Revista Teatrală Radio a dedicat luna august 2014 actriței Coca Andronescu

coca andronescu

logo revista teatrala radioRevista Teatrală Radio a dedicat luna august 2014 actriței COCA ANDRONESCU (3 iunie 1932, Pătârlagele–5 august 1998, București).

În ziua de 5 august, la rubrica Remember de Annie Muscă veți putea citi un amplu portret monografic al actriței, ilustrat cu fragmente din spectacole radiofonice care o au ca protagonistă, emisiuni tv, filme. Veți afla detalii despre o carieră strălucită începută la mijlocul deceniului al șaselea al secolului trecut la Teatrul Național din București, unde a interpretat, vreme îndelungată, roluri de referință în spectacole memorabile, despre bogata filmografie a actriței, despre înregistrările tv și la teatrul radiofonic. Vom publica de asemenea evocări și comentarii, iar în spațiile de teatru radiofonic de la Radio România Cultural vom difuza câteva dintre înregistrările cu Coca Andronescu din Fonoteca de Aur, dintre care nu vor lipsi Minunata pantofăreasă de Federico García Lorca, Peribañez şi comandorul de Ocaña și Câinele grădinarului de Lope de Vega, Gaițele de Al. Kirițescu, Siciliana de Aurel Baranga, Goana după fluturi de Bogdan Amaru, Anton Pann de Lucian Blaga, Familia anticarului de Carlo Goldoni, piese scurte programate chiar la începutul lunii august 2014: Femeile care omoară bărbaţii de Michal Tonecki (4 august, ora 21.30), Temă pentru acasă de Mile Poposki (5 august 2014, ora 21.30), Stiloul bunicii mele de Gordon Daviot (6 august, ora 21.30), toate la Radio România Cultural.

actrita coca andronescu revista teatrala radio

logo revista teatrala radioÎncepând din luna martie 2014, Revista Teatrală Radio a lansat această inițiativă publicistică, ilustrată și în programele Teatrului Național Radiofonic, de a dedica o lună unui mare actor de altădată, evocat la rubrica „Remember” chiar în ziua nașterii sau a morții sale. Astfel, la propunerea colaboratoarei noastre, d-na Annie Muscă, luna martie 2014 a fost dedicată Ginei Patrichi, mai 2014 – lui George Constantin, iunie 2014 – Irinei Petrescu.
Pentru a veni în întâmpinarea fanilor teatrului radiofonic, în cadrul proiectului „Ne auzim la Majestic”, Redacția Teatru a organizat în luna respectivă audiția la Clubul Majestic din București a unui spectacol reprezentativ pentru actorul evocat.
Audițiile la Majestic, inclusiv evocarea actorilor cărora le vor fi dedicate lunile următoare, vor fi reluate după vacanța de vară, la 1 septembrie 2014.

Alte detalii în Revista Teatrală Radio.

Costin Tuchilă

Eveniment: Evocare George Constantin la Majestic

afis auditie iona de marin sorescu evocare george constantin

eveniment liber sa spunLuni, 19 mai 2014, la ora 11.00, în cadrul audițiilor de la Clubul Ramada-Majestic din București, Teatrul Național Radiofonic vă invită la o Evocare George Constantin, prilej de a-l reasculta în Iona de Marin Sorescu. Invitați: Annie Muscă, Rodica Mandache, Virgil Ogășanu, Dan Puican, Mihai Constantin. Prezintă: Costin Tuchilă. Intrarea este liberă.

Consecventă programului său de a vă oferi portrete monografice ale unor mari actori români, readucându-i astfel în actualitate cu mijloace multimedia, site-ul Revista Teatrală Radio a dedicat luna mai 2014 lui George Constantin. În 26 aprilie 2014 s-au împlinit 20 de ani de la despărțirea de marele actor George Constantin. Născut într-o zi de mai, 3, a anului 1933, la București, părăsea această lume în plină putere creatoare, lăsând o amprentă stilistică inconfundabilă pe scena de teatru, în film și la teatrul radiofonic.

george constantin comemorare 20 ani revista teatrala radio

Privind acum retrospectiv biografia sa artistică, se poate constata o rară coincidență în lumea artei: George Constantin a interpretat 59 de roluri pe scenele teatrelor și a fost distribuit într-un număr egal de filme, 59. Lor li se adaugă cele 34 de roluri la televiziune și o vastă și impresionantă fonotecă: peste 500 de roluri la teatrul radiofonic, veritabil record.

mari actori romani shakespeare george constantin in falstaff

George Constantin în rolul lui Falstaff

George Constantin rămâne de neuitat în spectacole shakespeariene: rolul titular din Regele Lear, în regia lui Radu Penciulescu, Prospero din Furtuna, în viziunea lui Liviu Ciulei, Timon în Timon din Atena (regia: Dinu Cernescu), Sir John Falstaff în Henric al IV-lea (regia: Lucian Giurchescu), Sextus Pompeius în Antoniu și Cleopatra (regia: George Teodorescu); în rolul lui Harpagon din Avarul (regia: Mircea Cornișteanu) și Domnul Jourdain din Burghezul gentilom de Molière (regia: Alexandru Dabija); în piese de Cehov: Ivan Petrovici Voinițki din Unchiul Vania (regia: Alexa Visarion), Lopahin din Livada de vișini (teatru TV, regia: Cornel Todea); în rolul lui Prohor Borisovici Hrapov din Vassa Jeleznova de Maxim Gorki (regia: Ion Cojar); în rolul titular din Henric al IV-lea de Pirandello (regia: Lucian Giurchescu); în Frații Karamazov, unde îl întruchipa pe Dmitri Karamazov (regia: George Teodorescu, 1962 și apoi în Karamazovii, spectacol montat de Dan Micu, în 1981); în rolul lui Dumitru Bucșan din Ultima oră de Mihail Sebastian (regia: Valeriu Moisescu) sau în rolul creat la tinerețe, Domnul Higgins din Pygmalion de G. B. Shaw, în regia Sandei Manu. O creația memorabilă a fost cea din Iona de Marin Sorescu, în regia lui Andrei Șerban, la Teatrul Mic (1969) rol înregistrat și la teatrul radiofonic, regia: Dan Puican. Data difuzării în premieră: 28 iulie 1992.

george constantin in iona de marin sorescu annie musca biografie

În Iona de Marin Sorescu. Fotografii din arhiva familiei. Sursa:  www.georgeconstantin.ro

george constantin rubrica remember annie musca revista teatrala radioLa rubrica Remember a Revistei Teatrale Radio, în 3 mai,  Annie Muscă l-a evocat pe George Constantin. Pe lângă substanțialul portret monografic de la rubrica Remember, pe acest site puteți citi comentarii, evocări, amintiri despre George Constantin și puteți asculta fragmente din înregistrări aflate în Fonoteca de Aur. Programele de teatru radiofonic difuzate la Radio România Cultural în această perioadă cuprind de asemenea înregistrări de referință cu George Constantin. Citește integral în Revista Teatrală Radio. Fragment audio-video din „Iona” de Marin Sorescu, în interpretarea lui George Constantin.

Costin Tuchilă

„Inimă de piatră” de Wilhelm Hauff, în premieră la Teatrul Național Radiofonic pentru Copii

inima de piatra teatru radiofonic pentru copii vasile manta

teatrul national radiofonic pentru copii siglaTeatrul Naţional Radiofonic pentru Copii prezintă în premieră luni, 21 aprilie 2014, de la ora 9.05, la Radio România Actualități: Inimă de piatră de Wilhelm Hauff. Traducerea şi dramatizarea: Ionlogo rra Lucian. Regia artistică: Vasile Manta. Spectacolul va putea fi audiat, în avanpremieră, luni, 14 aprilie 2014, de la ora 11.00, la Clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei, din Bucureşti.

Se împlinesc aproape două veacuri de când basmul Inimă de piatră a văzut lumina tiparului, alături de alte numeroase capodopere ale genului, cuprinse în faimoasele almanahuri de poveşti, pe care Wilhelm Hauff le-a încredinţat tiparului şi care i-au adus notorietatea, chiar dacă scriitorul romantic german a deschis şi alte, numeroase şi importante, drumuri în proza germană, în ciuda scurtului răstimp al vieţii sale (a trăit doar 25 ani, între anii 1802–1827). De numele lui se leagă incitante povestiri fantastico-umoristice, dar şi nuvele cu accente de natură politică şi socială, care dezvăluie un spirit lucid, riguros, perfect ancorat în realităţile vremii, dimensiuni care se regăsesc şi în basmele sale, fie că fac parte din seria celor cu subiect oriental ori a celor inspirate din folclorul german. Din această, a doua, categorie face parte şi, de acum, celebra poveste a lui Peter Munk, tânărul care îşi vinde inima duhului rău al pădurii, în schimbul unor vremelnice şi înşelătoare bogăţii dar şi a unei inimi de piatră.

inima de piatra teatrul excelsior vasile manta

Inimă de piatră, Teatrul „Excelsior” din București, regia: Vasile Manta

Citește articolul integral în Revista Teatrală Radio. Fragment audio-video din spectacol.

Oana Anagnoste: „Secretul armoniei dintre părinții mei a fost însăși pasiunea pentru profesia lor”

gina patrichi victor anagnoste annie musca

interviu liber sa spunOana Anagnoste, fiica actriței Gina Patrichi, ne va îngădui să aflăm câte ceva din stabilitatea și candoarea unei perechi, alături de secretele unui mariaj reușit, dar și mai multe despre tatăl ei, avocatul Victor Anagnoste, personalitate distinctă în peisajul juridic românesc.

1959 gina patrichi victor anagnoste

Gina Patrichi și Victor Anagnoste în 1959

Gina Patrichi l-a cunoscut pe Victor Anagnoste spre sfârșitul anilor ’50, când juca la Galați. Ea, o tânără actriță foarte specială la Teatrul de Stat de pe Strada Domnească, el, avocat cu perspectivă. Doi tineri extraordinar de fermecători dacă privim fotografia lor de nuntă din 1959. Când s-au căsătorit, ea avea 23 de ani, el cu 8 mai mult.

Annie MuscăAm aflat că s-au cunoscut într-un context cu iz de poveste… În primul interviu, publicat în Revista Teatrală Radio în 18 martie 2014, ne-ați povestit pe scurt despre împrejurările primei lor întâlniri…

Oana Anagnoste: Tatăl meu a găsit la bâlci la Galați un pantof – pantoful Cenușăresei, ca să spun așa. Căzuse din piciorul mamei pe când se dădea într-un carusel. După ce a făcut cunoștință cu „proprietara”, tata s-a dus să o vadă la teatru în spectacolul Titanic Vals. Așa a început povestea lor de iubire. Continuă lectura „Oana Anagnoste: „Secretul armoniei dintre părinții mei a fost însăși pasiunea pentru profesia lor””

La mulți ani, Dan Puican!

dan puican

Astăzi, 6 martie 2014, regizorul Dan Puican împlinește 81 de ani. Născut în 6 martie 1933, la Oltenița, Dan Puican a semnat o pagină de aur în istoria Teatrului Național Radiofonic, căruia i s-a dedicat neîntrerupt timp de 50 de ani, începând din 1963.

Așa cum pe bună dreptate remarcă Radu Beligan, „Epoca de aur a teatrului radiofonic îşi datorează strălucirea şi gloria minunatului Dan Puican, a cărui viaţă s-a confundat, timp de o jumătate de secol, cu destinul instituţiei pe care a slujit-o cu fidelitate şi credinţă”. Lansat ca actor în 1956 şi făcând parte din ceea ce posteritatea a numit „Promoţia de Aur” a Teatrului românesc, fiind coleg, printre alţii cu George Constantin, Amza Pellea, Mircea Albulescu, Draga Olteanu Matei şi Victor Rebengiuc, Dan Puican a preferat să se dedice „teatrului invizibil”, teatrul radiofonic, semnând regia a peste 1000 de piese de teatru si emisiuni scenarizate, profile teatrale, recitaluri de poezie etc. Dacă facem o simplă proporție, aproape 10 la sută din totalul de piese de teatru si emisiuni cu profil teatral din Fonoteca de teatru a SRR poată semnătura regizorală a lui Dan Puican, multe dintre ele fiind adaptate pentru radio de regizorul însuși. A colaborat cu mari actori din generații diferite, cărora le-a oferit șansa unor înregistrări de referință, dintre care trebuie amintite, chiar și la o sumară enumerare, integrala Cehov, realizată în perioada 1980–1985, toate piesele lui Caragiale, piese de Molière (Mizantropul, Școala nevestelor), Goldoni (Hangița, Casa cea nouă, O întâmplare ciudată), Shakespeare (Neguțătorul din Veneția, Scorpia îmblânzită), Lope de Vega (Capriciile Fenisei), Schiller (Maria Stuart, Wilhelm Tell), Gogol (Căsătoria), G. B. Shaw (Candide, Maior Barbara), dramaturgie românescă din toate epocile, teatru pentru copii.

dan-puican-biografie-de-annie-musca

Luni, 3 martie 2014, la clubul Ramada Majestic din București a avut loc lansarea volumului biografic pe care Annie Muscă l-a dedicat regizorului: Dan Puican – „Radioul este viața mea”, apărut la sfârșitul anului trecut la Editura Adevărul Holding. La lansarea – și totodată la aniversarea, cu acest prilej, a regizorului Dan Puican, organizată de Redacţia Teatru a SRR – au participat personalităţi ale vieţii culturale, oameni de teatru, actori, regizori, ziarişti, un numeros public.

annie musca

Annie Muscă

În Revista Teatrală Radio veţi putea asculta în curând câteva secvenţe din înregistrarea acestui eveniment.

Pe același site, Revista Teatrală Radio, puteți vedea un fotoreportaj realizat de Loreta Popa luni, 3 martie 2014, la Clubul Ramada Majestic, unde, de un deceniu, Redacția Teatru organizează săptămânal audiții cu public, sub genericul devenit deja tradițional, „Ne auzim la Majestic”, proiect inițiat de regizorul Mihai Lungeanu.

Costin Tuchilă

84 de ani de teatru radiofonic românesc

ce stia satul teatru radiofonic

eveniment liber sa spunLuni, 18 februarie 2013, la ora 11.00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită la o întâlnire pentru a marca sărbătorirea a 84 de ani de teatru radiofonic românesc.

În 18 februarie 1929, avea loc prima difuzare a unei producţii de teatru radiofonic, cu piesa Ce ştia satul de V. Al. Jan, în interpretarea actorilor Teatrului Naţional din Bucureşti, Maria Filotti şi Romald Bulfinski. Reprezentaţia în direct se dovedea fără îndoială încărcată de emoţie şi de febrilitate, actorii interpretându-şi rolurile cu promptitudine şi mobilitate a jocului, efectele tehnice fiind realizate „pe viu”, cu grija de a împleti sugestiv vocile şi intervenţiile sonore care alcătuiau aşa-numita „culisă acustică”.

Spre a sărbători cei 84 de ani de teatru radiofonic românesc, noi vă propunem, la audiţia de la Ramada-Majestic, o altă montare a piesei Ce ştia satul de V. Al. Jan (I. Valjan), varianta din anul 1979, în regia artistică a lui Paul Stratilat. Adaptarea radiofonică: Leonard Efremov. În distribuţie: Radu Beligan, Ileana Stana Ionescu, Ioana Casetti, Constantin Botez. Regia muzicală: Romeo Chelaru. Regia tehnică: ing. George Buican.

I. Valjan

I. Valjan

La audiţie, vor participa scriitori, oameni de teatru, jurnalişti, ascultători fideli şi, bineînţeles, echipa Teatrului Naţional Radiofonic. Publicul va primi CD-uri cu înregistrările spectacolelor Ce ştia satul de V. Al. Jan şi Ion Valjan sau Fascinaţia teatrului – scenariu radiofonic de Michaela Gulea şi Magda Duţu, realizat, în anul 2012, în seria „Biografii, memorii”, în regia lui Petru Hadârcă.

Bucurându-se de privilegiul de a fi teatrul cu numărul cel mai mare de actori, având posibilitatea de a-şi alcătui distribuţiile prin selectarea celor mai buni interpreţi ai scenei româneşti, Teatrul Naţional Radiofonic a realizat, de-a lungul anilor, un portofoliu impresionant de spectacole excepţionale, adunând, pe principiul unităţii în diversitate, propuneri spectacologice dintr-o mare varietate de epoci, de spaţii geografice şi spirituale.

aniversare teatru radiofonic

Este evident faptul că, în timp, Teatrul Naţional Radiofonic s-a definit ca o artă cu legi de sine stătătoare, diferite de cele ale limbajului scenic, iar mijloacele de expresie proprii universului sonor s-au reînnoit în permanenţă, în funcţie nu doar de modificarea tipului de sensibilitate estetică, ci şi de progresele tehnice ale radiofoniei. Astfel încât se poate detecta o evoluţie din ce în ce mai sigură a artei teatrale radiofonice spre rafinament şi cizelare a expresiei artistice, sub raportul arhitecturii şi al plasticii auditive.

Dacă Teatrul Naţional Radiofonic a ştiut să-şi atragă mari nume ale scenei româneşti, el a reuşit, totodată, să-şi creeze propriile personalităţi şi să-şi contureze propriul drum artistic. Aici au lucrat autori redutabili de scenarii radiofonice, aici piesa românească şi-a găsit totdeauna locul în repertorii, aici actorii au putut juca marile roluri visate, în care nu fuseseră distribuiţi pe scenă – şi tot aici s-au format individualităţi regizorale de marcă, practicându-şi profesia cu dăruire, împlinindu-şi vocaţia de a crea din sunete o întreagă lume, cu o desăvârşită atenţie la puterea de pătrundere emoţională a cuvântului rostit.

teatru radiofonic

La fel cum Teatrul Naţional Radiofonic are cele mai bogate posibilităţi de a-şi crea spectacolele, de a-şi alege textele dramatice şi actorii, el este, în acelaşi timp, şi teatrul cu cel mai mare număr de spectatori, cu un public extrem de diversificat, chiar eterogen.

Aşadar, Teatrul Naţional Radiofonic a devenit, fără îndoială, de-a lungul timpului, o instituţie culturală cu adevărat naţională, cu un prestigiu indiscutabil, aşa cum îi dorea Tudor Vianu. Şi, tocmai fiindcă această moştenire culturală s-a dovedit a fi remarcabilă, intenţia noastră este de a găsi o fericită complementaritate între valorile trecutului şi realizările actuale – şi unele, şi celelalte înfăptuite cu pasiune, talent şi inteligenţă a expresiei artistice.

Spectacolul radiofonic Ce ştia satul de V. Al. Jan va fi difuzat vineri, 22 februarie 2013, la ora 14.05, la Radio România Cultural.

Audiţie plăcută şi La mulți ani Teatrului Naţional Radiofonic!

Domnica Ţundrea

 Vezi și: Primul spectacol de teatru radiofonic românesc

Premieră la Teatrul Național Radiofonic: Două povestiri de Ion Luca Caragiale

caragiale povestiri berlin

eveniment liber sa spunMiercuri, 30 ianuarie 2013, la ora 23.03, la Radio România Actualităţi, Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră Două povestiri de Ion Luca Caragiale: „Dintr-un vechi catastif” şi „O vizită la Berlin”. Dramatizare radiofonică de Ioana Maria Vasiloiu. Regia artistică, producţia şi coloana sonoră: Vasile Manta. În distribuţie: Virgil Ogăşanu, Manuela Ciucur, Mihai Constantin, Ionuţ Kivu, Daniela Marcu, Alexandru Georgescu, Mihai Niculescu, Julieta Strâmbeanu, Ana Maria Dinculescu, George Grigore, Ştefan Velniciuc. Redactor: Domnica Ţundrea. Regia de montaj: Mirela Anton şi Florina Istodor. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Stelică Muscalu.

Spectacolul are meritul de a readuce în atenţia publicului texte caragialiene mai puţin cunoscute, însă pline de sevă comică şi impecabil alcătuite, remarcabile prin caracterul lor ironic şi prin felul în care sunt „zeflemisite” obtuzitatea, imoralitatea, minciuna, agresivitatea, demagogia, îngâmfarea. În povestirea caragialiană Dintr-un vechi catastif, lăcomia şi frivolitatea constituie resorturile ce declanşează întâmplările şi animă o întreagă galerie de figuri şi tipologii umane. Caragiale biciuieşte cu luciditate încălcarea convenţiilor morale, anomaliile unei evoluţii familiale paradoxale, defectuoase şi ridicole. Problemele de amor ajung şi în presa de scandal a epocii, căci toate bârfele şi toate infidelităţile erau cunoscute în amănunt de către patroana reportajului român, cocoana Luţa de la Sfinţii Voievozi din Ploieşti!

delavrancea zoran iovanovic

Zoran Iovanovič, Delavrancea

Povestirea O vizită la Berlin reprezintă o scrisoare din 1905 către Alceu Urechea, în care Ion Luca Caragiale relatează, cu ironie fină şi neîntrecut simţ al ridicolului, peripeţiile berlineze trăite alături de Barbu Ştefănescu Delavrancea, venit să-l viziteze câteva zile în capitala Germaniei, unde Caragiale se stabilise. Avem de a face aici cu o spectaculoasă acumulare comică, provenită din reacţiile groteşti ale lui Delavrancea în faţa realităţilor berlineze. Caragiale îşi conduce personajul în dezvoltări amuzante, de natură aproape clovnescă, accentuându-i ridicolul, aducându-ne aminte de afirmaţia lui Paul Zarifopol că eroii acestui autor se mişcă şi se comportă asemeni unor marionete manevrate de sfori invizibile şi purtate de un enorm simţ al ironiei. Interjecţiile, frazele bombastice, debitate într-o avalanşă absurdă, alternează cu gândurile lucide ale lui Caragiale, spectator neputincios al capriciilor lui Delavrancea, cel care aici se dovedeşte a fi dogmatic şi plin de ticuri comportamentale şi de limbaj.

Printr-o foarte izbutită prezenţă artistică, prin muzica inspirată şi prin coloana sonoră ce însoţeşte dialogul personajelor, spectacolul radiofonic reuşeşte să cuprindă toată bogăţia de conotaţii ale întâmplărilor, făcându-le să existe, să trăiască sub ochii noştri, încântându-ne prin puterea de a evoca sau de a închipui imagini.

Spectacolul va putea fi audiat în avanpremieră luni, 28 ianuarie 2013, la ora 11.00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti.

Domnica Ţundrea

„Noaptea bufonilor”, spectacol de Alexa Visarion

Luni, 29 octombrie 2012, la ora 11.00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti, Teatrul Național Radiofonic vă invită la audiţia premierei Noaptea bufonilor, spectacol radiofonic de Alexa Visarion. În distribuţie: Anton Tauf, Vasile Manta, Alexa Visarion.

Supranumit „lamento dramatic” şi închinat memoriei actorului Ştefan Iordache, spectacolul radiofonic Noaptea bufonilor de Alexa Visarion reprezintă un copleşitor strigăt de durere, de revoltă la adresa trecerii implacabile a timpului, de neputinţă a omului în faţa scurgerii ireversibile a vieţii, a actorului Svetlovidov în faţa efemerităţii artei sale. Piesei într-un act Cântecul lebedei de Anton Pavlovici Cehov, pe care autorul ei o considera „cea mai mică dramă din lume”, i se adaugă pasaje de William Shakespeare (dincolo de cele deja invocate în textul cehovian), precum celebrul Sonet 66, gânduri ale lui Richard al II-lea şi Richard al III-lea, replici ale bufonilor shakespearieni ş.a.m.d., toate menite să sublinieze fantasmele ce-l bântuie dureros pe Svetlovidov, frământările, amintirile, regretele, amărăciunea, ideea deşertăciunii vieţii, a sfârşitului iminent.

În rolul actorului Svetlovidov, Anton Tauf se dovedeşte cutremurător, de o sensibilitate adâncă şi, în acelaşi timp, de o forţă remarcabilă. El întruchipează perfect deziluzia, ratarea personală, rememorează atât momentele de succes, cât mai ales pe cele de singurătate. Durerea provocată de trecerea nemiloasă a vieţii este dublată de conştiinţa condiţiei tragice a artei teatrale – spectacolul se naşte şi-n aceeaşi clipă moare, actorul-bufon se dăruieşte pe sine şi-n acelaşi timp se deposedează de viaţă.

„În fiecare text cehovian există multiple variante de spectacol, toate viabile, toate vii, diferite. Cehov îţi dă voie să te bucuri de ceea ce înţelegi”, declara Alexa Visarion într-o emisiune radiofonică. Noaptea bufonilor ilustrează din plin această teorie, prin tehnica deschisă, modernă şi precisă, cu care adună şi recompune, din elemente disparate, un univers sonor coerent, perfect articulat, subtil şi percutant în acelaşi timp, remarcabil prin vibraţie şi emotivitate.

Alexa Visarion

Premiera radiofonică a spectacolului „Noaptea bufonilor” de Alexa Visarion va avea loc vineri, 2 noiembrie 2012, la ora 14.05, la Radio România Cultural.

Regia de montaj: Florin Bădic. Redactori: Oana Cristea Grigorescu şi Domnica Ţundrea. Regia tehnică: Vasile Manta. Regia muzicală: George Marcu. În spectacol, au fost folosite fragmente  din Concertul pentru oboi şi orchestră de coarde de Alessandro Marcello. Înregistrările au fost realizate în Studioul de Radio Cluj.

Domnica Țundrea