Conferința internațională „Cabaret Voltaire și avangardele europene”

centenar-dada

eveniment liber sa spunÎn luna februarie a anului 1916, un grup de tineri artiști provenind din Germania, Franța și România puneau bazele, în strada Spiegelgasse, nr. 1 din Zürich, unui cabaret unde muzica și poezia, teatrul și dansul, arta primitivă și arta abstractă luau forma unor performances contestatare care anunțau însăși moartea artei. Hugo Ball, Emmy Hennings, Hans (Jean) Harp, Tristan Tzara și Marcel Iancu fondau astfel Cabaret Voltaire și în curând un nou cuvânt, dada, avea să se propage în grupurile artistice din New York, Berlin, Paris, Köln ori București suscitând interesul unor artiști precum Marcel Duchamp, Francis Picabia, Man Ray, Kurt Schwitters, Sophie Taeuber-Arp, André Breton sau Victor Brauner. Marcel Iancu, Arthur Segal și Tristan Tzara soseau din România, unde experimentaseră deja cu diverse mișcări de avangardă precum contructivismul, cubismul și futurismul. Continuă lectura „Conferința internațională „Cabaret Voltaire și avangardele europene””

Noi apariții editoriale: trei volume în limba franceză și „Romanian Book Review”, nr. 5

victor brauner Preludiu la o civilizatie

Victor Brauner, Preludiu la o civilizație

eveniment liber sa spunLa Editura Institutului Cultural Român au apărut volumele Avant-gardes et modernités – Brancusi, Duchamp, Brauner, Voronca, Tzara & comp de Cristian Robert Velescu, La Roumanie vue par les Français d’autrefois și Les revues littéraires de l’exil roumain. LUCEAFĂRUL. Paris (1948–1949) de Mihaela Albu, Dan Anghelescu. De asemenea, Institutul Cultural Român a editat cel de-al cincilea număr al revistei „Romanian Book Review”(nr. 5/ 2013), care poate fi citit și online.

Publicația lunară Romanian Book Review, editată în limba engleză de Institutul Cultural Român, are drept scop popularizarea aparițiilor de toate genurile de pe piața editorială românească, adresându-se publicului din străinătate, ca și potențialilor editori și traducători de volume în alte țări. Revista apare lunar în 12 pagini full color și se difuzează gratuit prin rețeaua Institutului Cultural Român din străinătate.

avant gardes et modernites

Avant-gardes et modernités – Brancusi, Duchamp, Brauner, Voronca, Tzara & comp

Autor: Cristian-Robert Velescu

Colecția „Argumente”

Reputatul critic şi istoric de artă, prof. Cristian Robert Velescu, ne propune un studiu bine documentat despre modul în care, în perioada interbelică, cele două realităţi istorice şi spirituale – avangarda şi modernitatea – s-au manifestat atât în spaţiul occidental , cât şi în cel românesc. Analizând creaţia unor mari artişti români şi francezi – Brâncuşi, Marcel Duchamp, Victor Brauner , Ilarie Voronca, Tristan Tzara, Marcel Iancu şi alţii – care au făcut posibilă naşterea acelor tendinţe novatoare în artă – dadaismul, futurismul, constructivismul etc – autorul schiţează profilul spiritual al unei epoci în care cultura română şi cea occidentală au trăit simultan aceste experienţe și în care influenţele s-au manifestat în ambele sensuri…

luceafarul paris revista exil

Les revues littéraires de l’exil roumain. LUCEAFĂRUL. Paris (1948-1949) – une restitution

Autori: Mihaela Albu, Dan Anghelescu

Traducere în limba franceză: Letiția Ilea, Jean Poncet

Prefață de Jean Poncet

Colecția „Biblioteca memoriei”

În anul 1948, la Paris, apărea prima revistă a scriitorilor români din exil. Printre iniţiatori se aflau Mircea Eliade – directorul revistei, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Vintilă Horia, Alexandru Busuioceanu, Mihail Villara, Emil Cioran ş. a., care-şi asumă rolul de a lupta cu istoria ce le schimbase în mod tragic destinul după instalarea regimului comunist în România. Ei îşi propun să adune în jurul revistei cât mai mulţi scriitori aflaţi dincolo de hotarele ţării, pentru a asigura o continuitate puternicei culturi ce înflorise în România în perioada interbelică.

Autorii îşi propun, cu prezentul volum, o restituire pentru cititorul de astăzi, într-un studiu bine documentat, a acestei publicaţii care, deşi a avut doar două apariţii, trebuie să rămână în istoria literaturii române ca un simbol al rezistenţei româneşti prin cultură.

romania vazuta de francezii de altadata

La Roumanie vue par les Français d’autrefois

Selecție texte și note: Paula Romanescu

Extrase: Paul Desfeuilles, Jacques Lassaigne – Les Français et la Roumanie (Bucarest, 1937)

Colecția „Biblioteca memoriei”

Cum au fost privite Ţările Româneşti şi, ulterior, România modernă de către personalităţile istorice şi culturale ale Franţei, de către literaţii ei sau de simplii călători francezi? Ce imagini româneşti au rămas, de-a lungul timpului, în memoria obiectivă şi afectivă a Franţei? Volumul La Roumanie vue par les Français d’autrefois răspunde acestor întrebări printr-o selecţie de texte – pe cât de amplă, pe atât de inspirat structurată – în care o serie întreagă de observatori francezi, de diverse formaţii şi din diferite epoci, vorbesc despre istoria României, despre cultura, ştiinţa şi economia ei, despre pitorescul locurilor şi al locuitorilor acestei ţări din Răsăritul Europei. Jules Michelet, Edgar Quinet, Paul Morand, Napoleon al III-lea, generalul Berthelot, Pierre Loti, A. Ubicini sau Robert de Flers sunt numai câteva dintre numele celor care, inclusiv prin mărturiile lor, au sprijinit România în efortul său de a se defini şi de a se face recunoscută ca atare. Afirmaţiile lor pot fi regăsite în această antologie alături de însemnările altor – numeroşi – francezi care au inclus România între preocupările lor şi care, prin privirea lor „din afară”, prilejuiesc cititorului de astăzi un foarte util exerciţiu de obiectivare.

Expoziție Ion Bârlădeanu la Praga

Joi, 3 mai 2012, la ora 18 a avut loc la Centrul Ceh din Praga, condus de Radka Lím Labendz, vernisajul expoziţiei de colaje originale ale artistului Ion Bârlădeanu, Artă în ciuda tuturor lucrurilor.

Expoziţia a fost sprijinită de Centrul Ceh din Bucureşti, reprezentat de directorul René Kubášek, şi de Institutul Cultural Român din Praga, reprezentat de Mircea Dan Duţă.

Curatorul expoziţiei, Dan Popescu, a vorbit despre originalul artist român, a cărui operă a fost expusă la Paris şi Londra, împreună cu Andy Warhol şi Marcel Duchamp.

Expoziţia prezintă o selecţie din opera artistului, simbolizând arta ca libertate individuală. Aceasta este cea mai bogată selecţie prezentată publicului. În anii ’70, Ion Bârlădeanu a început să picteze portrete, experimentând pentru prima oară colajul în deceniul următor.

Expoziţia este deschisă până pe data de 26 mai 2012. Intrarea este liberă.

Anul trecut, la Festivalul „Jeden svět” („O singură lume) a fost prezentat filmul documentar despre artistul care trăia pe stradă. Spectatorii au fost fascinaţi nu numai de destinul lui, dar mai ales de colajele într-un stil personal. Ion Bârlădeanu a fost descoperit de galeristul Dan Popescu, care s-a angajat în promovarea operelor pop-art ale artistului în străinătate.

„De asemenea oameni are nevoie orice societate deschisă, căci pot fi în acelaşi timp şi cu ea şi împotriva ei. Au fost şi vor fi întotdeauna autorii dezbaterilor critice, ironici, cinici, impulsivi şi provocatori, dar chiar ei stabilesc normele civilizaţiei vestice… spiritul lor liber le dă dreptul să apeleze la critica ascuţită a societăţii, dar tocmai aceste manifestări reuşesc să producă schimbări şi să creeze noi reguli. […] Toate colajele lui sunt un hibrid aparte de pop-art şi dadaism, cu o notă de suprarealism şi un pic de gulag comunist, în care lumea filmului şi cunoscute mărci comerciale simbolizau libertatea.” (Dan Popescu).

„Colajele acestea care-ţi taie respiraţia fac parte din operele cele mai interesante de pe scena artistică românească“. (René Kubášek).

Născut în anul 1946, timp de peste 30 de ani Ion Bârlădeanu a refuzat să „devină un cetăţean în regulă“. La vârsta de 20 de ani, a plecat din satul natal pentru a lucra la cules de stuf lângă Tulcea, ulterior ca muncitor în portul Constanţa. Ajuns la Bucureşti, a fost gropar, paznic şi muncitor necalificat la Casa Poporului. Din anul 1989 a trăit la marginea societăţii, ca „separator“ la gunoaiele din blocurile de pe Calea Moşilor.

Lidia Našincová