Din Bucureștiul de altădată: La „Poarta Albă”

la-poarta-alba-carciuma-bucuresti-hotel-dorobanti-secarica-whisky-moti

Am căutat, doamnelor şi domnilor, să aflu de ce se numea Poarta Albă cârciuma care se găsea până prin anii ’70 pe locul unde se află astăzi Hotelul Dorobanţi. Nu am găsit răspunsul, poate pentru simplul motiv că nu am găsit nici prea multe informaţii, deşi se afla în buricul Bucureştilor. Poarta Albă nu era un local de lux, aşa cum era Mon Jardin, ci era o cârciumă unde se servea ciorbă de burtă şi friptură sau mici la grătar. La numita cârciumă se consuma cu precădere bere dar şi alcooluri distilate, cum era secărica, populara băutură din anii ’50. Continuă lectura „Din Bucureștiul de altădată: La „Poarta Albă””

De la Edith Piaf la Maria Tănase – concert Jezebel în grădina ICR

jezebel afis

Luni, 10 august 2015, de la ora 20.00, în grădina Institutului Cultural Român din București (Aleea Alexandru nr. 38), Jezebel (Izabela Barbu), acompaniată de Alexandru Burca (pian) și Dan Încrosnatu (baterie), deschide seria Concertelor ICR din această vară cu recitalul De la Edith Piaf la Maria Tănase.

Continuă lectura „De la Edith Piaf la Maria Tănase – concert Jezebel în grădina ICR”

Carmen Lidia Vidu joacă propriul rol în „Arad. Jurnalul meu virtual”

arad carrmen lidia vidu

eveniment liber sa spun„Arad. Jurnalul meu virtual”, al doilea film de scurtmetraj semnat de Carmen Lidia Vidu, în care regizoarea își face și debutul ca actriță, jucându-și propriul rol, va avea premiera sâmbătă, 9 mai 2015, în cadrul „Open Doors Day – Ziua porților deschise la instituțiile europene”, eveniment organizat anual la Bruxelles.

La o lună după câștigarea Premiului Gopo pentru scurtmetraj documentar cu filmul ei de debut, „O scurtă istorie Astra Film”, Carmen Lidia Vidu revine cu „Arad. Jurnalul meu virtual”, un scurtmetraj un pic real, un pic fantastic despre Arad și despre copilăria regizoarei. „În teatru, sunt ca o prințesă în palatul ei. De film m-am apropiat fără să știu, e o poveste nouă în viața mea”, mărturisește Carmen Lidia Vidu, cunoscută, înaintea debutului în film, ca cel mai important și spectaculos regizor de teatru multimedia din România.

arad scurtmetraj

„Mă numesc Carmen Lidia Vidu și am copilărit în Arad. Prietenii mei trăiesc cu un picior în realitate și cu unul în fantezie. În Arad mănânc întotdeauna langoși și îmi cumpăr haine din talcioc. […] În Arad m-am îndrăgostit de teatru. Astăzi sunt regizor de teatru. Încă îmi doresc să fac un spectacol în Arad.” Așa începe povestea de o zi a eroinei filmului, care trăiește în timp real o poveste din trecut: ne poartă prin cele mai reprezentative locuri din Arad, locurile copilăriei sale. Printre plimbările cu tramvaiul, bicicleta sau barca, cumpărături, înot, biserica preferată și casa eroinei, în film apar și oamenii dragi și părinții regizoarei din viața reală.

„M-am dus exact în locurile pe care le frecventez de fiecare dată când revin în Arad. A fost totul sincer, nimic contrafăcut. Am trăit în timp real o poveste din trecut. Dedic acest film documentar parinților mei, Floarea & Gheorghe Vidu. Scurtmetrajul are starea mea de acum; în copilărie, simțeam altfel Aradul, nu ca acum. Când eram mică, voiam să fiu prima la școală, la înot, la olimpiade, în modă, în extravaganță, în lecturi… Era o foame în mine de a acumula totul. Nu cred că mă bucuram de timpul petrecut în Arad, ci mai mult de cantitatea informațiilor acumulate. Acum, sunt mult mai relaxată în privința Aradului. Trăiesc în București și mi-am transferat ambițiile aici. Revin în Arad pentru părinții mei și îmi retrăiesc copilăria, dar fără stres și competiții. Înotul, lectura, hainele, biserica, plimbările sunt calme și plăcute. Aradul are o atmosferă molcomă. Se ascultă muzică italienească de prin anii ’70 si ’80, ștrandul e superb, ai mei au o casă pe o insulă facută pe râul Mureș, am învățat să merg cu bicicleta, îmi place să stau în biserică și să mă spovedesc, mănânc de fiecare dată langoși. Când ajung în Arad, mă răsfăț ca un copil alintat. Mă simt bătrână și copil în același timp. Cam despre asta e vorba în scurtmetrajul «Arad. Jurnalul meu virtual»”, spune Carmen Lidia Vidu.

film despre arad

Despre experiența de a juca, în premieră, un rol într-un proiect în care este și regizor, Carmen Lidia Vidu amintește că „filmările au decurs foarte plăcut fiindcă era totul foarte firesc, nimic contrafăcut. Nu m-am gândit nicio secundă la regie și nici la actorie. Am lăsat echipa să improvizeze filmarea, fotografia, muzica. M-am ghidat după stare, a fost ceva foarte natural și neprofesionist. M-am trezit la realitate abia la montaj, până atunci m-am comportat ca un copil. Am actat și am regizat fără nicio normă. La montaj m-am trezit din «firesc» și a trebuit să aplic reguli pe care nu le știu, dar pe care le învăț la fiecare filmare în parte. Sunt regizor de teatru multimedia. Întotdeauna am avut film în teatru. Nu e un stres, e o plăcere și foarte multă muncă. Cel mai important aspect e echipa. Cand ai o echipa bună, totul pare un succes; și dacă nu e un succes, rămâne bucuria.”

Conceptul, scenariul, regia și producția executivă a filmului „Arad. Jurnalul meu virtual” îi aparțin lui Carmen Lidia Vidu. Filmul a fost realizat de o echipă de profesioniști, cărora li s-au adăugat și mulți voluntari. Montaj: Cristina Baciu. Muzica: Ovidiu Chihaia. Costume: Lachatterie by Isabelle Vijiiac / Helga Fodorean. Foto: Dani Ioniță.

Blog: http://aradmyvirtualdiary.tumblr.com/

https://vimeo.com/126522456

 

Scurtmetrajul documentar „Arad. Jurnalul meu virtual” va reprezenta municipiul Arad la „Open Doors Day – Ziua porților deschise la instituțiile europene” (http://cor.europa.eu/en/events/Pages/jpoi-2015.aspx), eveniment care va avea loc pe data de 9 mai, în cladirea „Jacques Delors” a Comitetului Regiunilor din Bruxelles.

carmen-lidia-vidu

„Sufletul și povestea mea sunt prezente în fiecare spectacol.” (Carmen Lidia Vidu).

Regizor de teatru, de film și de evenimente, Carmen Lidia Vidu a montat de-a lungul carierei douăsprezece spectacole de teatru pe scene ale Capitalei – de la Teatrul Național, Teatrul Odeon și Teatrul Nottara pînă la spații independente – și este câștigătoarea Premiului Gopo pentru cel mai bun scurtmetraj documentar în anul 2015. A absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București în 2003. A devenit cunoscută drept cel mai important regizor de teatru multimedia din România și cel mai tânăr regizor care a montat pe scena Teatrului Național din București („Privighetoarea și trandafirul” de Oscar Wilde în anul 2007).

De asemenea, a colaborat cu trupele Noblesse Oblige și Mes Quins, ca regizor de videoclipuri.

Spectacolele de teatru montate de Carmen Lidia Vidu sunt speciale, folosesc un limbaj artistic diferit și transformă tehnica în emoție autentică.

Trei spectacole semnate de Carmen Lidia Vidu se joacă în această stagiune în București: „Pescarul și sufletul său” la Teatrul Odeon, „Pescărușul. Ultimul act” la Centrul Național al Dansului și „Cântec de leagăn. O poveste despre Maria Tănase” la Godot Café Teatru.

logo liber sa spunVezi: arhiva categoriei Film

Seara de Bucate cu Fata care Găteşte cu Flori

adriana trandafir maria tanase

Miercuri, 18 decembrie 2013, ora 19.00, începând cu ora 19.00, la Panoramic Ballroom, Hotel Marshal Garden 5*, Calea Dorobanţilor nr. 50 B: Ediţie specială Maria Tănase. Seară specială dedicată Mariei Tănase, supranumită „Pasărea Măiastră”, cu Adriana Trandafir şi Romana Rista. Ce au în comun „Regina cântecului popular”, „Pasărea Măiastră a teatrului românesc” şi „Fata Care Găteşte Cu Flori”?

Bunul gust, călătoria și harul unesc această întâlnire a artelor: Teatru – Muzică – Gastronomie într-o seară de excepţie, dedicată celei care a fost supranumită „Edith Piaf a României”.

maria tanase centenar

Maria Tănase

Miercuri, o zi obişnuită de la mijlocul săptămânii, se încununează cu un regal de cultură şi de artă culinară, un eveniment-concept brodat pe Maria Tănase şi propus de Romana Rista, cunoscută ca Fata Care Găteşte Cu Flori.

„Seara de Bucate cu Fata Care Găteşte Cu Flori este o întâmplare culturală în care comunicarea se face prin povestea pe care o creez, călătorie, bufet 12 bucate şi vinuri nobile, muzică şi teatru, tradiţii reinterpretate şi modă.” spune Romana Rista.

Seara de Bucate de miercuri, 18 decembrie o are ca invitat special pe actriţa Adriana Trandafir, supranumită „magnifica Pasăre Măiastră a teatrului românesc”, cea care o cinsteşte şi în această seară pe „Regina cântecului popular” printr-un regal de teatru şi muzică premiat în ţară şi peste hotare. Piesa de teatru Pasărea măiastră, Maria Tănase de George Sbârcea a devenit din 1987 cel mai longeviv one-woman show din istoria teatrului românesc.

Adriana-Trandafir

Adriana Trandafir

„Au trecut 26 de ani de la premieră, iar viaţa Ei trebuie spusă o dată şi-odată de la cap la coadă, în anul declarat Maria Tănase, când se împlineşte centenarul de la venirea ei pe acest pământ”, mărturiseşte Adriana Trandafir, preşedintele Fundaţiei Culturale „Maria Tănase”.

Călătoriile Mariei Tănase la New York, Paris şi Istanbul sunt sursa de inspiraţie pentru meniul-concept centrat pe bucate româneşti creative, asociate cu vinuri nobile Alira, din terroir-ul de la Aliman.

„La Seara de Bucate Maria Tănase propun un regal de arome cosmopolite. Sarmalele, mititeii, mămăliguţa şi piftia vor fi redescoperite printr-o interpretare inedită a reţetelor culese din cărţi străvechi de bucate româneşti. Desertul este conceput ca o călătorie la New York, Paris şi Istanbul prin care vom savura eleganţa şi bunul gust din perioada interbelică”, spune Romana Rista.

Alin Gălăţescu, specialist în Fashion & Lifestyle-ul secolului XXI, este gazda Serii împreună cu Romana Rista. Invitaţi: Jezebel, Alex Burcă – claviaturi, Dan Incrosnatu – percuţie; Repertoriu: Maria Tănase.

Artistul vizual Carmen Nistor surprinde floarea de busuioc într-o carte poştală vintage „Vedere din New York 1939”, cu versuri scrise de mână din melodiile Mariei Tănase, un „souvenir” pentru fiecare participant la Seara De Bucate.

Alina Zară din Țara Făgăraşului propune o Colecţie „Tricoul Fain-Mândra Chic”- aplicaţii de pânze vechi şi versuri din cântecele Mariei Tănase.

Editura Eikon din Cluj lansează cartea Maria cea fără de moarte, scrisă de impresarul de o viaţă al artistei, Gaby Michăilescu.

romana rista

Romana Rista

Albumul evenimentului şi conceptul de design grafic sunt realizate de artistul vizual Luminiţa Popescu, cea care surprinde fiecare Seară de Bucate în fotografii de suflet.

Accesul se face pe baza de rezervări la: 0721-984.782 şi 0756-833.854, email: debucate@gmail.com; Pret unic: 130 lei/persoană (include spectacol | meniu | un pahar de vin Alira | souvenir ).

Iată şi povestea meniului: Signature Menu Fata Care Găteşte Cu Flori

Am ales învelişuri şi umpluturi diferite, mai puţin cunoscute pentru sarmale, preluate de români şi de turci prin moştenire bizantină: sarmale bătrâneşti cu cârnaţi Trandafir şi slană afumată în foi de varză murată; sărmăluţe cu urdă, lapte covăsit şi miez de nucă; sărmăluţe în foi de viţă de vie cu stafide şi bulgur;sarmale cu „miezuri de seminţe de floarea-soarelui” şi borş de putină servite cu mămăligă cosmopolită sau mămăliguţă ciobănească cu smântână uşoară 10%.

Mămăliga cosmopolită cu arome de Provence, ulei de măsline cu trufă albă românească, cu roşii uscate, măsline turceşti, fiertură de corn flakes va fi împlinită cu brânză Făgăraş, negrilică şi pătrunjel venit la noi pe filieră turcească.

Voi reinterpreta reţete vechi de mititei româneşti, culese din cărţile de bucate ale vremii: Mititei Lenuţa cu frişcă nebătută ; Mititei Strassman, ultimul bucătar regal, cu tot felul de carne, epis şi usturoi. Aici bătălia se va da între Muştarul de Tecuci şi muştarul franţuzesc, de Dijon.

Prazul oltenesc şi ceapa de Făgăraş cu cuişoare se vor înrudi cu şofranul, cea mai scumpă floare şi tacâmuri speciale de porc ardelenesc din Poiana Mărului în piftie autentic oltenească.

Am ales o reţetă veche din Oltenia, preluată din DEX: Zabic*), mămăligă rece prăjită în osânză, rafinată cu magiun de prune de Topoloveni Bio şi bomboane agricole.

Nu va lipsi emblema New York-ului, creată la sfârşitul secolului al XVIII-lea: Salata Waldorf, reinterpretată cu pastramă de pui şi dressing de Pufuleţi 100% româneşti.

Păstorul din Alpi şi ciobanul din Carpaţi se vor întâlni pentru prima dată la Seara de Bucate: „Soupe de Chalet” regăsită în cărţi vechi de bucate elveţiene şi franţuzeşti şi o mâncare numită „Foi de lapte” cu gârteni (tăieţei de nuntă), dreasă cu lapte covăsit, de la poalele Penteleului. Un elveţian ar putea spune că este supa lor, un român ar putea zice că e supa noastră. Aşa o fi! Iată cum în epoci identice, cu ingrediente identice, oamenii au gândit la fel, deşi nu s-au vorbit.

Regalul de desert va fi botezat cu flori: bezea franţuzească cu levănţică ; spumă de griş cu lapte aromatizat cu apă şi dulceaţă de trandafiri ; Tartă Fata Care Găteşte Cu Flori cu vată de zahăr, rodie, dulceaţă de coji de harbuz de Dăbuleni, dulceaţă de coji de portocale şi apă de flori de portocal;Violete; Prăjitura Joffre, celebra specialitate de ciocolată creată de Casa Capşa la masa festivă dată în cinstea Mareşalului Joffre cu ocazia vizitei lui, în 1920.

Aşa vom călători împreună în taina gusturilor fine prin întreaga Românie, poposind la New York, Paris şi Istanbul, aflând-o pe Maria Tănase.

 *) Zabic, n. (Oltenia) – mâncare din mălaiu prăjit în untură și copt în țest. [Origine necunoscută].

Sub Zodia Mariei

maria gheorghiu

eveniment liber sa spunAvându-i ca protagoniști pe Maria Gheorghiu și Eusebiu Ștefănescu, spectacolul Sub Zodia Mariei va fi un eveniment cultural unic pentru scena românească, ce-și dorește să se contureze într-un omagiu artistic, adus celor mai importante Marii ale țării. Fecioara Maria, Maria de Mangop, Regina Maria a României și Maria Tănase sunt cele patru nume ce vor călăuzi un eveniment încununat, cum altfel, de prezența unei alte Marii – Maria Gheorghiu.

eusebiu stefanescu

Eusebiu Ștefănescu

De ce Sub Zodia Mariei? Pentru că este o poveste care trebuie spusă. Pentru că ea începe în Grădina Maicii Domnului. Pentru că Fecioara Maria încă ne veghează. Pentru că prințesa bizantină, Maria de Mangop, a devenit a noastră, plătind supremul preț din însoțirea cu domnitorul Ștefan cel Mare. Pentru că am avut cândva o mare regină, care a știut să joace bine cartea României la Curțile Europei, care a îmbrăcat haina militară atunci cand ostașii Armatei Române aveau nevoie de îmbărbătare și care a iubit România, țara ei de adopție, mai presus de orice. Pentru că povestea Reginei Maria și a inimii ei trebuie știută de toți românii. Pentru că am mai avut o Marie, care a știut să ducă în lume frumusețea cântecului popular românesc, Maria Tănase. Și, nu în ultimul rând, pentru că Maria Gheorghiu a simțit ca făcând parte din destinul său artistic să spună și să cânte aceste povești.

maria gheorghiu si eusebiu stefanescu

Maria Gheorghiu și Eusebiu Ștefănescu

Invitații speciali ai acestei frumoase narațiuni muzicale vor fi actrița Adriana Trandafir și pianistul Radu Grațianu. Regia spectacolului, pus pe hârtie cu ceva luni în urmă de Miron Manega și Maria Gheorghiu, va fi asigurată de Ioan Cărmăzan.

Pentru că un astfel de eveniment nu putea avea loc decât într-o sală de teatru, vă așteptăm luni, 9 decembrie 2013, începând cu ora 19.30, la Teatrul Elisabeta din București (BD. Regina Elisabeta 45), pentru a rememora o parte din frumosul feminin al istoriei acestei țări, Sub Zodia Mariei.

Radio România 85 (3)

istoria radioului la radio3net liber sa spun 85 ani 2013 1 noiembrie

ANII 1939–1943

1939

12 februarie: Se transmite prima emisiune românească pentru America, mijloc de propagandă pentru participarea României la Expoziția Universală de la New York. În program: Poema română de George Enescu, o melodie populară în interpretarea Mariei Tănase, orchestra lui Grigoraș Dinicu interpretând o horă caracteristică, arii populare românești, cu concursul Valentinei Crețoiu Tassian și a lui George Folescu.

turneu maria tanase

Maria Tănase

Maria Tănase debutase la Radio pe 20 februarie 1938. Acompaniată de taraful Ion Matache din Argeș a prezentat „pe viu” un program de cântece românești la „Ora satului”: M-am jurat de mii de ori, Șapte săptămâni din post, Ce-i mai dulce ca alvița, Cine iubește și lasă, Geaba mă mai duc acasă, Mărie și Mărioară, Țigăneasca, Când o fi la moartea mea. Taraful lui Matache era format din doi violoniști, un basist, un țambalist și un cobzar. După comentariile cronicarilor muzicali, prilejuite de debutul la radio și ecoul puternic în rândurile auditorilor emisiunilor radiofonice, Maria Tănase a continuat să fie programată aproape săptămânal de Radio România.

Pe 16 aprilie 1939 Maria Tănase pleacă la Expoziția Universală de la New York (New York World’s Fair), amenajată în cartierul Flushing Meadows din sectorul Queen. Cântă împreună cu orchestra lui Grigoraș Dinicu și cu naistul Fănică Luca la Casa românească (unul din pavilioanele României). La această expoziție au mai fost prezenți George Enescu, prof. Dimitrie Gusti și Constantin Brâncuși.

Emisiunile experimentale ale primului studio regional, Radio Basarabia, au început la Chișinău în primele zile din iunie 1939. Emițătorul de 20 KW, instalat de firma Marconi la Chișinău a devenit cel mai bun din România datorită antenei moderne anti-fading care reduce radiația și favorizează propagarea undelor ce călătoresc aproape de suprafața solului. Radio Basarabia, condus inițial de Gheorghe Neamu, cu un program propriu de emisiuni în limba română și în limba rusă se inaugurează oficial pe 8 octombrie 1939.

vechi aparat de radio

Vechi aparat de radio

21 septembrie: Asasinarea lui Armand Călinescu. Opt legionari înarmaţi pătrund în sediul Societăţii Române de Radiodifuziune şi anunță la microfon uciderea primului ministru. Funerariile primului ministru se transmit în direct pe postul de radio. (cf. Arhiva SRR 23/1939 – registru de rapoarte asupra emisiunilor difuzate zilnic).

30 septembrie: Se dă în folosinţă Postul de radio „Basarabia” de la Chişinău, director: Gh. Neamu. Postul avea o putere de 20 KW şi emitea pe 282,6 m lungime de undă.

8 octombrie: Inaugurarea oficială a postului Radio Basarabia prin transmiterea Liturghiei de la Catedrala Mitropoliei din Iaşi.

9 octombrie: Decret-lege prin care se aproba schimbul imobilului din Calea Victoriei 151 al Societăţii Române de Radiodifuziune cu cel al Municipiului Bucureşti, situat între B-dul Mareşal Prezan şi str. Maior Şontu, în suprafaţă de 15000 mp. Pe acest teren urma să se construiască Noua Casă a Radiofoniei, proiect care nu s-a mai realizat.

Numărul abonaților crește de la 274.314 în 1938, la 319.408 în 1939.radio romania 85

1940

Se înfiinţează „Serviciul Emisiuni”, care avea rolul să asigure o desfăşurare coerentă a programelor.

21 aprilie: Se transmite prima emisiune „Ora naţiunii”.

15 mai: Se dă în folosinţă postul de emisie pe unde scurte de la Băneasa, Dacia Română cu o putere de 2 kW şi o lungime de undă de 32,4m.

16 iunie: Se transmite prima emisiune „Ora ostaşului”.

15 august: Decret-lege pentru organizarea şi funcţionarea Radiodifuziunii, prin care instituţia este pusă în subordinea Ministerului Propagandei. Noua lege denumea SRR ca „serviciu public monopolizat al statului cu scop politic, cultural, educativ, informativ şi distractive”. (Arhiva SRR, dosar 22/1940).

5 septembrie: Vasile Ionescu este numit director general, funcţie pe care o va deţine până la 15 februarie 1945, cu întrerupere pe durata guvernării legionare.

6 septembrie: Se adoptă „Regulamentul” Legii pentru Organizarea şi Funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune.

În septembrie 1940, era programată conferința lui Nicolae Iorga, Noi hotare, dar autoritățile militare legionare interzic prezența la microfon a savantului. Astfel se încheie colaborare lui Nicolae Iorga la radio, începută în 10 aprilie 1929, iar din 1931 sub genericul „Sfaturi pe întunerec”. Textul Noi hotare apare în „Neamul românesc”, ziarul lui Iorga, în 10 noiembrie 1940.

sfaturi pe intunerec editie integrala conferinte iorga

Prima ediţie integrală a conferinţelor rostite la microfon de N. Iorga, Sfaturi pe întunerec, volum îngrijit de Sanda şi Valeriu Râpeanu, Editura Casa Radio, 2001

2 octombrie: Se transmite prima emisiune „Ora Germaniei”.

7 octombrie: Se transmite prima emisiune „Ora Italiei”.

7 octombrie: Apare în „Monitorul Oficial“, nr. 282, „Regulamentul” Legii pentru Organizarea şi Funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune.

Octombrie: Ion Mânzatu preia funcţia de director general al Societăţii Române de Radiodifuziune până în februarie 1941.

În 1940, Garda de Fier distruge toate discurile cu Maria Tănase existente în discoteca Radioului, sub pretextul că distorsionau folclorul românesc autentic. Adevăratul motiv al acestei mișcări antisemite a fost faptul că în cercul de prieteni ai Mariei Tănase se găseau și o serie de intelectuali evrei sau democrați, ca folcloristul Harry Brauner (cel care a cules în 1929 cântecul prototip pentru Cine iubește și lasă, frate al pictorului Victor Brauner) și jurnalistul Stephan Roll (Gheorghe Dinu).

1941

5 ianuarie: Apare revista „Radio România“.

21-22 ianuarie: Se declanşează rebeliunea legionară.

Decret-lege de militarizare a Societăţii Române de Radiodifuziune.

23 ianuarie: Armata cucereşte pe rând posturile de la Băneasa, Bucureşti şi Bod, care se aflau sub ocupaţie legionară.

25 ianuarie 25: Dizolvarea Consiliului de Administraţie şi trecerea Societăţii Române de Radiodifuziune sub comandă militară. Decretul-lege nr. 157 prevedea ca pe durata militarizării atribuţiile să fie preluate de Directorul General.

3 februarie: Întreg personalul SRR este militarizat.

8 mai: Decret-lege nr. 1242 prin care se reînfiinţează Consiliul de Administraţie.

Iunie: Începe difuzarea emisiunilor specifice războiului: „Ora răniţilor”, „Ora ostăşească italo-română”, „Ora ostăşească germană-română”.

20 iulie: Se difuzează primele programe pentru străinătate în limba greacă, germană, italiană, franceză şi engleză, între orele 22.50-0.15.

31 iulie: Şedinţa Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune în care este dezbatută problema posturilor de la Chişinău şi Tiraspol; se hotărăşte ca postul de 5 KW adus din Italia să fie instalat la Iaşi.

August: Se difuzează primele programe pentru străinătate în limba rusă, ucraineană şi turcă, între orele 19.15-20.00.

liviu-rebreanu-

Liviu Rebreanu

Vineri, 19 septembrie 1941: Liviu Rebreanu, directorul Teatrului Naţional din Bucureşti, dă un interviu la Radio ziaristului Dem Theodorescu (circa 20 minute), despre noua stagiune a Naţionalului, care începea sâmbătă 20 septembrie. Este singura înregistrare cu vocea lui Liviu Rebreanu păstrată în Fonoteca de Aur. În acest interviu, directorul Rebreanu vorbeşte şi despre ceea ce s-a numit în istoria teatrului românesc „bătălia celor Hamleţi”: trei mari actori, Valeriu Valentineanu, George Vraca şi George Calboreanu joacă succesiv rolul lui Hamlet.

2 noiembrie: Vasile Ionescu inaugurează postul Radio Moldova de la Iaşi cu o putere de 5 KW şi o lungime de undă de 259 m.

Tot la data de 2 noiembrie 1941 se deschide o altă stație regională, „Radio Moldova” la Iași.

5 noiembrie: Ia fiinţă Corul Radio.

Şeful serviciului teatral era în această perioadă poetul Horia Furtună, care mai ales în perioada grea din anii războiului, cu sincope în difuzarea emisiunii de teatru la microfon, cu momente de cumpănă, reuşeşte să alcătuiască un repertoriu coerent, structurat în cicluri: „Opere dramatice reprezentative”, „Succese teatrale de odinioară”, „Drame cu subiect roman”, „Piese celebre într-un act”. Repertoriul propus de Horia Furtună este considerat de Victor Crăciun „unul dintre cele mai bune din întreaga evoluţie a Teatrului radiofonic” până la 23 august 1944.

În 1941, după un an de relativă eclipsă, „se încearcă o restabilire a Teatrului radiofonic. Emisiunea este programată săptămânal miercuri seara; sunt din nou solicitaţi dramaturgii să scrie pentru microfon, unele scenarii se difuzează în cadrul „Orei copiilor” şi „Orei satului”. Citabile sunt lucrările originale: Vlad Ţepeş de Dem Psatta, Obligaţii de Tudor Muşatescu, Făt-Frumos de Horia Furtună, Romeo şi Julieta la Mizil de George Ranetti, Ovidiu Şicană de I. A. Bassarabescu, Luceafărul de Barbu Delavrancea (adaptare de Al. Hodoş), Baba Hârca de Matei Milo, Kir Ianulea după I. L. Caragiale.

Ion_Manolescu_-_actor

Ion Manolescu

Atrag atenţia şi câteva piese pentru copii semnate de Atanasie Mitric, Marin Iorda, Victor Ion Popa, Dem Psatta. Din literatura universală se transmite, între altele, Hamlet (la 12 octombrie), cu Ion Manolescu în rolul titular, Nicolae Bălţăţeanu, Maria Mohor, Lily Carandino, C. Sincu, N. N. Matei. Din toamnă spectacolele radiofonice au fost din nou mutate duminica. Redacţia teatrală organizează un ciclu de capodopere ale dramaturgiei universale. La 2 noiembrie Liviu Rebreanu prezintă spectacolul O scrisoare pierdută (în interpretarea actorilor N. Brancomir, M. Pella, Mircea Balaban, N. N. Matei).

1942

25 octombrie : Apare un nou statut al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Apar emisiuni noi: „Ora ostășească germano-română”; „Ora ostășească italo-română”; „Orașe românești”; „Transilvănenii și cultura română” etc.

Doar din programele primei părţi a anului 1942 se pot cita câteva montări: Orestia de Eschil (cu Nicolae Brancomir, Ion Aurel Manolescu, Agepsina Macri), Macbeth de W. Shakespeare (cu Marcel Gingulescu, Nicu Dimitriu, Toma Dimitriu, G. Mărutză, Emil Botta, George Comănescu, Costache Antoniu), Burghezul gentilom şi Bolnavul închipuit de Molière, o dramatizare realizată de regizorul tehnic Al. Lohan după Don Quijote de Cervantes, în care rolul titular era interpretat de Dem Psatta, actor, scenarist, regizor „de interior” (de studio) Titanic-Vals de Tudor Muşatescu.

Numărul de abonați la 31 decembrie 1942 era de 283.909.

1943

Discoteca Radio însumează 16 000 discuri de ebonită (cf. „Radio Universul”, nr. 455, 16 iulie 1943).

14 februarie: Postul Radio Moldova emite pe 64,5 m lungime de undă. – Intră în funcţiune reţeaua de emiţători pe unde scurte: posturile Argeş, Dobrogea, Moldoviţa, Carpaţi, Tâncăbeşti, Bucegi, Piatra, Olt, Gloria (în Crimeea). Ultimul emitea cu o putere între 20 KW şi 80 W pe lungimi de undă variate.

9 martie: Jurnalul Consiliului de Miniştri autorizează sporirea capitalului Societăţii, a treia de la înfiinţare; noua emisie de acţiuni favorizează pe vechii acţionari.

tudor musatescu

Tudor Mușatescu

În primăvara anului 1943, Radiodifuziunea organizează o şedinţă „de criză” referitoare la starea emisiunii de teatru la microfon. Discuţiile au fost înregistrate pe discuri decelit și păstrate în Fonoteca de Aur. Din partea instituţiei au participat la această şedinţă: Gh. D. Mugur, Al. Hodoş, Horia Furtună, Vasile Voiculescu, Al. Lohan, alături de regizorii Victor Ion Popa şi Victor Bumbeşti şi de dramaturgii Tudor Muşatescu şi Mircea Ştefănescu, vechi colaboratori ai teatrului radiofonic. S-a insistat asupra necesităţii scenariului original, asupra orei de transmisie, a specializării regizorilor de radio, a tarifelor drepturilor de autor. Ar fi interesant de observat că una dintre principale probleme ridicate era durata unei piese de teatru radiofonic, concluzia fiind că ea nu ar trebui să depăşească 80 de minute. Era considerată ca ideală o durată între 60 şi 80 de minute, ceea ce se apropie de concepţia de astăzi asupra dimensiunii unei piese lansate în eter. Şedinţa s-a încheiat fără a se hotărî ceva concret, exceptând ziua destinată teatrului radiofonic, lunea, păstrată ca atare în programe începând din primăvara anului 1943.

Anul 1943 marchează creșterea importanței emițătoarelor din teritoriu: se instalează noi emițătoare purtând fiecare câte un nume: Moldovița, Dobrogea, Argeș, Gloria, Piatra, Carpați, Bucegi, Olt. Acestea își dovedesc din plin utilitatea în august 1944, când, pentru câteva zile, posturile mari de la Băneasa și Bod nu mai pot emite.

Documentar realizat de Pușa Roth și Costin Tuchilă

Episodul 4, anii 1944 – 1948, click aici

Artiștii EUROPAfest invitați la Palatul Elisabeta

Marți, 15 mai 2012, la ora 12.00, artiștii EUROPAfest au fost invitați la Palatul Elisabeta, continuând tradiția întâlnirilor anuale dintre artiștii festivalului și Casa Regală. Muzicieni de jazz, blues, pop și muzică clasică de pe întreg continentul, care au captivat Bucureștiul începând cu 4 mai, au adus puțin din muzica și spiritul lor creativ la Palatul Regal.

Programul pregătit de organizatorii EUROPAfest a reflectat nivelul artistic ridicat al participanților din festival. A fost ascultată o interpretare de virtuozitate a unuia dintre capriciile scrise de N. Paganini, cunoscut în prelucrarea sa pentru trompete ca Marșul Reginei, care se intonează de obicei la intrarea capetelor încoronate. Violonista olandeză Merel Vercammen a reușit să captiveze audiența printr-o evoluție la superlativ.

În continuare, singura prezență românească din concursul internațional de jazz Bucharest International Jazz Competition, Loungerie II, a oferit o interpretare inedită a Imnului Regal al României, urmată de o prelucrare în stil personal, sentimentală și emoționantă a piesei Mariei Tanase, Până când nu te iubeam.

Încă din 2005, EUROPAfest se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Altețelor Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu. Încrezători în puterea muzicii de a trece dincolo de orice bariere și de a schimba în bine generația tânără, Familia Regala susține conceptul festivalului. În fiecare an, EUROPAfest adună peste 300 de muzicieni din 45 de țări.

Următoarele zile ale festivalului includ și alte evenimente:

Semifinala și Finala EUROPAfest 100% jazz and more – Bucharest International Jazz Competition, cel mai important eveniment de jazz al Bucureștiului care a reunit la start 24 trupe din 24 țări

Finalele Jeunesses International Violin Competition – 17 și 18 mai

Jam Sessions

Gala EUROPAfest, programată în 19 mai, care reunește cele mai apreciate prezențe din festival. Cu acest prilej va fi acordată Diploma de excelență din partea Casei Regale unei companii care susține cultura.

Informaţii suplimentare şi fotografii :

jmEvents | 0720.31.61.62 |  office@jmEvents.ro | www.jmEvents.ro