamnă, Vara, Leagănul, Gândurile unui mort, În lan, Din copilăria mea, La mânăstire, Daţi-mi un trup, voi munţilor, Flori de mac, Tămâie şi fulgi, Strigăt în pustie, Versuri scrise pe frunze uscate de vie) apăreau în 2008, de asemenea în ediție trilingvă. Grafica la Pașii profetului, foarte inspirată, aparţine lui Eduard Rudolf Roth.

Începând cu În marea trecere (2009), edițiile conțin traduceri în patru limbi, la versiunile în franceză, engleză și germană adăugându-se și traduceri în spaniolă, realizate de Christian Tămaș. În marea trecere conține zece poeme din culegerea publicată de Blaga în 1924 și este ilustrată de Nicoleta Bida. Din Lauda somnului (1929), cu grafică de Eduard Rudolf Roth, editorii au selectat în volumul apărut în 2010, 12 poezii: Biografie, Somn, Paradis în destrămare, Biblică, Peisaj transcendent, Cap aplecat, Perspectivă, Ioan se sfâşie în pustie, Noapte extatică, Elegie, Peisaj trecut, Asfinţit.

În 6 mai 2011 a fost lansat la Alba Iulia și Lancrăm cel mai recent volum din această serie, La curțile dorului, ediție de asemenea în patru limbi, însoțită, ca și precedentele, de 100 CD-uri cu poeme în lectura actriţei Doina Iarcuczewicz, ilustraţie muzicală de Gheorghe Şfaiţer (Teatrul „Luceafărul” din Iaşi). CD-urile, distribuite gratuit, sunt destinate nevăzătorilor. Cu grafică de Nicoleta Bida, volumul este prefațat de un pasaj din Istoria literaturii române de la origini până în prezent (1941) de G. Călinescu: „Intrat în câmpul noţiunii de tradiţie era firesc ca Lucian Blaga, în înţelegere sau nu cu alţii, să se deplaseze pe un punct mai apropiat de existenţa noastră reală, românească. Tracismul e o abstracţie, iar panteismul curat, o filozofie fără mitologie constituită. Poporul român este creştin ortodox şi Dumnezeul creştin este exterior lumii. Dar cum sufletul popular nu atinge niciodată absolutul, caracteristic spiritualismului, poetul se va opri la mijloc între cer şi pământ (atitudine eretică, dar singura cu putinţă în poezie şi în orice legendă, dovadă franciscanismul) şi va continua să pipăie concretul lăsându-se nostalcizat de Spirit…” La curțile dorului apărea în 1938. În traducerile lui Paul Villard (Aux cours du grand désir), Christian Tămaș (En las cortas del anhelo), Rodica Albu (At the Courts of Longing), Anneliese Poruciuc şi Andrea Bargan (Am Hofe der Sehnsucht), sunt publicate 12 poeme din ciclul respectiv: La curțile dorului, Anno Domini, Lângă cetate, În preajma strămoșilor, Corbul, Iezerul, Trezire, Bunăvestire pentru floarea mărului, Oaspeți nepoftiți, Ciocârlia, Destin, Boare atlantică.

Pe lângă calitatea în sine a noilor traduceri și caracterul lor bibliofil, volumele din această serie, apărute la Editura Ars Longa, pun în circulație pentru cititorul străin poezia lui Blaga, mai ales că vechile traduceri sunt astăzi greu de găsit. Gestul editorial este cu atât mai salutar cu cât aceste volume intră în mari biblioteci din lume și în biblioteci universitare de prestigiu.

Costin Tuchilă

Evenimente culturale organizate de Editura Ars Longa la Târgul SibiuBookfest

Invitatul de onoare al Editurii Ars Longa la Târgul de Carte SibiuBookfest, organizat în Piața Mică din Sibiu cu ocazia Festivalului Internațional de Teatru (ediția a XVIII-a), este actorul Dorel Vișan. Vineri 3 iunie 2011, la ora 17,30, vor fi prezentate volumele La curțile dorului de Lucian Blaga (ediție multilingvă), Psalmi / Salmos de Dorel Vișan și Căutător de destine. Pușa Roth în dialog cu Dorel Vișan (col. „Summa cum laude”). Despre aceste apariții editoriale va vorbi scriitorul și filosoful Christian Tămaș.

Proiectul edițiilor multilingve Blaga, cu traduceri inedite, a început în 2007, cu volumul de debut al poetului, Poemele luminii (1919). Pe lângă calitatea în sine a noilor traduceri și caracterul lor bibliofil, volumele din această serie pun în circulație pentru cititorul străin poezia lui Blaga, mai ales că vechile traduceri sunt astăzi greu de găsit. Gestul editorial este cu atât mai salutar cu cât aceste volume intră în mari biblioteci din lume și în biblioteci universitare de prestigiu.

În traducerile lui Paul Villard (Aux cours du grand désir), Christian Tămaș (En las cortas del anhelo), Rodica Albu (At the Courts of Longing), Anneliese Poruciuc şi Andrea Bargan (Am Hofe der Sehnsucht), în volumul La curțile dorului sunt publicate 12 poeme din ciclul respectiv: La curțile dorului, Anno Domini, Lângă cetate, În preajma strămoșilor, Corbul, Iezerul, Trezire, Bunăvestire pentru floarea mărului, Oaspeți nepoftiți, Ciocârlia, Destin, Boare atlantică.

Ediţia bilingvă, româno-spaniolă a Psalmilor lui Dorel Vişan, în traducerea lui Christian Tămaș a fost nominalizată între cei 12 finalişti ai celui mai prestigios concurs mondial de poezie mistică, Premio Mundial de Poesia Mistica „Fernando Rielo” (Spania, decembrie 2010), la care au participat 208 concurenţi, din 32 de ţări. Cele mai bune poeme ale lui Dorel Vişan sunt expresia unei nebănuite meditaţii în faţa unui cadru din care a dispărut rumoarea lumii înconjurătoare. E ca şi cum te-ai privi într-o oglindă care ar şterge în mod neaşteptat tot ce e în jurul tău, eliberându-te de orice decor şi mai ales de orice altă prezenţă. Singur cu propriul chip, iată o stare propice meditaţiei lirice. Psalmii lui Dorel Vişan implică o atitudine care e departe de a fi una de resemnare. Poetul este un imaginativ eliberat de posibilul convenţionalism pe care temele din această categorie îl pot conţine. Sensibilitatea omului modern impune, chiar în gestul de adoraţie, o anumită distanţă, fertilă, de altfel, poeziei. Dorel Vişan scrie Psalmi numerotaţi de la 151 încolo, ca o continuare a celor 150 ai lui David, din Vechiul Testament, sentimentul tutelar fiind acela al solitudinii şi al dorinţei de a afla, pe urme argheziene, un reper care să-i confere sprijin sufletesc.

Apărut în colecția „Summa cum laude”, Căutător de destine. Pușa Roth în dialog cu Dorel Vișan se constituie într-o veritabilă monografie a artistului, în care sunt rememorate cu har etapele carierei sale, rolurile din spectacole de referinţă ale Teatrului Naţional din Cluj-Napoca, precum Woyzeck şi Falstaff, rolurile excepţionale din filme: Iacob din filmul lui Mircea Daneliuc (1988), Ion Creangă (Un bulgăre de humă, 1989), Tudor Bălosu (Moromeţii, 1988), Gardianul „Dumnezeu” (Cel mai iubit dintre pământeni, 1993), Senatorul Vârtosu (Senatorul melcilor, 1995) ş.a. Dialogul conţine deopotrivă reflecţii incitante, nu o dată polemice asupra artei dramatice, a teatrului şi filmului în lumea contemporană, amintiri din teatru şi de la filmări, confesiuni pe marginea volumelor de poezie ale lui Dorel Vişan.

Căutător de destine cuprinde şi o selecţie de articole de Dorel Vişan (Întrebări ce par a nu avea nicio legătură), multe dintre ele cu caracter de proză literară, biografie artistică şi postfaţă de Costin Tuchilă, referinţe critice şi un amplu material fotografic. În amplul interviu realizat de Pușa Roth, Dorel Vişan face următoarea remarcă: „Artistul zilelor noastre îşi pierde rosturile devenind din propovăduitor şi din duhovnic un fel de instrument de divertisment. Dispare seriozitatea, dispare profunzimea, dispare ceea ce Euripide spunea odată, şi nu-l mai citim, că «rostul artei este acela de face suportabilă această vale a plângerii», cum numeşte el viaţa. De altfel, foarte mulţi înţelepţi aduc în discuţie această idee că viaţa este durere. Buddha chiar spune că viaţa este o continuă durere atât pentru obiecte, cât şi pentru oameni şi are foarte mare dreptate. Deci aici este marele necaz al zilelor noastre: funcţionăm la suprafaţă şi nu funcţionăm în profunzime.”

Sâmbătă 4 iunie 2011, la ora 13,00, Editura Ars Longa va lansa în cadrul Tărgului SibiuBookfest Întoarcerea lui Hulagu, piesă de teatru în patru acte de Sultan Bin Mohammed al-Qasimi. Traducere din limba arabă și note: prof. univ. dr. George Grigore (Universitatea din București), Ambasador al Alianței Civilizațiilor pentru România. Volumul a apărut în colecția „Alif”. Autorul, un cunoscut dramaturg, este, în același timp, emirul Sharjah-ului, al treilea emirat, ca importanță, din Emiratele Arabe Unite. Subiectul piesei este istoric: căderea Imperiului Abassid sub loviturile hanului mongol Hulagu. „Din lecturile mele din istoria naţiunii arabe, am înţeles că ceea ce sa întâmplat în statul abbasid înainte de prăbuşirea lui este aidoma cu ce se întâmplă acum la nivel arab, ca şi cum istoria s-ar repeta. Aşadar, am scris această piesă de teatru, dintr-o perspectivă istorică, despre o realitate dureroasă. Toate numele personajelor, locurilor şi evenimentelor din această piesă de teatru sunt reale. Fiece expresie din acest text arată în mod limpede ceea ce i se întâmplă naţiunii arabe.” (Sultan Bin Mohammed al-Qasimi, Cuvânt înainte).

Cartea va fi prezentată de prof. univ. dr. George Grigore, mst. Gabriel Bițună (Universitatea din București, Centrul de Studii Arabe). Invitat de onoare: Excelența-Sa Yacub Yousif Al-Hosani, ambasadorul Emiratelor Arabe Unite în România. Participă: trupa Teatrului Național din Sharjah (EAU).

Costin Tuchilă

Festivalul Internațional „Lucian Blaga”, ediția a XXXI-a, se deschide în ziua în care se împlinesc 50 de ani de la moartea scriitorului

În perioada 6–8 mai 2011, la Lancrăm, Sebeș și Alba Iulia se va desfășura ediția a XXXI-a a Festivalului Internațional „Lucian Blaga”, o ediție care un caracter special pentru că vineri 6 mai se vor împlini 50 de ani de la moartea lui Lucian Blaga (9 mai 1895, Lancrăm–6 mai 1961, Cluj). Comemorarea Lucian Blaga este cuprinsă în calendarul UNESCO 2011.

Radio3net este partener media al Festivalului „Lucian Blaga” și al Târgului de Carte „Alba Transilvana” (ediția a IV-a), care se va defășura în aceeași perioadă la Alba Iulia, în Pavilionul expozițional amenajat special pe Platoul Romanilor. Ascultătorii postului Radio3net vor putea urmări principalele evenimente în transmisii și în ediția specială a emisiunii „Liber să spun”, realizată de Nicoleta Balaci sâmbătă 7 mai, ora 12.00, în direct de la Alba Iulia.

Programul festivalului cuprinde sesiuni de comunicări în care sunt cuprinse exegeze ale operei literare, dar și comunicări referitoare la activitatea diplomatică a lui Lucian Blaga, evocări, colocvii, recitaluri de muzică și poezie, lansări de cărți și publicații, dezbateri despre valorificarea moștenirii culturale, la care participă profesori și elevi. Pe lângă întâlnirile cu personalități culturale și colocvii științifice, festivalul oferă o bună ocazie de familiarizare a tinerilor cititori cu opera lui Blaga.

Prima ediție a Festivalului „Lucian Blaga” a avut loc în mai mai 1981 la Sebeș și Lancrăm. Printre membrii fondatori s-a aflat actrița Lucia Mureșan, criticul Mircea Tomuș, artistul fotograf Ion Miclea. Festivalul avea și o secțiune de interpretare pentru amatori, elevi și studenți. Tradițional devenise, de-a lungul anilor recitalul cu poeme de Lucian Blaga, susținut de Lucia Mureșan, una dintre cele mai valoroase recitatoare de poezie. „Printre cei care erau în primii ani la Sebeș – își amintește Lucia Mureșan – se numărau Vasile Netea, Constantin Noica, Ștefan Augustin Doinaș, Alexandru Husar de la Iași, prof. Constantin Ciopraga de la Iași, Theodor Mihadaș de la Cluj, prof. Ovidiu Drimba, asistent al lui Lucian Blaga la Cluj, prof. Achim Mihu, prof. Dimitrie Vatamaniuc, părintele Nicolae Steinhardt, Mircea Tomuș împreună cu redacția revistei „Transilvania” și mulți iubitori și admiratori ai Poetului. Erau Dorli Blaga, dr. Radu Cărpinișanu, prof. Mircea Cenușă, elevi, profesori din Sebeș și Alba Iulia. Era o sărbătoare de suflet în inima Transilvaniei, departe de zgomotele Capitalei.” (Anotimpuri de teatru, Pușa Roth în dialog cu Lucia Mureșan, Iași, Editura Ars Longa, col. „Summa cum laude”, 2009).

În cadrul festivalului se organizează de mai mulți ani două concursuri naționale: Concursul de creație literară, deschis tuturor creatorilor, membri sau nemembri ai uniunilor de creație, elevilor și studenților din țară; Concursul de artă plastică și ex-libris, cu lucrări circumscrise, în mod special, lirismului și mitologiei blagiene.

Programul Festivalului Internațional „Lucian Blaga”, ediția a XXXI, 6–8 mai 2011

• Joi 5 mai 2011

Sebeş, Casa de Cultură „Lucian Blaga”, ora 18,00: Inscripţie la un izvor. Preambul literar-artistic la Festivalul Internaţional „Lucian Blaga” susţinut de membrii Cenaclului literar „Lucian Blaga” din Sebeş. Invitat special Alin Ignat

• Vineri 6 mai 2011

Lancrăm, Casa memorială „Lucian Blaga”, orele 9,00–11,00: Deschiderea oficială a celei de-a XXXI-a ediţii a Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”

Dezvelirea plăcii comemorative Lucian Blaga

Lansări de carte: George Potra, Lucian Blaga în diplomaţia românească; Nicolae Mareş, Lucian Blaga – diplomat la Varşovia; Lucian Blaga, La curţile dorului (ediție multilingvă, română, franceză, engleză, germană, Editura Ars Longa; Lucian Blaga, Filosofia stilului (ediţie anastatică)

Orele 16,00 – 18,00: Sesiune de comunicări. Partea I: Diplomaţie culturală. Participă membrii Fundaţiei Europene „Titulescu”

Cetatea Câlnic, ora 19,00: Blaga 50 – aniversare UNESCO

Ora 19,30: Cântecul lui Tristan. Recital de muzică şi poezie susţinut de Diarmuid Johnson şi Emilia Ivancu

Ora 20,15: Biserica din Cetatea Câlnic: Concert extraordinar de orgă şi nai susţinut de Viorel Ciurtin şi Mădălin Luca

• Sâmbătă 7 mai 2011

Lancrăm, Statuia poetului Lucian Blaga, ora 9,00: În marea trecere. Evocări. Depuneri de coroane şi flori

Sebeş, Colegiul „Lucian Blaga”, ora 9,30: Mărturiile trecutului – moştenire spirituală pentru prezent. Participă elevi şi cadre didactice

Lancrăm, Casa Memorială „Lucian Blaga”, ora 9,30: Medalion Ion Mărgineanu

Orele 10,00–12,30: Sesiune de comunicări. Partea a II-a: Exegeză blagiană. Participă istorici şi critici literari, invitaţi din ţară şi străinătate

Mormântul poetului Lucian Blaga, ora 13,00: Slujbă de pomenire oficiată de IPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, împreună cu un sobor de preoţi

Alba Iulia, Târgul de carte „Alba Transilvana”, orele 16,00–17,00: Interferenţe culturale Festivalul „Lucian Blaga” – Târgul de Carte „Alba Transilvana”. Lansări de carte şi publicaţii, colocvii, momente artistice

Sebeş, Casa de Cultură „Lucian Blaga”, ora 18,00: Lansarea volumului dedicat actriţei Lucia Mureşan, Paşi prin lume. Antologie realizată de Ion Moldovan  şi Mioara Pop

Ora 18,30: Spectacol liric „Contimporan cu fluturii, cu Dumnezeu…”, susţinut de Paul Basarab şi Ileana Negru

Acordarea premiului Lucia Mureşan pentru interpretare artistică

Decernarea premiilor Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”, ediţia XXXI

Recital susţinut de Corul „Armonia” din Sebeş

• Duminică 8 mai 2011

Sebeş, Muzeul municipal „Ioan Raica”, ora 18,00: Folk fără vârstă. Recital susţinut de: Mircea Vintilă, Florin Săsărman, Vali Şerban, Ovidiu Mihăilescu, Daniel Avram

Închiderea celei de-a XXXI-a ediţii a Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”.

Organizatori: Municipiul Sebeş, Consiliul Judeţean Alba, Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş, Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba Iulia, Fundaţia Culturală  „Lucian Blaga” Sebeş. Parteneri: Academia Română, Fundaţia Europeană „Titulescu”, Asociaţia Ars Transsilvaniae, Colegiul Naţional „Lucian Blaga” Sebeş.

Costin Tuchilă

Premieră la Teatrul Naţional Radiofonic: „Zamolxe” de Lucian Blaga, restituire integrală a poemului dramatic

Cu ocazia Anului UNESCO Lucian Blaga, luni 2 mai 2011, la ora 11.00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti, Teatrul Naţional Radiofonic organizează audiţia spectacolului în premieră Zamolxe de Lucian Blaga, restituire integrală a marelui poem dramatic, într-o remarcabilă variantă spectaculară. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Cezarina Udrescu. Muzica originală: Dan Dediu.

Zamolxe de Lucian Blaga se va difuza, în premieră, joi 5 mai, la ora 19.00, la Radio România Cultural – partea I şi duminică 8 mai 2011, la ora 19.00, la Radio România Cultural – partea a II-a.

Încărcat de semne şi simboluri, spectacolul Zamolxe conţine înţelesuri adânci şi aduce o dimensiune excepţională a spiritualităţii româneşti, asemeni unui act metaforic revelator, capabil să reînnoiască legătura cu fondul sufletesc primitiv al poporului român, să reitereze „determinanta stilistică” culturii noastre. Denumită de Lucian Blaga „mister păgân”, piesa vorbeşte despre preistoria românilor, iar Zamolxe, aici profet ucis de propria lui statuie, contrapunctează prin gravitatea lui, prin spiritul lui contemplativ, prin jertfa pe care finalmente o înfăptuieşte, exuberanţa şi vitalitatea tablourilor de grup, dezlănţuirile dionisiace ale bachantelor, exaltarea şi frenezia mulţimilor.

Spectacolul radiofonic întruchipează perfect dimensiunea mitologică a piesei lui Blaga, topirea divinului în natură, setea de cosmos, dar şi de teluric, comunicarea omului cu tainele universului, panteismul, în ideea în care pentru ţăranul român cosmosul e hristocentric… de aici trăirea solidară cu natura, fără a o confunda însă cu Creatorul, după observaţia lui Mircea Eliade.

Montarea se distinge prin profunzime, prin valoarea pe care o conferă fiecărei atitudini dramatice, fiecărei replici, prin incantaţii şi sonorităţi de dincolo de lume, prin corespondenţe auditive ce ritmează acţiunea şi prin covârşitoarea forţă psihologică a unor scene și a unor situaţii.

În distribuţie: Vlad Zamfirescu, Constantin Codrescu, Mircea Albulescu, Constantin Cojocaru, Ioana Flora, Ionuţ Kivu, Ştefan Velniciuc, Nicolae Călugăriţa, Eusebiu Ştefănescu, Dan Aştilean, Gheorghe Ifrim, Crina Mureşan, Mihai Marinescu, Ioana Calotă, Simona Popescu, Felicia Pinte, Ilinca Manolache, Florin Anton, Adrian Văncică, Orodel Olaru, Marcello Cobzariu, Silviu Biriş, Mircea Drâmbăreanu, Silviu Oltean, Cătălin Panaite, Mihai Popescu şi copiii Mihai Leahu, Gheorghe-Emanuel Udrescu, Mihai Enăchescu. Cu participarea sopranei Veronica Anuşca şi a unor membri din Corul de copii Radio, condus de Voicu Popescu. Design sonor: Cătălin Creţu. Regia de montaj: Monica Wilhelm şi Florin Bădic. Asistenţă computer: Mirela Anton şi Florina Istodor. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia tehnică şi masterizarea pentru emisie: ing. Iulian Iancu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea.

Domnica Țundrea