Expoziție și seminar: „Vederi încântătoare. Urbanism și arhitectură în turismul românesc de la Marea Neagră în anii ‘60–‘70”

mamaia

Expoziția Vederi încântătoare. Urbanism și arhitectură în turismul românesc de la Marea Neagră în anii ‘60–‘70, proiect organizat de Asociația pepluspatru, în colaborare cu Muzeul Național de Artă Contemporană, va fi deschisă la Sala Dalles din București (Bd. Nicolae Bălcescu nr. 18) în perioada 10 octombrie–23 noiembrie 2014. Curatori: Kalliopi Dimou, Sorin Istudor, Alina Șerban.

Expoziția îşi propune să ofere o perspectivă inedită asupra celor mai importante produse ale arhitecturii și urbanizării realizate în anii ’60-’70 pe litoralul turistic românesc. Traseul expozițional surprinde rolul pe care ampla sistematizare și dezvoltare arhitecturală l-a jucat în articularea unei noi viziuni a modernități de tip socialist, reflectând în mod direct asupra reprezentărilor implicite pe care arhitectura timpului liber le-a proiectat în spațiul vizual și social al epocii.

vederi incantatoare litoral romanesc

Vederi încântătoare. Urbanism și arhitectură în turismul românesc de la Marea Neagră în anii ‘60–‘70 identifică proiectul arhitecturii de loisir de la Marea Neagră ca pe un câmp experimental de interacțiune între ideologie (stat), expresie (arhitectură) și utilizare (turist). Expoziția include materiale de arhivă, instalații de obiecte și fotografii ale perioadei, interviuri cu arhitecți implicați, secvențe din filme de propagandă, alături de o serie de lucrări ale artiștilor Ion Grigorescu și Nicu Ilfoveanu.

hotel-belvedere-neptun-olimp

Ca eveniment conex, marți, 4 noiembrie 2014, ora 17.00, la Muzeul Național de Artă Contemporană di București (Str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, aripa E4) va avea loc seminarul Amplasarea modernității în regiunea Mării Negre. Întâlniri transculturale, hărți ambivalente și arhitectura timpului liber.

Expoziția este realizată cu sprijinul Muzeului Național de Artă Contemporană București, Graham Foundation for Advanced Studies in the Fine Arts, Fundația ERSTE, Ordinul Arhitecților din România din timbrul arhitecturii, Ordinul Arhitecților Filiala Teritorială Dobrogea, Institutul Cultural Român, Uniunea Arhitecților din România – Arhiva de imagine a revistei Arhitectura, Atlas Corporation, Printman SRL, Square Media, Crama Corcova.

Proiect cultural finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Julio Iglesias în România

julio iglesias sala palatului

Julio Iglesias va susține anul acesta o nouă serie de concerte în România, ce vor avea loc în aer liber la Mamaia (19 iulie) și la Galați (20 iulie), iar pe data de 22 iulie 2014 va urca din nou pe scena de la Sala Palatului alături de orchestra sa, pentru a le dărui admiratorilor muzicii sale un show special, total diferit de reprezentația anterioară din toamna anului 2013.

Julio Iglesias a stabilit două Guinness World Records: primul în 1983, pentru că a vândut cele mai multe albume înregistrate în limbi diferite, iar al doilea în 2013, pentru cel mai bine vândut artist latin din istorie. Pe data de 1 aprilie 2013, la Beijing, a primit un premiu istoric: primul și cel mai popular artist din toate timpurile în China.

Julio Iglesias

Julio Iglesias

În cei 46 de ani ai carierei sale, Julio a primit 2.600 de discuri de platină și de aur. A susținut peste 5.000 de concerte în 600 de orașe din întreaga lume și mai mult de 60 de milioane de oameni l-au văzut cântând live.

Julio Iglesias a cântat în duet cu artiști de renume, cum ar fi Frank Sinatra, Diana Ross, Charles Aznavour, Sting, Plácido Domingo, Willie Nelson, Art Gurfunkel, Paul Anka, The Beach Boys, Dolly Parton.

Corina Chiriac despre Temistocle Popa

corina chiriac temistocle popa

Un mare compozitor şi muzician. Am colaborat cu maestrul Temistocle Popa, încă de la începutul carierei mele. Dacă nu mă înşel, prima piesă pe care mi-a încredinţat-o a fost Nu mai sunt cum am fost (1972), care a figurat pe coloana sonoră a filmului Cu mâinile curate. Maestrul mi-a mai încredinţat câteva piese: Ţara unde m-am născut, De tine, Un singur cuvânt, ultimele două figurând pe un album de autor lansat de Electrecord.

corina chiriac

Cele mai celebre piese, pe care maestrul Temistocle Popa mi le-a încredinţat, sunt Gara de Nord (1983), care a obţinut Premiul Publicului la una din ediţiile Concursului TV „Şlagăre în devenire” şi Lângă dragoste (1987), prezentată la Festivalurile „Mamaia ’87” şi „Melodii ’87”.

Corina Chiriac

 Sursa text și foto: facebook.

Ascultă:

Un singur cuvânt

Gara de Nord

Lângă dragoste

 

Festivalul Naţional de Creaţie şi Interpretare „Mamaia Copiilor”

festival concurs mamaia copiilor

eveniment liber sa spunAsociaţia Culturală „Mamaia Copiilor”, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Culturii, Societatea română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune, Primăria Municipiului Constanţa, Consiliul Judeţean Constanţa, Casa de Cultură a Sindicatelor Constanţa, Agenţia Internaţională „Euroconcert” organizează Festivalul Naţional de Creaţie şi Interpretare „Mamaia Copiilor”, ediţia a XIII-a, 8–15 iulie 2013.

Secţiunile: Interpretare / Creaţie.

Festivalul Naţional de Creaţie şi Interpretare „Mamaia Copiilor” este o manifestare artistică de nivel naţional, înregistrată la O.S.I.M., organizată de Asociaţia Culturală „Mamaia Copiilor”, având ca parteneri: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune, Primăria Municipiului Constanţa, Consiliul Judeţean Constanţa, Casa de Cultură a Sindicatelor Constanţa, Agenţia Internaţională „Euroconcert” SRL. Festivalul se va desfăşura în perioada: 8–15 iulie 2013.

Concursul Festivalului: 11, 12, 13 iulie 2013 – Transmisie directă TVR2

Gala Laureaţilor: Duminică, 14 iulie 2013 – Transmisie directă TVR2

La Concursul de Creaţie şi Interpretare „Mamaia Copiilor” participă compozitori şi scriitori care doresc să creeze cântece inspirate din viaţa copiilor şi adolescenţilor, respectiv copii, adolescenţi, grupuri mici şi grupuri mari de interpreţi, ai căror părinţi sau îndrumători consideră că sunt talentaţi şi pregătiţi pentru acest gen de concurs.

concurs mamaia copiilor

Festivalul Naţional de Creaţie şi Interpretare „Mamaia Copiilor” cuprinde două concursuri:

Concursul de Interpretare: pentru interpreţi individuali, concursul este divizat în 4 categorii de vârstă:

• 4–6 ani

• 7–9 ani

• 10–12 ani

• 13–15 ani

Concursul de Creaţie – deschis compozitorilor şi scriitorilor profesionişti sau amatori, cuprinde 3 secţiuni:

• pentru copii mici – preşcolari

• pentru copii de şcoală – şcolari

• pentru adolescenţi – (până în 16 ani)

Premiile Festivalului şi diverse recompense:

Pentru participanţii la Concursul de Creaţie se instituie la fiecare ediţie următoarele recompense:

• acordarea de menţiuni;

• acordarea de trei premii principale ( I, II şi III ) pentru fiecare grupă;

• acordarea Trofeului „Aurel Manolache” celei mai bine notate melodii a secţiunii de creaţie.

Pentru participanţii la Concursul de Interpretare se instituie următoarele premii:

• menţiuni pentru fiecare categorie de concurs;

• premiile I, II, şi III pentru fiecare grupă din concurs;

• acordarea Trofeului „Aurel Manolache” interpretului care a obţinut cea mai mare medie, indiferent de categoria de vârstă la care a concurat.

• pentru interpretare grupuri vocale, vor fi decernate premiile I, II și III, iar pentru cel mai bine notat grup se decernează Trofeul „Tomis”.

Alte detalii despre Regulament: http://www.mamaiacopiilor.ro/regulament.html

Tabăra Muzicală „FEST 2013 – Eforie”

• În perioada Festivalului „Mamaia Copiilor” 2013, la Eforie-Nord se organizează Tabăra muzicală de vară „FEST 2013 – Eforie” şi Atelierul Muzical.

Detalii privind Programul Taberei muzicale: http://www.mamaiacopiilor.ro/diverse.html

mamaia-copiilor 2013 informatii

Concurenţii promovaţi în etapa finală a Festivalul Naţional „Mamaia Copiilor”, Ediţia a XIII – 2013, 11–14 iulie 2013

Secţiunea Interpretare:

• Grupa I (4–6 ani):

1. ALDEA ANDREEA-LAVINIA – Piatra Neamţ

2. CRIŞAN PATRICIA-MELANIA – Cluj-Napoca

3. ŞOBACHI GABRIEL – Botoşani

4. DRENEA CRISTINA-MARIA – Buzău

5. ŞTEFAN MARIA-ECATERINA – Bucureşti

6. MIC DIANA – Botoşani

7. LEPĂDATU OLIVER-MENA – Bucureşti

8. IORGU LUCA-ADRIAN – Petreşti-Pădure, IF

9. DINU ANDREEA-IULIANA – Buzău

10. GEORGESCU ALEXANDRA – Buzău

• Grupa a II-a (7–9 ani)

1. BRĂDOAIA ALEXIA – Piatra Neamţ

2. IVAN ADRIAN-ŞTEFAN

3. IVAN ANA-MARIA-DARIA – Bucureşti

4. MÂŢĂ CLARA – Bucureşti

5. RUS GEORGE-MARIO – Sanmartin, BH

6. OUATU GERARD-DAMIAN – Piatra Neamţ

7. DIMONU DAVID – Bucureşti

8. RUSU MARIA-RALUCA – Bucureşti

9. FLOREA BEATRICE-MARIA – Iaşi

10. IVANOV ANASTASIA – Bucureşti

11. CIUDIN IZABELA -ELENA – Piatra Neamţ

12. ISOPESCU ANA – Bucureşti

13. RADU RAMONA – Craiova

14. POPA DAVID – Braşov

15. NEGHINĂ CĂTĂLINA-ANDREEA-MARIA – Oneşti

• Grupa a III-a (10–12 ani):

1. ARNAOUT OMAR – Bucureşti

2. PRIPON MARA – Bucureşti

3. ANDRIAN MIHAIL-COSMIN – Călăraşi

4. CIOBOTARU PATRICIA-CASANDRA-DENISA – Oradea

5. DIMA DENISA-LUIZA – Popeşti Leordeni, IF

6. PÎNZARU MIRUNA-ANDREEA – Bucureşti

7. BAHRIN DARIA – Iaşi

8. HASNA ELENA-BEATRICE – Târgu Jiu

9. BÂRZU DENISA – Iaşi

10. PÎRVU ALEX-ANDREI – Piteşti

11. STĂNCIULESCU ANA – Măgurele, IF

12. FILIPOIU ELEONORA-MARIA – Slobozia, IL

13. MARZAVAN VANESSA-CHRISTINA – Bucureşti

14. URTOI ALEXIA – Iaşi

15. POPA AMALIA-IOANA – Oradea

16. MITU ALEXANDRA – Bucureşti

• Grupa a IV-a (13–15 ani):

1. ARDELEAN IOANA-LARISA – Popeşti, BH

2. BĂCILĂ ILINCA-MARIA – Cluj-Napoca

3. TEACĂ MIHAI – Făgăraş

4. CRISTEA ALEXANDRU-ANTONIUS – Oradea

5. CONSTANDIN ANDREEA-IULIA – Constanţa

6. BUCŞĂ ANA-MARIA – Botoşani

7. PÂRVU DENISA-ANDREEA – Călăraşi

8. HANUSEAC EDUARD-NICOLAE – Suceava

9. FĂRCANE RADU-TOMA – Feleacu, CJ

10. AMZARU GABRIELA – Călăraşi

11. CRIŞAN DARIA – Bucureşti

• Grupuri mici:

1. TRIO ARTI’S – Cluj Napoca

2. SWEET K & D – Bucureşti

3. ALVA GIRLS – Bucureşti

4. EDY şi ALEXIA – Iaşi

5. DUO M – Galaţi

6. ROLISONG – Bucureşti

7. COLOURS – Iaşi

8. N şi D – Constanţa

• Grupuri mari:

1. VOCES – Galați

2. GRUPUL MELODY – Botoșani

3. ALLEGRETTO – Târgu Mureș

mamaia copiilor

Detalii rezultate Secţiunea Creaţie:

http://www.mamaiacopiilor.ro/rezultate2013.html

Detalii rezultate Secţiunea Creaţie: 
http://www.mamaiacopiilor.ro/rezultate2013.html

Informaţii suplimentare legate de Festivalul Naţional „Mamaia Copiilor” şi Programul Festivalului 2013, pe site-ul: www.mamaiacopiilor.ro sau la tel. 0723.270.960.

Asociaţia Culturală „Mamaia Copiilor”, Constanţa,Oficiul poştal 1, C.P.88 – Telefon: 0723.270.960
Director Festival „Mamaia Copiilor”: Liviu Manolache

E-mail: ac.mamaia_copiilor@yahoo.com 
Web: http://www.mamaiacopiilor.ro 

 

 

O notă într-un ocean

fagot sile dinicu amintiri

simple intamplari rubrica liber sa spunMuzician extraordinar, dirijor de cea mai înaltă clasă, compozitor, pianist foarte bun, interpret de jazz, orchestrator, aranjor, Sile Dinicu (10 decembrie 1919, Bacău–7 ianuarie 1993, București) făcea tot ce se poate presupune în laboratorul genului / genurilor de muzică pe care le-a cultivat. Orchestra de Estradă a Radioteleviziunii, pe care a condus-o timp de aproape patru decenii, începând din 1951, devenise un ansamblu redutabil. Avea de toate, compartimente stabile, adevărați maeștri în fiecare partidă, muzicieni de mare clasă (vom vorbi poate odată și despre ei), suplimenți de la Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii (cum se numea atunci), când era cazul (flaut, oboi, corn, harpă ș.a). Ansamblul suna extraordinar sub bagheta lui Sile Dinicu, nu greșesc spunând că rivaliza cu cele mai mari orchestre de gen din lume, poate că le și întrecea… Sile Dinicu, care era și un foarte bun orchestrator, găsea cele mai bune soluții pentru armoniile și culorile cu care o piesă trebuia să iasă la rampă.

sile dinicu mari muzicieni radio

Sile Dinicu

Își alinta muzicienii din orchestră și pe cântăreți cu apelativul „tată”. Cântăreața Narghita își amintea într-un interviu despre colaborarea cu Sile Dinicu: „Domnia sa îmi orchestra piesele propuse de mine. Lucrai cu el foarte uşor. Greu era să te accepte, apoi totul mergea de la sine. Primea orice propunere. Eu veneam cu tot felul de pretenţii muzicale, specific indiene. I-am cerut sitar, mandolină, havaiană, banjou… «Maestre, trebuie să sune ca la indieni!» Se enerva puţin, dar cântărea totul, accepta şi cerea instrumentele. Glumea tot timpul. […] În India am constatat că ceea ce făcuseră ei pentru repertoriul meu îi «uimea» pe specialiştii din casele de discuri de departe. Se spunea că piesele orchestrate şi dirijate de Sile Dinicu surclasau performanţele Orchestrei cinematografiei indiene, care funcţiona cu 110–130 de instrumentişti şi cu cinci dirijori pentru fiecare compartiment de instrumente.”

orchestra de estrada a rtv sile dinicu

Orchestra de Estradă a Radioteleviziunii Române

Auzul lui Sile Dinicu era nu absolut, ci absolutissim, dacă pot folosi asemenea termen, muzicalitatea – desăvârșită, lucra meticulos și fără greș în intuiție când descoperea un talent. Dacă ascultați sutele de înregistrări, veți observa o armonie excepțională, echilibre sonore de mare rafinament, construcție de ansamblu, ireproșabilă, dozajele necesare ale partidelor orchestrei pentru a nu acoperi solistul, cu care, firește, lucra până la ultima nuanță etc. etc.

Și apropo de auzul lui Sile Dinicu, pe care te puteai oricând baza, pentru că nu rata nimic… auzea tot în cel mai teribil tutti de orchestră… Vă povestesc un fapt real, știut din sursă directă. Nu mai țin minte anul, nu e important. Un cunoscut dirijor al Orchestrei Simfonice a Radioteleviziunii, un mare dirijor de altfel, nu-i dau numele, programase poemul simfonic Un american la Paris de Gershwin. Piesa era rar cântată la noi, nu se afla în repertoriul obișnuit al orchestrei. Cunoscându-i apetența și știința într-ale jazzului, inclusiv ale jazzului simfonic, dirijorul l-a invitat pe Sile Dinicu la una dintre ultimele repetiții. Avea nevoie de Dinicu pentru că nu dirijase mult jazz simfonic și avea încredere în eventualele lui observații, de orice ordin, inclusiv sau mai ales stilistic. S-a cântat legat, fără prea multe opriri din partea dirijorului. Sile Dinicu a ascultat din sală cu încântare și mare atenție. Întrebat la sfârșit cum i se pare, i-a răspuns colegului său de la simfonic: „Maistre, e bine, cam așa cred și eu că trebuie să sune piesa asta, grea într-adevăr. Dar ai avut o problemă, vezi că fagotul II ți-a cântat tot timpul fa diez în loc de fa natural…” Dirijorul, vă imaginați, a fost gata să se prăbușeașcă. Cum Dumnezeu să auzi în dezlănțuirea orchestrei că fagotul II falsează o notă cu un semiton!

Costin Tuchilă

Ascultă

Înregistrări de arhivă cu Orchestra de Estradă a RTV, dirijată de Sile Dinicu

Margareta Pâslaru interpretând Mandolina mea (1961), muzica: George Grigoriu, versuri: George Mihalache. Un sugestiv solo de flaut la început, în dialog cu mandolina, percuție „exotică”, mandolină, firește, în orchestră și viori care imită sunetele de mandolină, prin pizzicate și un tremolo de mare efect după refren, „mandolinato”. Armonia e splendidă, echilibrele armonico-timbrale, perfecte:

Mandolina mea 

Premiul I la Cerbul de Aur, Brașov, 1969: Luminița Dobrescu, Of, inimioară de Edmond Deda (text: Harry Negrin), cu maestrul Sile Dinicu la pupitru. O orchestrație explozivă, folosind din plin resursele corzilor, în toate registrele, solo de oboi, culorile aduse de harpă:

Of, inimioară 

Corina Chiriac la Festivalul Cerbul de Aur, 1971, Va veni o clipă de Paul Urmuzescu (text: Mihai Dumbrava) și Inimă, nu fi de piatră de Edmond Deda (text: Harry Negrin). Orchestrație aproape simfonică în prima, folosind expresiv pianul, partidele de corzi și suflătorii de alamă. Virtuozitate ritmică și sincronizare a partidelor orchestrei, plasticitate timbrală în a doua piesă:

 Va veni o clipă; Inimă, nu fi de piatră

Marea cântă, muzica: Paul Urmuzescu (text: Vlaicu Bârna), După noapte vine zi, muzica: Aurel Giroveanu (text: Tudor Mușatescu), interpretate de Angela Similea, Cerbul de Aur, 1970. O orchestrație „lejeră”, transparentă în prima piesă, sugerând legănarea mării și vântul (flaut, viori, harpă), un solo de trompetă cu surdină, pianissimo, la început. Ritm și culoare în a doua piesă, cu învăluiri ale instrumentelor cu coarde și pianului, un acompaniament discret de flaut la strofa a doua:

Marea cântă; După noapte vine zi

Corina Chiriac, Strada Speranței de Vasile Veselovschi (text: Mihai Maximilian), Mamaia, 1983 și amintirile doamnei Corina despre vremuri sinistre… Observați, vă rog, trompetele parcă de aur din orchestra lui Sile Dinicu și saxofoanele în armonie:

Strada Speranței