Memo

memo lingura istorie linguri de lemn

„Cu linguri de lemn zăbovim lângă blide / lungi zile pierduţi şi străini.”

Lucian Blaga, La curţile dorului

memo pusa roth istoria lingureiAm fost surprinsă să constat că sunt cuvinte ce denumesc lucruri, obiecte din imediata noastră apropiere, pe care le pronunţăm foarte des. De ce? Poate şi pentru faptul că ne folosim de obiectele respective frecvent, aş spune abuziv, ca să glumim puţin. Şi am să mă explic de ce am spus asta. Dimineaţa facem ceaiul, laptele etc. şi punem o linguriţă, două sau mai multe de zahăr, urmează cafeaua sau alt ingredient şi folosim iar lingura sau linguriţa. Facem o prăjitură şi folosim ca măsură o linguriţă sau o lingură, în cele mai multe cazuri. Mâncăm felul întâi sau desertul şi folosim iar lingura sau linguriţa. Vă imaginaţi cât de des folosim acest obiect prezent în toate casele de pe pământ? Foarte des, şi de aceea merită atenţia noastră.

Fund de mamaliga si blid cu lingura

Lingura a apărut odată cu oamenii, ţinând cont de utilitatea ei. Lingura se folosea încă din paleolitic, find confecţionată din bucăţi de lemn sau din cochilii de scoici. Chiar termenii folosiţi pentru a desemna obiectul indicau materialul din care era făcut: „spon”, pentru zonalingurita argint de nord a Europei, însemna lemn, iar „cochlea”, pentru partea de sud, însemna scoică. Apoi s-au folosit fildeşul, osul, ceramica, iar în Evul Mediu lingurile erau făcute din metale preţioase, pentru a arăta bogăţia nobililor.

Romanii au fost primii care au rafinat linia acestui tacâm, imaginând două modele: o lingură ovală, asemănătoare celei de azi şi una rotundă şi mai adâncă, ce poate fi considerată strămoşul polonicului. Odată cu descoperirea aliajului de cositor şi plumb, lingurile au devenit accesibile tuturor. Lingurii i s-au dedicat poezii, dar poate cea mai frumoasă imagine este cea creată de Lucian Blaga, în poezia La curţile dorului.

Pușa Roth

La curţile dorului

de Lucian Blaga

Prin vegherile noastre – site de in –

vremea se cerne, şi-o pulbere albă

pe tâmple s-aşează. Aurorele încă

se mai aprind, şi-așteptăm. Așteptăm

o singură oră să ne-mpărtăşim

din verde imperiu, din raiul sorin.

Cu linguri de lemn zăbovim lângă blidelingura lemn istoric lingura

lungi zile pierduţi şi străini.[s.n.]

Oaspeţi suntem în tinda noii lumini

la curţile dorului. Cu cerul vecini.

Aşteptăm să vedem prin columne de aur

evul de foc cu steaguri păşind,

şi fiicele noastre ieşind

să pună pe frunţile porţilor laur.

Din când în când câte-o lacrim-apare

şi fără durere se-ngroaşă pe geană.

Hrănim cu ea

Nu ştim ce firavă stea.

Festivalul Simbioze culturale veneto-române

Asociația socio-culturală italo-română COLUMNA din Padova inaugurează o serie de activități menite să pună în evidență colaborarea culturală dintre regiunea Veneto și România. Începând din 26 mai 2012, Padova va fi pentru o lună gazda numeroaselor evenimente dedicate simbiozei culturale dintre cele două culturi. Inițiativele culturale fac parte din proiectul Intrecci di culture e tradizioni in Veneto (Interdependențe de culturi și tradiții în Veneto) și sunt finanțate de Provincia Padova, ca urmare a unui concurs public destinat asociațiilor de imigranți înscrise în Registrul Regional și în urma căruia Asociația COLUMNA a fost selecționată, se arată într-un comunicat de presă.

Evenimentele organizate au obținut, de asemenea, și sponsorizare din partea Veneto Banca.

Manifestările publice vor debuta sâmbătă, 26 mai, în Prato della Vale cu Festa della polenta (Sărbătoarea Mămăligii). Dansurile și cântecele populare vor crea atmosfera potrivită pentru ca veneti și români să se simtă acasă în același spațiu, iar elementele comune din bucătăriile tradiționale ale celor două culturi (protagonistă fiind mămăliga) îi vor face să simtă o dată în plus rădăcinile lor comune. Va fi prezentată și o culegere de zicători, rețete și cuvinte uzuale în variantă română și venetă care, în scurt timp, va putea fi pusă la dispoziția celor interesați. Manifestarea se va desfășura sub egida unui eveniment bine cunoscut la Padova, Festa dei popoli (Sărbătoarea popoarelor), care dă ocazia în fiecare an padovanilor să cunoască tradițiile noilor lor concetățeni.

Duminică 3 iunie, la ora 19.00, în piața Tuzzato din San Giorgio delle Pertiche, va avea loc a doua întâlnire cu muzica și dansurile populare românești, precum și cu bucătăria tradițională, în cadrul manifestării multietnice Colori e suoni dal mondo (Culori și sunete din lume).

Sâmbătă 10 iunie, cu ocazia Festivalului Portello River, iubitorii tradițiilor românești vor avea ocazia, începând cu ora 19.00, să se bucure din nou de muzica, dansurile și bucătăria românească.

În schimb pe 16 iunie, va fi adus un omagiu teatrului în dialect padovan. Compania „La Bottega dei Commedianti” va da un spectacol cu piesa L’ultimo paro de ore (Cronaca di un quasi matrimonio), începând cu ora 17.00 la Bastione Alicorno.

Ciclul manifestărilor se va încheia pe 17 iunie cu un concert de muzica clasică, care va propune iubitorilor genului compoziții de Vivaldi, Tartini, Porumbescu și Enescu. Evenimentul se va desfășura începând cu ora 17.00 la Studio Teologico al catedralei Sant’Antonio.

Asociația COLUMNA promovează de ani de zile cultura română în Veneto, aducând o contribuție importantă la diversificarea dialogului cultural dintre români și italieni. Legăturile dintre români și locuitorii regiunii Veneto sunt seculare. Corăbiile venețienilor ajunseseră pe meleagurile românești în căutarea de noi oportunități comerciale încă din Evul mediu și, în același timp, iluștri studenți români frecventau Universitatea din Padova. Mămăliga a fost adusă în Valahia de la Padova de către Stolnicul Constantin Cantacuzino, iar câteva secole mai târziu Nicolae Iorga înființa Institutul Român de Cultură din Veneția, semn al relațiilor statornice dintre cele două popoare. Acum este rândul nostru să ducem mai departe și să consolidăm dialogul cultural dintre români și italieni.

Elena Rădulescu

Președinte al Asociației COLUMNA, pentru Agenția Romanian Global News