Festivalul „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”, ediția a VI-a

cimitirul vesel sapanta

eveniment liber sa spunMaramureșul revine în perioada 15–16 august 2015 în centrul atenției pentru a șasea ediție a proiectului inițiat de irlandezul Peter Hurley, intitulat Drumul Lung spre Cimitirul Vesel.

Din 2010 proiectul a reușit să pună sub reflector „cultura vie a satului românesc”, în special pe cea a Maramureșului, scoțând în evidență ceea ce este „o comoara europeană”. Continuă lectura „Festivalul „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”, ediția a VI-a”

Târgul Crăciun Țărănesc

craciun taranesc

Piața Țărănească şi Meşter(Eşti)! organizează în perioada 13–15 decembrie, între orele 10.00–8.00, Târgul Crăciun Țărănesc în curtea interioară a Muzeului Naţional al Țăranului Român din București (Soș. Kiseleff nr. 3), unde vă așteaptă de dimineața până seara, cu multe bunătăți și cadouri de sezon producători tradiţionali, meşteri populari, artişti Hand Made şi colecţionari.

Craciun_Maramures_carnati

Veți putea degusta la Piața Țărănească produse naturale și produse tradiționale speciale pentru Crăciun: șorici, tobă, lebăr, cârnați, afumături, brânzeturi de oaie, vacă sau capră, Cozonacul Bujor, Cozonacul Domnesc şi Cozonacul Bunicii, prăjituri tradiționale din Maramureș, dar și produse de post: zacuști muntenești și moldovenești, dulcețuri, miere și produse apicole, siropuri, pâine în 3 culori, covrigi, turtă dulce, varză cu mămăliguță sau fasole la ceaun, plăcinte moldovenești din Botoșani – poale-n brâu, plăcinte cu varză, plăcinte întinse din Turnu, jud. Arad – cu mac, cu nucă, cu mere, cu dulceață de vișine.

placinte-poale-n-brau

Terasa tradiţională dâmboviţeană se pregăteşte cu: sarmale de dulce şi de post, caltaboş, fasole la ceaun, grătare-încinse, mere coapte, vin fiert, lipii şi mamaligă.

Meșter(Esc)! pentru domniile voastre meșteri populari și artiști hand made care vă vor încânta în aceste zile de sărbătoare cu diverse obiecte pentru Crăciun: ornamente pentru pom, felicitări realizate manual, ceramică, ii, icoane, obiecte din piele, mic mobilier pictat, bijuterii hand made, obiecte realizate din lână și croșetate, obiecte din lemn etc.

Dacă vă e dor de atmosfera satelor și târgurilor de odinioară vă invităm la o călătorie printre obiectele de antichități (cufere, mobilier, tablouri, bijuteri, cărți, cărți poștale, patefoane, roţi de car, fuioare şi alte minunăţii).

Vă așteptăm cu drag, într-o lume aparte, în curtea interioară a Muzeului Naţional al Țăranului Român, din 13 până în 15 decembrie, la Crăciunul Ţărănesc!

Intrarea liberă.

Detalii: Corina Berariu – Event Manager, Tactic Events & Marketing, tel.: 0744 860 082, fax: 031 424 34 88, e-mail: office@tacticevents.ro

https://www.facebook.com/mesteresti.mesteresti
https://www.facebook.com/ptaraneasca

Aducem culoare ţării

aducem culoare  afis

În perioada 13 iulie–23 iulie 2013, la Sighetu Marmaţiei va avea loc expoziţia naţională de artă plastică din programul Uniunii Artiştilor Plastici, Aducem culoare ţării, un proiect foarte îndrăzneţ, care se desfăşoară în toate oraşele ţării unde U.A.P. are deschise sucursale. Scopul acestei expoziţii este acela de a-i face cunoscuţi pe pictorii români dar şi pe fraţii lor moldoveni, o itinerantă ce poposeşte câte 10 zile în toate oraşele ţării. Expozanţi la acest eveniment sunt artişti plastici din România şi Moldova cu un număr de peste 200 de lucrări ce cuprind picturi în ulei, lucrări de grafică, pasteluri, icoane în stil bizantin vechi, picturi naive, sculptură, măşti veneţiene, pictură pe sticlă, ceramică, pe scurt toate stilurile de pictură care au lăsat cea mai puternică impresie în artă între secolele XVI–XXI.

Vernisajul va avea loc sâmbătă 13 iulie, ora 15.00, la Muzeul Maramureşului, anexa de clădire unde a funcţionat o perioadă Biblioteca Franceză (P-ţa Libertăţii, nr. 15).

Tradiţii pascale din Maramureş

traditii pascale

Institutul Cultural Român Filiala Maramureş, în colaborare cu Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare, Consiliul Judeţean Maramureş şi Facultatea de Litere a Centrului Universitar Nord din Baia Mare, organizează manifestarea culturală Tradiţii pascale din Maramureş. Evenimentul va avea loc joi, 25 aprilie 2013, începând cu ora 13.00, la Muzeul de Etnografie și Artă Populară, Baia Mare, Str. Dealul Florilor, Nr.1.

Coordonatori: Etnolog Janeta Ciocan, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare, Director Florica Bud, Institutul Cultural Român Filiala Maramureş, lector univ. dr. Delia – Anamaria Răchişan, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Facultatea de Litere, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi Consiliul Judeţean Maramureş.

Parteneri: Bastionul Măcelarilor, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Baia Mare, Seminarul Teologic Liceal Ortodox Baia Mare, Liceul Sportiv Baia Mare, Şcoala Generală din Budeşti, Şcoala Generală Sălsig, Şcoala nr. 14 „George Coşbuc” Baia Mare, Şcoala nr. 9 „Mihail Sadoveanu” Baia Mare, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, Colegiul Economic „Nicolae Titulescu”, Colegiul „Vasile Lucaciu” Baia Mare.

Alături de studenți și elevi, vor participa performerele din Maramureș (Țara Lăpușului, Țara Codrului, Țara Maramureșului Istoric, Țara Chioarului), oameni de cultură, reprezentanți ai Episcopiei Române Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului.

paste maramures

Activitățile din cadrul manifestării culturale:

1. Crucea și Patimile Mântuitorului. Învierea Domnului – nădejde și credință – prelegere consilier cultural Pr. Dr. Ștefan Cristian, Episcopia Română Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului.

2. Mielul umplut de Paște – director Bud Florica, Institutul Cultural Român, Filiala Maramureș

3. Ouăle încondeiate. Ouăle roșii. Tradiție și semnificație – prelegere etnolog Janeta Ciocan

4. Tradiții pascale din Maramureș (Țara Lăpușului, Țara Codrului, Țara Maramureșului Istoric) – documentar etnologic, lector. univ. dr. Delia Răchișan

5. Florile – 33 de creații dumnezeiești cu rol taumaturgic. Florile – leac pentru suflet, medicament pentru trup (legende și întrebuințare) – lector univ. dr. Delia Răchișan

Flori pictate – conservator Minerva Oțoiu, Bastionul Măcelarilor

6. Expoziție: Lumina din suflet. Icoane pictate pe lemn – Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Iosif Mărturisitorul”, Baia Mare

7. Expoziție: Reprezentările artistice ale copiilor – mângâiere pentru suflet, încântare pentru privire. Sfintele sărbători pascale – iubire, adevăr, credință

8. Pricesne: Grupul Coral „Comunio”, Facultatea de Teologie, performerele din Țara Lăpușului, Țara Codrului, Țara Maramureșului Istoric, studenții de la Facultatea de Litere, Centrul Universitar Nord din Baia Mare.

9. Expoziție-concurs: Ouă încondeiate și vopsite de elevi – Școala nr. 14 „George Coșbuc”, Școala nr. 9 „Mihail Sadoveanu”, Liceul Sportiv, Colegiul „Vasile Lucaciu”, Baia Mare.

10. Expoziție-concurs: Creații literare pascale – Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Școala Generală Sălsig (coordonator: director Florica Bud, Institutul Cultural Român, Filiala Maramureș), Colegiul Economic „Nicolae Titulescu”, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Facultatea de Litere.

11. Demonstrație (la fața locului): Ouă roșii și încondeiate – performerele din Maramureș și studenții, specializarea Etnologie

12. Decernarea diplomelor

Lansare de carte: „Trecutul e o sărbătoare” de Horia Gârbea

Joi, 1 noiembrie 2012, ora 13.00, la Biblioteca Judeţeană Maramureş din Baia Mare, va avea loc, în prezenţa autorului, lansarea volumului de poeme Trecutul e o sărbătoare de Horia Gârbea, apărut la Editura Tracus Arte din Bucureşti. Vor lua cuvântul scriitorii: Gheorghe Glodeanu, decanul Facultăţii de Filologie Baia Mare, Ioan Marchiş, director la Direcţia de Cultură şi Patrimoniu Maramureş, Saluc Horvat, preşedintele Asociaţiei Scriitorilor Baia Mare, Marian Ilea, redactor şef, „Informaţia Zilei”, Gheorghe Pârja, preşedintele Reprezentanţei Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, George Vulturescu, director la Direcţia de Cultură şi Patrimoniu Satu Mare, Andrea Hedeș, colaboratoare a revistei „Luceafărul de dimineaţă”, Bucureşti. Moderator: Florica Bud, preşedinta Cenaclului Scriitorilor din Maramureş.

Autorul volumului, scriitorul Horia Gârbea, este vicepreşedintele Institului Cultural Român și preşedinte ASB (filiala Bucureşti a Uniunii Scriitorilor din România).

Silvia Onișa: «Pictura este esența vieții mele»

„Fără culoare şi formă, fără armonie interioară şi exterioară, arta mea n-ar avea o verticalitate creatoare… Iubesc oamenii, iubesc natura şi florile, iubesc anotimpurile care mi-au fost mereu subiect de inspiraţie şi meditaţie creatoare.” (Silvia Onişa)

Silvia Onişa (n. 10 martie 1947) este absolventă a Academiei de Artă din Iaşi, secţia pedagogică – profesor de pictură (1970), a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia Muzeologie (critică de artă), membră titulară a Uniunii Artiştilor Plastici din România (filiala Baia Mare), secţia pictură.

Din 1996 este preşedinta Fundaţiei Culturale Onişa Art (fundaţie pe care a înfiinţat-o atunci când „Centrul Artistic Baia Mare” împlinea 100 de ani de existenţă, în dorinţa continuării tradiţiilor culturale plastice, a păstrării şi valorificării patrimoniului cultural local, prin educarea şi îndrumarea tinerei generaţii).

Expoziţii personale în ţară: 1967 – Borşa, Casa Tineretului; 1969 – Iaşi, Galeria Cronica; 1970 – Bucureşti, Sala Dalles; 1972 – Expoziţie de acuarelă şi grafică Iaşi, Palatul Culturii; 1976 – Expoziţie de pictură Baia Mare;1977 – Expoziţie tematică de acuarelă „1907”, Botoşani; 1980 – Sala Dalles, Bucureşti; 1982 – Galeria Eforie Bucureşti;1986 – Galeria Anonimus, Bucureşti; 1990 – Galeria Cronica, Iaşi; 1994 – Galeria Centrală, Braşov; 1999 – Căminul Artei, Bucureşti; 2000 – Sala Dalles, Bucureşti; 2004 – Galeria Orizont, Bucureşti; 2007 – Galeria Millennium, Baia Mare.

Expoziţii personale în străinătate: 1991 – Rotterdam,Olanda; 1993 – Roma, Italia ;1994 – München, Germania; 1996 – Lyon, Franţa; 1997 – Bruxelles, Belgia; 1998 – Diest, Belgia; 1999 – München, Germania; 2001– Paris, Franţa; 2002 – Berlin, Germania; 2004 – Freising-Bavaria, Germania; 2005– Freising-Bavaria, Germania.

Expoziţii colective în Baia Mare şi în ţară: 1967 – Baia Mare, Iaşi; 1969 – Baia Mare, Cluj-Napoca; 1970 – Iaşi, Suceava; 1971 – Botoşani, Suceava; 1972 – Baia Mare, Braşov, Suceava; 1973 – Baia Mare, Bucureşti, Sibiu; 1974 – Baia Mare, Suceava, Botoşani; 1975 – Baia Mare, Satu Mare, Cluj-Napoca; 1977 – Baia Mare, Bucureşti, Suceava; 1978 – Baia Mare, Iaşi; 1982 – Baia Mare, Iaşi, Sibiu; 1983 – Baia Mare, Braşov, Botoşani; 1985 – Baia Mare, Suceava, Bistriţa; 1987 – Baia Mare, Bucureşti; 1989 – Baia Mare, Iaşi; 1990 – Bucureşti, Oradea; 1992 – Baia Mare, Cluj-Napoca, Suceava; 1993 – Baia Mare, Piteşti; 1994 – Baia Mare; 1995 – Baia Mare, Timişoara, Sibiu; 1997 – Baia Mare, Bucureşti, Iaşi; 1999 – Baia Mare, Botoşani, Suceava; 2000 – Baia Mare, Oradea, Timişoara; 2001 – Baia Mare, Cluj-Napoca, Râmnicu Vâlcea, Sibiu; 2002 – Bucureşti, Baia Mare, Braşov; 2003 – Baia Mare, Suceava, Iaşi; 2004 – Bucureşti, Baia Mare, Iaşi, Râmnicu Vâlcea; 2005 – Baia Mare, Bucureşti; 2006 – Baia Mare, Cluj-Napoca, Bucureşti; 2007 – Baia Mare.

Expoziţii colective de grup în străinătate: În perioada 1970 – 2007 a participat la expoziţii colective cu lucrări de pictură, grafică şi acuarelă în Olanda, Belgia, Anglia, Germania, Thailanda, Ecuador, Franţa, Ungaria, Austria, Italia, Canada, SUA, Israel, Australia.

Premii: În 1983 i s-a conferit Premiul Ştefan Luchian pentru interpretarea florilor (U. A. P. Bucureşti), iar în 1986 în Olanda (Rotterdam) i s-a acordat Premiul I pentru culoare şi pentru interpretarea florilor, pentru lucrarea „Scai din Munţii Rodnei”. În 1989, premiul I în Ungaria (Budapesta) pentru „Floarea-soarelui”.

În anul 2000, Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Baia Mare i-a conferit Premiul II pentru cultură, la expoziţia anuală „Topul firmelor”.

Primăria oraşului Baia Mare i-a oferit diploma de onoare, în anul 2002, pentru creaţia artistică clasică.

În 2007 i s-a decernat diploma de excelenţă din partea ziarului „Glasul Maramureşului”, pentru aportul în cultura locală şi naţională. Tot în anul 2007 a primit Diplomă de excelenţă din partea Camerei de Comerţ şi Industrie Baia Mare pentru stabilirea unor schimburi culturale locale, naţionale şi internaţionale.

Activitate publicistică şi de cercetare: Din 1970 începe să publice în presa locală cronici plastice ale expoziţiilor de artă organizate de U. A. P. şi Muzeul Judeţean.

Între 1982 –1997 publică în „Revista Muzeelor şi Monumentelor” (Bucureşti) şi revista „Arta” (Bucureşti). Din 1982 realizează numeroase materiale despre arta şi cultura din Maramureş la Radiodifuziunea Română, cronici plastice, informaţii culturale, vernisaje.

Din anul 1995 este preşedinta Ligii de cooperare Franţa – România, pentru Baia Mare, realizând multe activităţi culturale pentru promovarea şi cunoaşterea culturii celor două ţări.

Tabere de creaţie: 1970 – Botoşani; 1974 – Braşov (Râşnov); 1977 – Suceava; 1982 – Iaşi; 1988 – Braşov; 1992 – Borşa; 1996 – Rîşnov; 1997 –Suceava; 1999 – Iaşi.

Excursii de documentare artistică – în ţară: Maramureşul istoric, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Botoşani, Craiova, Suceava, Bacău; în străinătate: Franţa, Belgia, Olanda, Italia, Germania, Ungaria, Austria, Anglia.

Lucrări de pictură, grafică şi artă decorativă semnate de Silvia Onişa se găsesc în colecţiile Muzeelor din: Braşov, Iaşi, Suceava, Botoşani (Ipoteşti), Bucureşti, Bacău, Constanţa. De asemenea lucrări realizate de Silvia Onişa se află în numeroase colecţii particulare din ţară şi străinătate (Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Braşov, Suceava, Baia Mare, Sibiu, Craiova, Ploieşti, Piteşti, Bistriţa, Constanţa, Botoşani etc.) şi în colecţii private din: Italia, Belgia, Ungaria, Spania, Portugalia, Germania, Austria, Thailanda, SUA, Canada, Australia, Grecia, Norvegia, Suedia, India, Israel, Rusia, Olanda, Polonia, Franţa.

Este menţionată în Enciclopedia Artiştilor Români Contemporani, Bucureşti, Editura Arc, 2000, pag. 139 şi în Catalogul Şcolii de pictură băimăreană, realizat la 100 de ani de la înfiinţarea Şcolii Libere de Pictură de la Baia Mare, în anul 1996 (critică de artă). De asemenea, în diferite cataloage realizate de U. A. P. Bucureşti şi Baia Mare, în revista „Arta”, anii 1981, 1986, 1989.

În anul 2007 a fost desemnată Cetăţean de onoare al municipiul Baia Mare pentru meritele în domeniul culturii şi educaţiei maramureşene.

Pușa Roth: Punctul de plecare al conversaţiei noastre îl constituie expoziţia de la Palatul Parlamentului, Galeria Constantin Brâncuşi, expoziţie care a fost deschisă în luna februarie 2009.

Silvia Onișa: Aceasta a fost cea de a 30-a expoziţie personală, mai amplă, pentru că am expus 62 de lucrări, aceasta fiind vârsta pe care am împlinit-o în 2009, 62 de ani. Aceste lucrări reprezintă frumuseţea Maramureşului, aşa am dorit să fie, să aduc un crâmpei din peisagistica Maramureşului istoric dar şi din cea a Maramureşului nou pe simezele Galeriei Constantin Brâncuşi din Palatul Parlamentului. Expoziţia este dedicată tuturor iubitorilor de artă şi vrea să fie un exemplu pentru membrii Fundaţiei Onişa Art, în care lucrez zi de zi, săptămână de săptămână, la cursurile de pictură pe care le-am iniţiat aici.

P. R.: Maramureşul are o lumină aparte, are o culoare aparte, pe care nu le găseşti chiar în toată România…

S. O.: Aveţi perfectă dreptate fiindcă albastrul de Maramureş, nuanţele de verde, cele de răsărit şi de asfinţit de soare, umbra dealurilor, a brazilor, a munţilor Rodnei, totul se vede extraordinar şi aşa consider şi eu în peisagistica mea, mai ales că am prezentat peisaje din cele patru anotimpuri, dar ideea de bază o reprezintă simbolul şi tradiţia maramureşeană. Simbolul este casa ţărănească şi mă refer la casa veche, casa din chirpici, casa din lut, din bârne, din piatră, casa învelită cu draniţă, cu paie, mai nou cu material lemnos, casa în toate ipostazele ei, aşa ca o bătrânică ce se „lansează” peste decenii în tehnologia arhitecturii tradiţionale maramureşene.

P. R.: Am remarcat, în pictura dvs., doamnă Silvia Onişa, multe nuanţe de violet, movuri pe care mulţi artişti le ocolesc. Ce reprezintă această culoare pentru pictură?

S. O.: Violetul adevărat reprezintă, în structura clasică dar şi modernă, umbra adevărată. Am avut foarte buni profesori de culoare, Dan Hatmanu, Podoleanu şi Hârtopeanu de la Iaşi, aici am absolvit artele plastice şi a doua facultate, Muzeologie, critică de artă la Bucureşti, unde i-am avut profesori pe Vasile Drăguţ, Andrei Pleşu, Adina Nanu, Giurăscu jr. De la primii mei profesori am învăţat că perspectiva aeriană, raza de lumină în perspectiva în adâncime nu se redau din culorile neutre alb, negru sau prin roşu, galben şi albastru, care sunt culori principale. Adevărata umbră, adevărata perspectivă aeriană se redă prin culoarea violet. Violetul de prună, violetul de vişină, anumite tonuri şi semitonuri. În aceşti munţi ai Maramureşului, în umbra şi penumbra lor, văd în perspectiva aeriană şi în perspectiva caselor, deci în adâncime, violeturi pe care le consider unice în aceste zone.

P. R.: Doamnă Onişa, aş dori să trecem la o altă culoare prezentă în pânzele dvs., la alb, la nuanţele de alb ce creează o stare aparte vizitatorului.

S. O.: Aţi observat că la casele ţărăneşti, casele vechi bătrâneşti de pe valea Izei sau de pe valea Marei, care sunt înşirate, aşa, ca nişte soldăţei, de o parte şi de alta a gardurilor, colorate în albastru, sunt şi alburi dar toate pornesc de la alburi colorate. Albul este culoarea de bază în amestecul paletei de culoare. La casele bătrâneşti am realizat acele umbre ca o prelungire a bătrâneţii, a vechimii dar şi a importanţei casei din Maramureş.

P. R.: Aţi combinat deopotrivă culorile reci cu cele calde dar şi culori care sunt în contrast aparent. Aţi creat o bogăţie cromatică fără teama de a combina…

S. O.: De data aceasta am fost mai expansivă, mai explozivă în culori, am dorit să aduc o armonie de culori fie pe albastru, fie pe oranj, pe galben sau verde, dar şi o armonie în contrast de culoare.

P. R.: În această expoziţie aţi adus „florile Maramureşului”, care, în lucrările dvs., au alte nuanţe, deosebite de cele clasice şi mă refer, în special, la macii de câmp.

S. O.: În afară de peisagistica din Maramureş, casele vechi, aduc şi florile pe care le găsim pe toate văile, la margine de câmp şi de dealuri, aduc macii, florile sălbatice care au altă mireasmă dar şi altă putere de roşu, roşu spre oranj, roşu spre galben, roşu spre vişiniu şi violet. Am căutat să arunc pe pânză „harnaşamentul” meu coloristic, fie că sunt culori calde, fie că sunt reci. Dar când mă gândesc la un peisaj de toamnă de la Mogoşa, mă gândesc la mesteceni, la lac, dar şi la oranj şi albastru. Totul este complementar, dar armonizat perfect cu irizări din percepţia lacului.

P. R.: Visaţi colorat?

S. O.: Visez colorat aproape tot timpul şi visez ce trebuie să lucrez în săptămâna respectivă sau îmi construiesc mental, uneori în somn, peisajele, astfel încât pot să le ţin minte ani de zile. Doar atunci când am puterea coloristică încep să pictez. Trebuie să „rumeg” un peisaj o lună, două, trei şi apoi, fiind o încărcătură foarte mare, pot s-o arunc pe pânză şi în două-trei zile tabloul este gata.

P. R.: Dacă ne-am juca cu cuvintele, am putea spune că pictaţi cu ochii închişi…

S. O.: Aş putea spune că pictez cu ochii închişi mai ales în atelierul meu din Baia Mare. Fiindcă am amintit de acest frumos oraş medieval, vreau să spun că este un oraş cunoscut în arta plastică încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Este consemnat în istoria artelor plastice româneşti şi europene pentru Şcoala Liberă de Pictură de la Baia Mare. Aici s-a petrecut un fenomen deosebit. În mai 1896 a sosit la Baia Mare un grup de tineri artişti însoţit de Simion Holloşi, marele pedagog şi creator de artă din Sighetu Marmaţiei, armean de origine, directorul Academiei Libere de Pictură. Erau peste 30 de tineri artişti însoţiţi de profesori de la Academia de Artă din Bavaria, München. Simion Holloşi, acest mare artist, a avut la vârsta de 28 de ani prima Academie Liberă de Artă. Când spun „liberă de artă”, asta înseamnă că o frecventau nu numai studenţi de la Academiile de Artă care doreau să-şi îmbunătăţească tehnicile, dar şi tineri de la alte discipline care căutau să-şi petreacă timpul liber învăţând pictura cât mai armonios. Din acest motiv s-a spus că s-a petrecut o premieră în genul Barbizon, Paris, în care ei au căutat să elimine acele canoane bavareze, reguli scrise, de atelier, adică să respecte o anumită umbră, o anumită lumină, o anumită coloristică la nuduri, la drapajuri, la mobilierul de interior, ştiind că atunci se lucra foarte mult pictura de şevalet pe interior. Aceşti tineri au venit la Baia Mare cu gândul de a găsi un nou filon în expresia plastică românească şi internaţională. Au constatat că este o diversitate cromatică şi culturală extraordinară, pentru că este altceva să pictezi afară, la anumite ore ale zilei, pentru că lumina diferă de la oră la oră. Ei au observat pe viu influenţa luminii asupra culorii şi toţi cei care au terminat după aceea artele plastice au studiat ceea ce s-a întâmplat la Baia Mare la sfârşit de secol XIX. În lucrarea mea de licenţă în muzeologie am amintit de acest fenomen care a avut repercusiuni în toată Europa, iar după anul 1918, când s-au înfiinţat Academiile de Artă din ţară, veneau la Baia Mare tineri din toate centrele universitare. Eu am fost impresionată de mică, făcând parte dintr-o familie de artişti, de libertatea de a compune a acestor tineri şi acum, când Centrul Artistic Baia Mare sau Şcoala Liberă de Pictură a împlinit 100 de ani, am simţit că vreau să fac ceva nou în artele plastice. Acumulând şi partea teoretică şi practică a artelor, m-am gândit că pot să înfiinţez o fundaţie. Aşa a apărut Fundaţia Culturală Onişa Art, ca o continuare a Centrului Artistic Baia Mare. Sunt aproape 13 ani de când am înfiinţat, pot zice, această Academie Liberă de Artă, iar membrii ei sunt de la copii de 4-5 ani până la oameni de peste 70 de ani. Sunt oameni care doresc să cunoască tainele creaţiei şi acesta este şi scopul fundaţiei. Aici sunt oameni cu alte meserii, unii care nu au putut să se realizeze în acest domeniu din varii pricini, şi acum pot să-şi reverse sufletul şi sentimentele pe pânză. Prin această fundaţie am căutat să reluăm legăturile tradiţionale cu Şcoala de Pictură de la Baia Mare şi cu Centrul Artistic din München, Bavaria. Am organizat până acum trei expoziţii internaţionale, iar din grup au făcut parte copii, tineri dar şi oameni maturi La primăria oraşului Freising din Bavaria, Germania, oraş cu care ne-am şi înfrăţit, am realizat cele mai frumoase expoziţii în care am prezentat Maramureşul aşa cum este el, fie că este centrul vechi, un oraş frumos cu bolte deosebite, un oraş istoric, dar şi frumuseţea peisagistică de aici. Presa scrisă dar şi televiziunile germane au consemnat acest lucru, iar scopul Fundaţiei Culturale Onişa Art şi al meu personal este acela de a realiza primul muzeu de artă contemporană al copiilor, tinerilor şi adulţilor din Maramureş, un muzeu care să fie un nou punct turistic în Maramureş şi în România.

Interviu realizat de Pușa Roth

Musorgski–Ravel, „Tablouri dintr-o expoziție” (I, Promenadă) – Orchestra Filarmonicii din Rotterdam, dirijor: Valery Gergiev