Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti (1830–1930)

C. D. Rosenthal Romania revolutionara

Până pe 13 februarie 2013 la Muzeul Național de Artă al României (București, Calea Victoriei 49–53, parterul Galeriei Naţionale) poate fi vizitată expoziția Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti (1830–1930). Curatori: Monica Enache şi Valentina Iancu, în colaborare cu istoricul Lucian Boia.

Expoziţia cuprinde aproximativ 250 de lucrări de pictură, grafică, sculptură şi artă decorativă, create în perioada 1830–1930 de cei mai importanţi artişti români moderni: Barbu Iscovescu, Constantin Daniel Rosenthal, Carol Popp de Szathmári, Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Oscar Han, Camil Ressu, Dimitrie Paciurea etc. Expoziţia explorează modalităţile prin care aceşti artişti au contribuit la definirea identităţii naţionale, într-o perioadă încărcată de evenimente istorice hotărâtoare pentru formarea statului român.

nicolae grigorescu ciobanas

Nicolae Grigorescu, Ciobănaș

Pornind de la perspectiva propusă de istoricul Lucian Boia în lucrările sale Istorie şi mit în conştiinţa naţională şi Pentru o istorie a imaginarului, demersul expoziţional vizează identificarea în operele artiştilor a câtorva dintre temele dominante ale mitologiei istoriei româneşti: latinitatea, unitatea teritorială, lupta pentru independenţă etc.

Expoziţia evocă, prin opere celebre, principalele etape ale creării statului naţional român: Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor din 1859, instaurarea lui Carol I ca domnitor în 1866, Războiul de Independenţă 1877–1878, proclamarea regatului României în 1881, Marea Unire din 1918.

Dincolo de succesiunea evenimentelor istorice, expoziţia încearcă în principal să ilustreze traseul evolutiv al artei româneşti moderne, atât stilistic cât şi tematic, punctând recurenţa unor subiecte ori a unor personaje istorice emblematice, destinate susţinerii edificiului politic al României moderne.

Rolul militant al artei pe parcursul secolului al XIX-lea este evident în operele care înfăţişează portrete-efigii ale revoluţionarilor de la 1848, alegorii întruchipând idealurile de unire şi independenţă, peisaje de tip documentar-ilustrativ menite să arate pitorescul patriei, dar mai ales în scenele istorice inspirate atât de evenimente contemporane, cât şi de trecut. Nevoia de legitimare a aspiraţiilor de unire şi independenţă duce la recuperarea unor figuri istorice transformate în mit: Mihai Viteazul devine simbolul unităţii românilor, în timp ce Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş sunt eroi ai luptei pentru independenţă.

theodor aman unirea principatelor

Theodor Aman, Unirea Principatelor

Alături de glorificarea istoriei naţionale, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi până în primele decenii ale secolului al XX-lea, artiştii manifestă o înclinaţie spre subiectele din universul rural, spre tradiţia populară. Specificul naţional se identifică cu lumea satului şi cu imaginea idealizată a ţăranului român, fapt la care a contribuit imensa popularitate de care s-au bucurat operele lui Nicolae Grigorescu, determinante în evoluţia ulterioară a plasticii româneşti.

Lucrările prezente în expoziţie provin din patrimoniul MNAR şi din alte muzee din Bucureşti şi din ţară: Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul „Gheorghe Tattarescu”, Muzeul de Artă Braşov, Complexul Naţional Muzeal „Moldova” Iaşi – Muzeul de artă şi Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău – Muzeul de artă.

Expoziţia este însoțită pe tot parcursul ei de evenimente conexe precum conferinţe, programe pentru familii şi ghidaje tematice.

Evenimente culturale românești la Praga

david croitor iarna la foresta vatra dornei

David Croitor, Iarna la Foresta, Vatra Dornei

Deşi locuiesc la Praga, şi încă din octombrie 1989, mă pot lăuda că am avut norocul să nu pierd prea multe seri culturale româneşti. Aceasta datorită activităţii deosebit de bogate a Institutului Cultural Român şi a Ambasadei României la Praga.

De exemplu, pe 13 decembrie a.c. s-au suprapus două – ba chiar trei – activităţi culturale cu totul deosebite pentru iubitorii de film, artă modernă, dar şi de carte.

Am să încep cu ICR din Praga, unde sub conducerea superactivului director Dan Mircea Duţă s-a desfăşurat între orele 13.30 şi 23.30 Retrospectiva festivalului internaţional al filmului de scurt-metraj „Cei şaisprezece de la Brno” (Brněnská šestnáctka), cu o masă rotundă la care au fost invitaţi: Miroslav Maixner, directorul festivalului B16; Miloš Henkrich, producător al festivalului B16; Viktoria Dzurenková, autoarea filmului Kolo života (Roata vieţii); Viktor Portel, regizorul filmului Kaiser Kanen Dirigent; Tereza Adamková, autoarea filmului Tak dobrou (Atunci noapte bună); Peter Bruenner (Austria), regizorul filmului In Our Hands.

S-au proiectat cele mai bune filme româneşti; Oxigen în regia lui Victor Dragomir, Draft 7, r. vltavska-saga-by-david-gernstein-aecLuiza Pârvu, Apele tac, r. Anca Miruna Lăzărescu, Outrageously Disco, r. Nicolae Tănase şi Strung Love, r. Victor Dragomir.

În sala de cursuri a ICR a avut loc la ora 17 vernisajul expoziţiei artistului şi designerului israelian David Gernstein, al cărui tată a fost român. Expoziţia a fost organizată în colaborare cu galeria pragheză „Vltavská Sága„. La ambele manifestări intrarea a fost liberă.

Masa rotundă a avut ca temă situaţia filmului de scurt-metraj în România şi succesul de care se bucură cinematografia românească de toate genurile la festivalurile internaţionalele.

În aceeaşi zi, la ora 18, Ambasada României din Praga a avut deosebita plăcere de a servi unui nobil ţel cultural – acela de lansare a traducerii în limba slovacă a lucrării lui Lucian Boia, lucian boiaRomânia, ţară de frontieră a Europei (a treia ediţe, completată, apărută la Editura Humanitas în anul 2007), în impecabila traducere a distinsei traducătoare din limba română şi fostă diplomată la Ambasada Slovaciei în România, doamnei Hildegard Bunčáková. Traducerea a apărut la una dintre cele mai prestigioase edituri slovace, Kalligram.

La lansare au participat Excelenţa sa, Doamna Ambasador Daniela Gîtman, Dl. ataşat cultural Gabriel Mareş, Prof. Dr. Doc. Jiří Felix, preşedintele Asociaţiei de prietenie Cehia-România, traducătoarea PhDr. Hildegard Bunčáková şi PhDr. Libuše Valentová de la secţia de Românistică a Universităţii Caroline din Praga.

Cartea a fost publicată cu sprijinul financiar al Institutului Cultural Român din Bucureşti.

Scrisă la ideea unui editor englez, care solicitase o scurtă prezentare a istoriei României pentru străini, România, ţară de frontieră a Europei a apărut mai întâi în engleză, fiind ulterior tradusă în română (trei ediţii, 2002, 2005 şi 2007) şi în franceză.

Excelenţa sa Doamna Ambasador Daniela Gîtman a menţionat importanţa acestui eveniment cultural pentru cititorii cehi şi slovaci şi onoarea pe care i-o fac distinşii promotori ai culturii hildegard buncakova praga romanaromâneşti în Cehia.

Prezentarea cărții a fost făcută într-o manieră captivantă de Hildegard Bunčáková, care consideră că este vorba de un bestseller al istoriografiei româneşti. Prezentarera a început cu cele mai importante momente din viaţa profesională a autorului, menţionând şi prima sa carte, intitulată Relaţiile dintre români, cehi şi slovaci în anii 1848–1914, rezultatul unei burse în Cehoslovacia în anii 1968–1969, oferită de prof. Josef Macurek, directorul Institutului de Istorie a Europei Răsăritene de la Praga. Bineînţeles, s-a atras atenţia şi asupra lucrării impresionante a prof. Lucian Boia, Istorie şi mit în istoria românească, o nouă viziune asupra istoriei naţionale, fiind menționate şi celelalte lucrări din domeniul mitului şi imaginarului, cât şi lucrările de istorie universală şi naţională ale autorului, apărute în ultimii anii, mai ales eseul De ce este România altfel.

mihai olteanu peisaj acuarela

Mihai Olteanu, Peisaj, acuarelă

A urmat prezentarea succintă a fiecărui capitol din traducere, accentuându-se diferenţa dintre interpretarea istoriei în această lucrare şi în manualele clasice de istorie. După substanțiala prezentare, traducătoarea a citit capitolul Primul Război Mondial şi fondarea României Mari.

A fost una din cele mai interesante seri culturale româneşti la Praga.

Lidia Sofica-Našinec