„Nunta în Someş” de Constantin Brăiloiu: o poveste fermecătoare despre obiceiurile de nuntă

Constantin Brailoiu - Nunta in Somes - coperta

eveniment liber sa spunPe 8 noiembrie 1940, compozitorul, muzicologul şi etnograful Constantin Brăiloiu rostea la Radio, cu darul povestitorului, bazându-se însă pe fapte reale şi pe cercetările proaspăt efectuate pe teren, conferinţa Nunta în Someş, ilustrată muzical cu documente sonore conservate până astăzi.

În vara anului 2014, Editura Casa Radio l-a invitat pelogo_casa-radio Victor Rebengiuc să citească la microfon, în Studioul T1 al Radiodifuziunii, în atenta regie a lui Vasile Manta, conferinţa lui Constantin Brăiloiu, al cărei manuscris se află în Arhiva scrisă a Radioului. Acest nou document, pus pe suport digital, face obiectul audiobook-ului Nunta în Someş, apărut în Colecţia „Lada de zestre”. Lui i se adaugă zece înregistrări autentice realizate în Someş în 1940: peţitul miresei, strigături, Cântecul miresei, jocuri, doină cu noduri, Horea miresei.

eveniment audiobook nunta in somes

Marți, 24 februarie 2015, în seara de Dragobete, Editura Casa Radio vă invită începând cu orele 19, la Café Cărtureşti Verona din București (str. Arthur Verona nr. 13-15) la o audiţie specială de pe acest audiobook şi la o dezbatere care va sta sub semnul dragostei şi al obiceiurilor de nuntă. Alături de Vintilă Mihăilescu – autorul prefeţei Slobod îi a veseli prezentă în booklet – se vor afla etnomuzicologul Speranţa Rădulescu, antropologul Bogdan Iancu şi Florin Iordan (etnomuzicolog, membru fondator al formaţiei de muzică veche românească „Trei Parale”). Invitat special: Victor Rebengiuc, care rosteşte cu o extraordinară forţă povestea celui mai important ritual de trecere, nunta.

constantin brailoiuCum ascultăm astăzi un asemenea document sonor datând din 1940? Către ce elemente ne îndreptăm atenţia? E, pentru spectatorul contemporan, doar o poveste curioasă, amuzantă, frumoasă? Altfel spus, mai regăsim indicii de atunci în nunţile şi obiceiurile de astăzi? Care mai este semnificaţia nunţii în mentalul colectiv contemporan?

„Mulţi sunt cei care au scris despre obiceiurile de nuntă şi alte ritualuri la români, dar probabil că nici unul nu a avut «verbul» lui Brăiloiu şi nici arta lui de a presăra cele mai minuţioase detalii etnografice în cea mai fermecătoare povestire. Din acest punct de vedere, Nunta în Someş este o bijuterie a genului”, scrie antropologul Vintilă Mihăilescu.

Dezbaterea de la Café Cărtureşti Verona va fi moderată de Maria Balabaş (jurnalistă Radio România Cultural şi muziciană). Întreaga seară Constantin Brăiloiu – Nunta în Someş va deveni un documentar audio, realizat de către Maria Balabaş pentru Radio România Cultural.

Partener media: Radio România Cultural

Mai multe detalii pe www.edituracasaradio.ro.

logo liber sa spunVezi: arhiva categoriei Editura Casa Radio

Colinde netemperate. Transformare

Colinde netemperate

Patru muzicieni, Maria Balabaș, Mihai Balabaș, Călin Torsan, Gabriel Bălașa vă aşteaptă sâmbătă, 20 decembrie 2014, de la ora 20.00, la Centrul Naţional al Dansului din Bucureşti, Sala „Stere Popescu” (Bulevardul Mărăşeşti nr. 80-82) la un performance multimedia generat de colinde vechi, întâlniri trans-culturale şi tehnologie.

Invitatul serii este muzicianul iranian Mehdi Minian, care va adăuga melodicii româneşti influenţele culturii sale. Spectacolul va fi completat de TENZIN, care gândeste proiecţiile video ca parte integrantă din muzica însăşi, o incursiune în sufletul muzicienilor.

„Pornind de la energia colindelor, am creat un spectacol care generează emoţie pe mai multe planuri senzoriale. Chiar dacă nu cunoşti versurile colindelor, o să ţi se pară că le-ai mai auzit undeva, într-o memorie pierdută, într-o copilărie de care ai vrea să-ţi aminteşti.

În Colinde netemperate am căutat felul nostru de a ne apropia şi a cânta colinde. Am făcut o selecţie de cântece vechi, în care se vorbea pe-alocuri chiar o altă limbă română, iar versurile trimit gândul şi sufletul într-o lume a cosmogoniei naive. Deşi ne-ar fi plăcut să spunem asta, n-am crescut cu colindele pe care le cântăm acum. A fost un proces de reinventare, de căutare a modului în care le-am putea face să devină «ale noastre», să nu sune fals, să creeze lumea fantastică de care şi noi şi publicul nostru are nevoie. N-am vrut cu nici un chip să stricăm atmosfera pe care ele o păstrează. Aveam nevoie de sinceritate în colinde şi a trebuit să găsim calea spre ea. Ne-am dorit să se manifeste prin ele o bucurie caldă şi calmă”, spune Maria Balabaş.

Nu s-a intervenit asupra structurii melodice, a armoniei şi a versurilor colindelor. Au fost orchestrate, însă, potrivit grupului: voce, chitară electrică, pian, vioară, fluiere, percuţie.

maria balabas

Maria Balabaş este muziciană, sound-artist și jurnalistă. A iniţiat proiecte muzicale precum „Avant’n’Gard” şi „Soare Staniol”, împreună cu care a participat în festivaluri ca Săptămâna Muzicii Noi, Bookfest, Street Delivery, Train Delivery, Huet urban, Simultan TM, Sibiu Jazz and More etc. Colaborează împreună cu Mihai Balabaş pentru instalaţii sonore generate de poetica înregistrărilor de teren. Participă cu piese proprii sau colaborări în festivaluri şi proiecte artistice internaţionale.

Mihai Balabaş este violonist cu studii universitare şi chitarist autodidact, activând deopotrivă pe scena simfonică şi pe cea underground. Este membru al trupelor Avant’n’Gard, Bucium şi Trei Parale, a colaborat cu artişti precum Cătălin Milea, Mircea Florian, Norzeatic, Iordache, Nu & Apa neagră, Marcus Beuter (Germania), Mr Delagare (Franta), Nik Baertsch (Elvetia), Trey Gunn (USA). Semnează împreună cu sora sa, Maria Balabaş, instalaţii sonore pentru Institutul Francez din Bucureşti, Centrul Ceh şi Festivalul de Dans Contemporan Explore 2012. A susţinut concerte în România, Marea Britanie şi Elveţia.

Călin Torsan este un personaj pitoresc, unul dintre primii muzicieni care au cântat pe străzile României post-decembriste. Muzician autodidact, specializat în instrumente de suflat, a creat şi a colaborat cu numeroase trupe între care Domnişoara Pogany, Einuiea, Jazzadezz, Nu & Apa neagră, Avant’n’Gard. A concertat în Japonia, Germania, Danemarca şi în numeroase festivaluri din România. A publicat romane şi volume în colaborare la edituri precum Humanitas şi Casa de pariuri literare. Călin Torsan apare şi în numeroase spectacole de teatru, iar în ultimii ani se preocupă aproape exclusiv de muzica improvizată liber. Colecţionează fluiere, clarinete şi tot felul de alte instrumente de suflat din toate colţurile lumii.

Gabriel Bălaşa este unul dintre cei mai activi percuţionişti de pe scena muzicală românească, artiştii admirându-l pentru energia sa şi vibraţia pozitivă din timpul concertelor. S-a remarcat alături de Byron, Maxim Belciug, Balkanic Zeppelin, Blue Nipple Boy, We Singing Colours, Raul Kusak & Adrian Naidin etc. Studiile sale de pictură au contribuit la conturarea sa de muzician al culorii şi texturii, el reuşind să rămână personal în conjuncturi sonore mai mult decât diferite.

Iniţierea lui Mehdi Aminian în muzica persană a început pe vremea adolescenţei sale petrecute în Iran. Mehdi cântă la ney – instrument de suflat folosit în Orientul Mijlociu de sute sau chiar mii de ani. Tehnica de interpretare la acest instrument este una specială, care utilizează buzele, limba şi dinţii, având ca rezultat un sunet foarte cald, unic. Este iniţiatorul proiectului „Roots Revival Romania”.

Pentru mai multe informații, sunați la nr 0746 099 942 sau 0721365870.

Artă și peisaj

Camille Pissarro, Vecini

În perioada 27 septembrie–7 octombrie 2012, la Institutul Francez din București, în Piața Arthur Verona și la Gara de Nord se va desfășura cea de a treia ediție a manifestării Artă și peisaj, care are ca temă Muzica peisajului și identitățile sonore ale diferitelor peisaje, fiind în același timp un strigăt de alarmă. Evenimentul este organizat de Ambasada Franței la București și Institutul Francez.

Deschiderea va avea loc joi, 27 septembrie, la ora 19.00 la Institutul Francez (Bd. Dacia nr. 77), când, sub titlul La Madeleine sonore (Madlena sonoră) este programată o Seară tematică: Identități sonore și peisaje. Plecând de la înregistrări de sunete diferite, ne vom lăsa memoria să lucreze pentru a redescoperi imagini corespunzătoare acestor succesiuni de sunete. Piațete urbane, zone comerciale, străzi, sate, bulevarde sau mici ulițe de țară, păduri… Fiecare peisaj are o identitate sonoră pe care o putem descrie, analiza, recunoaște, crea. Scufundați în marmita peisajului, să nu uităm freamătul bulelor care fierb și scot la iveală tot felul de gusturi.

În Piața Verona din București, va fi organizată Făbricuța de peisaje sonore. Sunetele peisajelor pot fi traduse în imagini. Imagini create de propria noastră intuiție și de achizițiile noastre culturale. Făbricuța e un loc de trecere unde fiecare poate să asculte din nou orașul cu microclimatele și micropeisajele lui. Făbricuța e un spațiu efemer pentru experiențe solitare și comune. Suntem invitați să intrăm înăuntrul făbricuței, să o trăim și să o facem să trăiască. Să ne pregătim pentru un concert silențios.

Maurice de Vlaminck, Case in peisaj

La Gara de Nord vor fi expuse, sub genericul Cuiburile sonore, instalații monumentale din răchită, fixate pe sol, care vor redesena perspectiva gării. O parte dintre crengi vor purta în vârf clopoței care vor vibra la fiecare adiere, creând astfel muzica acestui peisaj inedit.

Proiectul Open Shout realizat de agenția Hippos este un strigăt pentru artă, o instalație-manifest care are scopul de a sublinia statutul actual al culturii. Aplicația Open Shout i-a invitat pe utilizatorii de Facebook să încarce o fotografie care îi prezintă strigând, împreună cu un mesaj explicativ al strigătului lor. Fotografiile au fost transformate apoi în stegulețe amplasate pe insula San Servolo din Veneția, la deschiderea oficială a evenimentului OPEN 15.

Nicolas Triboi, peisagist urbanist, s-a format la Școala de la Blois, în Franța. Lucrează de mai mulți ani în România, în domeniul peisagisticii, fiind un foarte bun cunoscător al problematicii românești legate de peisaj. Este peisagistul coordonator pentru Artă și peisaj încă de la prima ediție a acestui proiect.

Laurent Weiss, Le Jardin d’Adoué

Artizan specializat în arta tradițională a împletiturilor din răchită, Laurent Weiss este profund atașat de materia vie naturală. A lucrat pentru grupul Hermès, a avut proiecte de artă peisagistică în Metz, Nancy, Lyon, Chaumont sur Loire etc. Împletește ramurile grațioase de răchită pentru a crea sculpturi ușoare, sortite efemerității.

Maria Balabaș este pasionată de sunetele din diferite limbi și de conexiunile pe care el putem face atunci când auzim sunete aparent lipsite de sens. Maria Balabaș lucrează la Radio România Cultural, unde are propria sa emisiune matinală, „Dimineața crossover”.