Cristian Lupeș: „Prin «Requiem», Fauré transmite speranţă şi optimism”

cristian lupes

interviu liber sa spunJoi, 17 aprilie 2014, la ora 19.00, iubitorii muzicii clasice sunt invitaţi la Filarmonica „Oltenia” din Craiova să participe la un concert de gală, ce aduce mai aproape de noi sărbătorile pascale. Din program fac parte piese aparent diferite, dacă se are în vedere perioada în care acestea au fost compuse, însă care sunt strânse legate prin tema acetui concert denumit simplu, Concert de Paşte: Doru Popovici, Poem bizatin, op. 33, nr. 1; Antonio Vivialdi, Concertul în Do major pentru flaut piccolo, RV 443; Gabriel Fauré, Requiem pentru voci soliste, cor şi orchestră, op. 43. Participă Orchestra și Corala Academică ale Filarmonicii „Oltenia” Craiova. Dirijor: Cristian Lupeş. Solişti: Ciprian Ion, flaut piccolo; Cecilia Ganovici, soprană şi Daniel Filipescu, bariton.

Fauré portret de John Singer Sargent 1896

Gabriel Fauré, portret de John Singer Sargent, 1896

Doctor în muzică şi asistent universitar al Catedrei de Muzicologie a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, Cristian Lupeş şi-a început cariera muzicală în anul 1999, după ce cu un an în urmă obţinuse licenţa în fizică şi chimie la Universitatea din Bucureşti. Și-a început studiile muzicale în cadrul Facultătii de Compoziţie, Muzicologie şi Pedagogie Muzicală a UNMB, secția de studii teoretice, pentru ca din 2001 să fie student al secției dirijat orchestră, la clasa prof. Cristian Brâncuși.

În perioada studenţiei devine colaborator al Agenției de Impresariat Artistic „Artexim”, pentru Festivalul și Concursul Internațional „George Enescu”, este asistentul maestrului Seiji Ozawa, iar în anul 2003, asistent al maestrului Zubin Mehta. Din anul 2007 colaborează direct cu directorul executiv al Festivalului și Concursului Internațional „George Enescu”, Mihai Constantinescu.

Debutul dirijoral în ţară a avut loc în anul 2003 la pupitrul Filarmonicii „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea, primul concert în afara ţării fiind cel din 2011, când l-a înlocuit cu mult succes pe dirijorul Günther Herbig la pupitrul Filarmonicii din Berna.

Se perfecţionează în străinătate urmând cursurile de dirijat orchestră organizate de Universität fur Musik und Darstellende Kunst Wien (Universitatea de Muzică din Viena) în anii 2004 și 2005, cu profesorii Vladimir Kiradjiev și Mark Stringer. A fost dirijor asistent al dirijorilor Jonathan Nott ,Herbert Blomstedt. Împreună cu maestrul Marek Janovski a participat la Berlin la un proiect gigantic, cuprinzând 10 opere de Wagner. A colaborat cu dirijorii David Zinman, Bernard Haitink, Mariss Jansons, Andris Nelsonsetc.

În ţară este invitat să dirijeze la pupitrele orchestrelor Filarmonicilor din Bacău, Timişoara, Braşov, Sibiu, Ploieşti, Craiova, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Galaţi, Bucureşti, Iaşi şi al Orchestrei Radio din Bucureşti, colaborând cu solişti cunoscuți, dintre care îi amintim pe: Elisabeth Leonskaja, Rudolf Fatyol, Horia Mihail, Alexandru Tomescu, Andrei Licareț, Răzvan Suma, Young Hee Lee, Horia Văcărescu, Verona Maier, Asya Sofikanova, Gabriel Croitoru, Horia Maxim, Francesco Ionașcu, Ionuț Pandelescu, Sergiu Cârstea, Mihai Ailenei,Vittorio Ceccanti. În străinătate a colaborat cu orchestrele filarmonice din Berna (Elveţia), Bamberg (Germania), Skopje (Macedonia), Grosseto (Italia).

interviu cu dirijorul cristan lupes ana maria bocai

Cristian Lupeș

Ana-Maria Bocai: Aveţi o biografie cuprinzătoare, din care am reţinut doar câteva aspecte. Aş vrea să ne spuneţi dacă sunteţi pentru prima dată la Filarmonica Oltenia şi cine a avut ideea acestei colaborări.

Cristian Lupeş: E a doua colaborare cu Filarmonica „Oltenia”. Prima dată am venit fiind student într-un concert de tineri muzicieni, în care am împărţit programul cu un alt tânăr dirijor. Atunci am dirijat Simfonia spaniolă de Lalo şi Vltava de Smetana. Îmi aduc aminte bine colaborarea şi mai ales faptul că am fost felicitat şi încurajat foarte calduros de maestrul Sabin Pautza, aflat în sală. Mi-au folosit acel concert şi acele încurajări.

Acum am vorbit cu maestrul Mihai Ungureanu despre această colaborare, care începuse cu o altă piesă de bază, dar din pricini independente de noi nu s-a mai putut concretiza. Acum câteva săptămâni am colaborat cu maestrul Ungureanu dirijând Concertul în sol pentru pian şi orchestră de Ravel şi am stabilit împreună această superbă lucrare, Requiem-ul de Fauré.

A-M. B.: De ce v-aţi oprit asupra acestor lucrări şi ce le caracterizează din punctul dumneavoastră de vedere?

C. L.: Primele două lucrări din program le-am ales în colaborarare cu Filarmonica „Oltenia”. Requiem-ul de Fauré este una dintre lucrările vocal-simfonice preferate. L-am studiat în Elveţia, la Lausanne, fiind asistent la celebra Orchestră de cameră. Nu mă dezic nici de celebrele lucrări ale lui Mozart sau Verdi şi Brahms, dar pe Fauré am început să-l apreciez, apoi să-l îndrăgesc mai târziu. Evoluţia şi finalul luminos, paradisiac se apropie de ceea ce simt şi mai ales se apropie de ceea ce caut în viaţa de zi cu zi. Mă ataşez de ceea ce e frumos, relaxat şi pozitiv. Suntem înconjuraţi din păcate de mult cenuşiu, preocupările generale evită întâlnirea cu frumosul autentic, aşa că încerc să-mi creez un soi de biosferă care să mă protejeze. Fauré reuşeşte să îmi completeze această lume.

michelangelo detaliu fresca

Requiem-ul este privit de la început chiar de către compozitor cu multă speranţă şi nu s-a abţinut să critice intepreţii care nu au înţeles mesajul muzical al lucrării. Şi-a dorit să transmită speranţă şi optimism, de aceea trebuie să ne ferim de încrâncenările cu care suntem de multe ori obişnuiţi în lucrările vocal-simfonice. Asta nu înseamnă că avem de-a face cu o lucrare superficială. E frumoasă în stilul lui Michelangelo şi nu al lui Goya, făcând astfel o paralelă cu artele vizuale.

Doru Popovici este unul dintre compozitorii cu multă inspiraţie melodică, iar această lucrare este influenţată de spiritul bizantin, fiind aleasă tocmai pentru atmosfera de rugăciune pe care o creează.

Cred că Vivaldi nu are nevoie de prea multe prezentări. Este acelaşi exuberant şi primavăratic pe care-l ştim cu toţii. Mie imi place enorm şi nu cred că există oameni care să nu-l aibă în lista preferinţelor.

Concluzia acestei frumoase prezentări a concertului făcută de dirijorul Cristian Lupeş – aproape poetică aș spune – o veţi asculta joi, 17 aprilie în sala de concerte a Filarmonicii „Oltenia” din Craiova.

Ana-Maria Bocai

Wagner, Enescu, Prokofiev, Stravinski

amurgul zeilor integrala tetralogiei wagner festival enescu

Al doilea concert susținut de Royal Concertgebouw Orchestra din Amsterdam, dirijată de Mariss Jansons, este programat la ora 11.00, la Sala Palatului. Solistă: Lisa Batiashvili. În program: George Enescu – Rapsodia română nr. 1 în La Major, op. 11; Serghei Prokofiev – Concertul nr. 1 pentru vioară şi orchestră, în Re major, op. 19; S. Prokofiev – Suita din baletul „Romeo și Julieta”: Montecchi şi Capuleti ; Julieta, copil; Măşti; Romeo la mormântul Julietei (selecţie realizată de Mariss Jansons); Igor Stravinski – Suita „Pasărea de foc”: Introducere – Pasărea de foc şi dansul ei (variaţiuni pe tema Păsării de Foc); Dansul Prinţesei; Dansul infernal al Regelui Kașcei; Cântec de leagăn; Final.

mariss jansons

Mariss Jansons

De la ora 17.00, la Sala Palatului, ultimul „act” al tetralogiei wagneriene Inelul Niebelugului: Amurgul zeilor, WWV 86D, operă în concert în versiunea dirijorului Marek Janowski, la pupitrul Orchestrei Simfonice Radio Berlin. Distribuţia: Siegfried – Stefan Vinke, Gunther – Valentin Vasiliu (Opera Naţională Bucureşti), Alberich – Martin Winkler, Hagen – Eric Halfvarson, Brünnhilde – Petra Lang, Gutrune – Alexandra Reinprecht, Waltraute – Elisabeth Kulman, Prima ursitoare – Daniela Denschlag, A doua ursitoare – Elisabeth Kulman, A treia ursitoare – Aneliya Vidinova, Woglinde – Ileana Tonca, Wellgunde – Alina Bottez, Fosshilde – Sorana Negrea. Cu participarea Corului Filarmonicii „George Enescu”. Dirijorul corului: Iosif Ion Prunner. Spectacol subtitrat în limba română.

moartea lui siegfried

Moartea lui Siegfried

Radio România Cultural și Radio România Muzical vor transmite ambele concerte.

Apreciată pentru virtuozitatea și „sensibilitatea profundă” („Financial Times”), Lisa Batiashvili este o violonistă în plină ascensiune pe plan internațional. Cântă pe o vioară Stradivarius ex-Joachim, din 1715, împrumutată de Fundația Nippon Music, şi lucrează frecvent cu Filarmonica din Berlin, Staatskapelle din Dresda, Orchestra Gewandhaus din Leipzig, Royal Concertgebouw Orchestra, Orchestra de Cameră a Europei, Filarmonica din New York, Philadelphia Orchestra și Orchestra Simfonică din Boston.

În stagiunea 2012–2013 Lisa Batiashvili a deținut titlul de Capell-Virtuosin a Staatskapelle din Dresda, unde a cântat sub bagheta prim-dirijorului Christian Thielemann. Artist rezident al Orchestre Simfonice WDR din Köln, Lisa Batiashvili a mai concertat alături de Daniel Barenboim (Staatskapelle Berlin), Gustavo Dudamel (Orchestra Simfonică Gothenburg), Thomas Hengelbrock (Orchestra Simfonică NDR) și Mariss Jansons (Royal Concertgebouw Orchestra).

lisa batiashvili

Lisa Batiashvili

A concertat alături de orchestrele filarmonice din Londra și Rotterdam, ambele dirijate de Yannick Nézet-Séguin, dar și alături de Orchestra Tonhalle din Zürich și Orchestra Națională a Franței, cu David Zinman, Orchestra Simfonică din Sydney, sub bagheta lui Vladimir Ashkenazy, Orchestra Simfonică NHK, dirijată de Charles Dutoit şi cu Orchestra Filarmonică Regală din Stockholm, sub bagheta lui Sakari Oramo.

Lisa Batiashvili colaborează exclusiv cu Deutsche Grammophon. Cel mai recent album al său (2013) include Concertul pentru vioară de Brahms (cu Staatskapelle Dresda) și Trei romanțe pentru vioară și pian de Clara Schumann (cu pianista Alice Sara Ott). Albumul de debut, Echoes of Time (2011) i-a adus un ECHO Klassik.

A participat la festivalurile de la Salzburg, Edinburgh International, Schleswig-Holstein, Heimbach și Verbier și face frecvent turnee cu muzicieni precum oboistul François Leleux, violistul Lawrence Power, violoncelistul Sebastian Klinger sau pianistul Paul Lewis. Printre primele audiții mondiale pe care le-a realizat este și Concertul pentru vioară de Magnus Lindberg.

Lisa Batiashvili a devenit cunoscută la nivel mondial la 16 ani, când a fost cel mai tânăr concurent din istoria Concursului „Sibelius”, unde a câștigat locul al doilea. În 2003 a câștigat premiul Leonard Bernstein la Festivalul de Muzică Schleswig-Holstein și a primit trofeul Beethoven Ring Prize la Festivalul Beethoven de la Bonn. În 2008 a fost recompensată cu un trofeu MIDEM Classical, premiul Choc acordat de „Le Monde de la Musique” și un ECHO Klassik pentru înregistrarea concertelor pentru vioară ale lui Sibelius și Lindberg, la Casa de discuri Sony. Este câștigătoarea prestigiosului premiu oferit de Academia Internațională de Muzică Chigiana.

Costin Tuchilă

 liber-sa-spun-radio-3-net-parteneri-media-festival-george-enescu35

Concerte și recitaluri

sambata 21 septembrie 2013 festival enescu

La ora 11.00, la Sala Mică a Palatului, în cadrul seriei „Muzica secolului XXI – Workshop // Enescu şi contemporanii săi”, este programat recitalul lui Laurent Albrecht Breuninger (vioară) și Thomas Duis (pian). În program: Cl. Debussy – Sonata pentru vioară şi pian în sol minor L 140; L. Vierne – Sonata în sol minor pentru vioară şi pian, op. 23; G. Enescu – Sonata nr. 3 în la minor pentru pian şi vioară, „în caracter popular românesc”, op. 25; M. Ravel – Rapsodia „Tzigane”, pentru vioară şi pian, op. 76.

Programul zilei de sîmbătă, 21 septembrie, va continua la Ateneul Român, la ora 17.00, cu recitalul pianistului Jean-Claude Pennetier: G. Fauré – Nocturna nr. 12 în mi minor, op. 107, Barcarola nr. 11 în sol minor, op. 105; G. Enescu – Sonata nr. 1 pentru pian, în fa diez minor, op. 24,1; Cl. Debussy – La cathédrale engloutie, Imagini, volumul 2: Cloches à travers les feuilles, L. 111 (1907); F. Busoni – Sonatina nr. 2, BV 259; Cl. Debussy – 12 studii pentru pian (Caietul 2) L136 (7. Pour les degrés chromatiques; 8. Pour les agreements; 9. Pour les notes répétées; 10. Pour les arpèges composes; 11. Pour les sonorités opposées; 12. Pour les accords).

enescu festival editia 21 septembrie 2013

De la ora 19.30, la Sala Mare a Palatului va avea loc primul concert susținut de Royal Concertgebouw Orchestra din Amsterdam în cadrul actualei ediții a Festivalului. Dirijor: Mariss Jansons. Solist: Emanuel Ax. În program: Concertul nr. 3 pentru pian şi orchestră, în do minor, op. 37 de Beethoven și poemul simfonic O viață de erou, op. 40 de Richard Strauss. Concert prezentat de Ing.

La Ateneul Român, de la ora 22.30, Sir Neville Mariner și Orchestra Academiei Saint Martin in the Fields din Londra propun un program integral Mendelssohn-Bartholdy: Uvertura „Ruy Blas”, Concertul pentru vioară şi orchestră, în mi minor, op. 64 – solist: Boris Brovtsyn, Visul unei nopţi de vară (integral), soliste: Irina Iordăchescu, Maria Jinga. Cu participarea Corului Filarmonicii „G. Enescu”. Dirijorul corului: Iosif Ion Prunner. Concert prezentat de Enel.

Radio România Cultural și Radio România Muzical vor transmite concertele de la ora 11.00, 17.00, 19.30, 22.30.

În Sala Filarmonicii „Oltenia” din Craiova, la ora 19.00, va avea loc recitalul formației Maxim Quartet.

La Sibiu, sâmbătă, 21 septembrie: Dinastia Borgia, spectacol al Ansamblurilor Hesperion XXI și La Capella Reial de Catalunya, dirijate de Jordi Savall.

jean claude pennetier

Jean-Claude Pennetier

Jean-Claude Pennetier este considerat unul dintre cei mai spectaculoși pianiști ai generației sale. S-a remarcat în câteva competiții internaționale, obținând premiul întâi în Concursul „Gabriel Fauré” sau premiul al doilea la Concursul „Marguerite Long”. A continuat lansându-se într-o carieră strălucitoare, fiind invitat să cânte cu orchestre precum Orchestre de Paris, Staatskapelle din Dresda, Orchestra Națională din Lille, Orchestra NHK din Tokyo. De asemenea, este invitat în festivaluri ca La Roque d’Anthéron, Prades, Seattle și the Moscow Nights.

Înregistrările sale cu Beethoven, Schubert, Schumann, Brahms şi Debussy (pentru Lyrinx) au primit premii importante din partea presei muzicale. Printre cele mai recente producții ale sale se numără muzică de cameră de Ravel (Saphir Production), două albume Mozart cu Michel Portal și membrii ai Cvartetului Ysaÿe. În 2009 a văzut i-a apărut primul volum cu înregistrări ale integralei pieselor pentru pian de Gabriel Fauré, compozitor al cărui interpret eminent este; acest album, apărut la Mirare, a primit premiul Diapason d`Or. Al doilea volum lansat pe piaţa internaţională se numeşte Gabriel Fauré’s Complete Piano Music.

Interpretările sale conferite muzicii lui Schubert sunt, de asemenea, de referință; un CD dedicat acestui compozitor a apărut în 2010, de asemenea pentru Mirare și a fost distins cu Diapason d`Or.

Potrivit Gramophone (2008), „Pennetier strălucește cu o lumină clară în adâncimile lichide ale enigmei muzicale”.

Orchestra Regală Concertgebouw este cotată drept una dintre cele mai bune orchestre din lume. Criticii i-au lăudat dintotdeauna sunetul unic: secțiunea de corzi a orchestrei este „catifelată”, sunetul instrumentelor de suflat din alamă e „de aur”, al celor din lemn „deosebit de personal”, iar instrumentele de percuție au o reputație internațională. Criticii de specialitate menţionează și „acustica exceptională” a sălii Concertgebouw, proiectată de arhitectul A.L. van Gendt.

Un alt atu al Orchestrei Regale îl reprezintă amprenta dirijorilor. În cei 125 de ani de existenţă, Orchestra Regală Concertgebouw a avut doar şase dirijori! Şi, nu în ultimul rând, ea străluceşte și prin cei 120 de instumentiști, care provin din peste 20 de țări. În ciuda dimensiunii, orchestra funcționează ca una camerală atunci când vine vorba de sensibilitatea cu care membrii săi se ascultă și lucrează împreună. Un lucru care implică înalte abilități individuale și încredere reciprocă.

royal concertgebouw orchestra

Primul dirijor al Orchestrei Regale Concertgebouw a fost Willem Kes, din anul 1888 până în anul 1895. Au urmat Willem Mengelberg (1895–1945), Eduard van Beinum (1945–1959), Bernard Haitink (1963–1988), Riccardo Chailly (1988–2004) şi Mariss Jansons (numit în septembrie 2004).

Willem Mengelberg a realizat fundamentul pentru mult apreciata tradiție Mahler a orchestrei. Eduard van Beinum a introdus în repertoriu simfoniile lui Bruckner și muzica franceză. Matineele de Crăciun dirijate de Bernard Haitink și televizate în multe țări europene i-au adus Orchestrei Regale o largă recunoaștere. Haitink a fost numit dirijor onorific în 1999. Dirijor emerit din 2004, Riccardo Chailly a impulsionat programarea muzicii contemporane și de operă. Sub conducerea lui Mariss Jansons, orchestra s-a concentrat pe muzica unor compozitori ca Bruckner, Mahler, Strauss și Brahms, Șostakovici și Messiaen, cărora le-au fost dedicate proiecte tematice de mare anvergură.

În timpul celor 50 de ani de dirijat, Willem Mengelberg a invitat compozitori renumiți să colaboreze cu Orchestra Regală Concertgebouw (tradiţie păstrată până azi): George Benjamin, Oliver Knussen, Tan Dun, Thomas Adès, dar şi Richard Strauss, Gustav Mahler, Claude Debussy, Igor Stravinski, Bruno Maderna, Witold Lutosawski, Otto Ketting, Luciano Berio, Pierre Boulez, Hans Werner Henze John Adams.

Există două elemente esențiale ale repertoriului orchestrei: tradiția și înnoirea. Este vorba, pe de o parte, despre interpretările muzicii lui Mahler și Bruckner, precum şi despre menţinerea unor tradiții speciale – „Pasiunea” și „Matineul de Crăciun”. Seria proiectelor speciale „Alive, Adventurous, Alluring” (AAA), include muzica pe diverse teme. Orchestra colaborează și cu dirijori și specialiști renumiți la nivel mondial, de exemplu, Nikolaus Harnoncourt, responsabil de repertoriul din secolul XVIII.

Orchestra Concergebouw a fost fondată în anul 1888. Cu ocazia aniversării a 100 de ani în 1988, orchestra a primit oficial apelativul „Regală”. Susţine annual 80 de concerte la Concertgebouw, în Amsterdam, şi în alte 40 în săli de concert de renumite din toată lumea. Are aproximativ 250.000 de spectatori pe an, la care se adaugă publicul transmisiunilor la radio și televiziune.

A înregistrat peste 1100 LP-uri, CD-uri și DVD-uri, multe dintre ele câștigând distincții internaționale. În 2004, orchestra a lansat propria marcă, RCO Live.

mariss jansons festival enescu

Mariss Jansons

„Este datoria mea să aflu care sunt calitățile speciale ale orchestrei și pe acestea să le păstrez. Atunci, ca într-un proces natural, propria mea personalitate adaugă ceva – ei mă influențează pe mine – și totul va fi în ordine”, spune Mariss Jansons.

Tatăl său a fost dirijor, iar mama sa cântăreață de operă, originară din Letonia. Jansons a studiat vioara și dirijatul la Leningrad, continuându-și studiile cu Hans Swarowsky la Viena și cu Herbert von Karajan la Salzburg.

În 1973, Jansons a fost numit asistentul lui Yevgeny Mravinsky la Orchestra din St. Petersburg, dirijată și de tatăl lui Jansons, Arvīds. Între 1979 și 2000, a fost director muzical al Orchestrei Filarmonicii din Oslo, conducând-o spre un succes internațional.

A apărut de numeroase ori ca dirijor invitat la Berlin, Viena și Orchestra Filarmonicii din Londra, precum și cu orchestre importante din Statele Unite ale Americii. Jansons a fost numit director muzical al Orchestrei Simfonice din Pittsburgh în 1997, post pe care l-a deținut până în 2004 și al Orchestrei Simfonice Radio Bavaria în 2003.

După ce a dirijat în calitate de invitat Orchestra Regală Concertgebouw în 1988, s-a întors aproape în fiecare an și a fost numit dirijor șef în 2004. Este cel de-al șaselea dirijor care deține acest post de la fondarea orchestrei în 1888.

Jansons a primit numeroase distincții pentru realizările sale, între care se află și cea de membru de onoare al Academiei Regale de Muzică din Londra și al Societății Prietenilor Muzicii din Viena. Deține, de asemenea, Decorația Austriacă de Onoare pentru Știință și Artă, Ordinul celor Trei Stele al Letoniei și Ordinul Maximilian al Bavariei pentru Știință și Artă. În octombrie 2012 a primit premiul IJ pentru contribuția sa importantă la dezvoltarea economică și la promovarea orașului Amsterdam.

Costin Tuchilă

 liber-sa-spun-radio-3-net-parteneri-media-festival-george-enescu35

Lisa Batiashvili, una dintre cele mai „vânate” violoniste ale momentului, concertează la Festivalul „Enescu”

Lisa_Batiashvili festival enescu vioara

festivalul-george-enescu-2013-Peste exact o lună, duminică, 22 septembrie 2013, violonista Lisa Batiashvili va susține un concert extraordinar în cadrul Festivalului Internațional „George Enescu”, alături de orchestra cotată între primele zece ale momentului la nivel mondial: Royal Concertgebouw Orchestra, avându-l la pupitru pe celebrul dirijor Mariss Jansons.

Programul zilei de 22 septembrie 2013

„A interpretat limpede, seducător și cu o tehnică extraordinară… Am fi putut cere oare mai mult?”, scria prestigioasa publicație “The New York Times” despre violonista Lisa Batiashvili anul trecut. Una dintre cele mai „vânate” violoniste ale momentului, cu un succes fulminant la public, un muzician „de o sensibilitate profundă” („Financial Times”), Lisa Batiashvili colaborează cu unele dintre cele mai renumite orchestre ale lumii: Berliner Philharmoniker, Staatskapelle Dresden, Gewandhausorchester Leipzig, Royal Concertgebouw Orchestra, Chamber Orchestra of Europe și New York Philharmonic.

lisa batiashvili

Lisa Batiashvili

Duminică, 22 septembrie, de la ora 11.00 violonista va cânta pe scena Sălii Palatului, înr-un concert extraordinar alături de Royal Concertgebouw Orchestra, dirijată de Mariss Jansons. Lisa Batiashvili va interpreta Concertul nr. 1 în Re major pentru vioară şi orchestră, op. 19 de Serghei Prokofiev. Programul mai cuprinde: G. Enescu – Rapsodia română nr. 1 în La Major op. 11; S. Prokofiev – Suita „Romeo și Julieta”: Montecchi şi Capuleti; Julieta copil; Măşti; Romeo la mormântul Julietei (selecţie realizată de Mariss Jansons); I. Stravinsky – Suita „Pasărea de foc”: Introducere – Pasărea de foc şi dansul ei (variaţiuni pe tema Păsării de Foc); Dansul Prinţesei; Dansul infernal al Regelui Kashchei; Cântec de leagăn; Final.

Prezența dirijorului Mariss Jansons în Festivalul Enescu este, de asemenea, un eveniment care reconfirmă poziţia de lider a Festivalul Enescu printre cele mai prestigioase manifestări muzicale europene. Cotidianul britanic „The Guardian“ scria în anul 2012 că Mariss Jansons ar putea fi, potrivit multora, chiar „cel mai bun dirijor din lume în acest moment“. Jansons este laureat al unui Premiu Grammy şi dirijor principal al Royal Concertgebouw Orchestra, la rândul ei în top 10 cele mai bune orchestre din lume potrivit unei ierarhii Gramophone din anul 2008. Deţine distincţia „Crucea de onoare a Austriei pentru știință și artă”. Anul trecut şi în anul 2006, Mariss Jansons a dirijat prestigiosul Concert de Anul Nou de la Viena.

Concertul susținut la București de Lisa Batiashvili și de Royal Concertgebouw Orchestra  va avea loc cu casa închisă, însă puteți cumpăra bilete pentru transmisia live în sala de cinema, de pe site-ul Grand Cinema Digiplex: http://www.grandcinemadigiplex.ro/ro/spectacole/evenimente-speciale/item/394-festivalul-si-concursul-international-george-enescu.

Marek-Janowski

În aceeași zi, de la ora 17.00, tot pe scena Sălii Palatului va avea loc un alt eveniment grandios din această ediție a Festivalului Enescu: Amurgul zeilor, ultima parte a tetralogiei Inelul Nibelungului de Richard Wagner, va fi interpretată, în concert, de celebra Rundfunk Sinfonieorchester Berlin, sub bagheta lui Marek Janowski. Orchestrei germane i se va alătura Corul Filarmonicii „George Enescu”, dirijat de Iosif Ion Pruner. Festivalul oferă, astfel, publicului o ocazie unică de a asculta capodopera wagneriană chiar în anul în care întreaga lume a muzicii clasice celebrează opera lui Wagner, aniversând două secole de la nașterea compozitorului. Chiar în această vară, celebrul festival BBC Proms a fost deschis cu teatralogia Inelul Nibelungilor, sub bagheta lui Daniel Barneboim, care va deschide această ediție a Festivalului „George Enescu”.

Concertul susținut de Rudfunk Sinfonieorchester Berlin este  unul dintre puținele evenimente din Festival la care încă se mai găsesc bilete: http://www.eventim.ro/ro/bilete/festival-george-enescu-mari-orchestre-bucuresti-sala-palatului-529273/performance.html

liber sa spun radio 3 net parteneri media festival george enescu

Dirijorul Mariss Jansons, invitat al Festivalului „George Enescu”

mariss-jansons

festivalul-george-enescu-2013-Festivalul Internațional „George Enescu” îl readuce la București pe cunoscutul dirijor Mariss Jansons, alături de una dintre cele mai reputate orchestre ale momentului la nivel mondial: Royal Concertgebouw Orchestra. Peste exact o lună, Jansons va se va afla pe scena Sălii Palatului pentru primul concert din cadrul Festivalului. Potrivit unor opinii ale specialiștilor, Mariss Jansons este „cel mai bun dirijor din lume în acest moment“.

Programul zilei de 21 septembrie 2013

În cadrul seriei „Mari orchestre ale lumii”, de la ora 19.30, la Sala Palatului va avea loc concertul susținut de Royal Concertgebouw Orchestra, sub bagheta lui Mariss Jansons și avându-l ca solist pe Emanuel Ax – laureat Grammy şi considerat unul dintre cei mai reputaţi pianişti contemporani, profesor la prestigioasa Julliard School. Programul include Concertul nr. 3 în do minor pentru pian și orchestră, op. 37 de Ludwig van Beethoven și poemul simfonic O viaţă de erou, op. 40 de Richard Strauss.

Revenirea dirijorului lituanian Mariss Jansons în România reconfirmă poziţia pe care Festivalul „Enescu” o ocupă în rândul celor mai prestigioase evenimentele muzicale europene. Cotidianul britanic „The Guardian“ scria în anul 2012 că Mariss Jansons ar putea fi, potrivit multora, chiar „cel mai bun dirijor din lume în acest moment“. Jansons este laureat al unui Premiu Grammy şi dirijor principal al Royal Concertgebouw Orchestra, la rândul ei în top 10 cele mai bune orchestre din lume potrivit unei ierarhii Gramophone din anul 2008. Dirijorul deţine distincţia „Crucea de onoare a Austriei pentru știință și artă”. Anul trecut şi în anul 2006, Mariss Jansons a dirijat prestigiosul Concert de Anul Nou de la Viena.

dirijori contemporani mariss jansons

Mariss Jansons

Mariss Jansons s-a născut pe 14 ianuarie 1943, în Letonia ocupată de sovietici. Mama sa, evreică, a fost forţată să se ascundă pentru a putea naşte şi avea să se stingă din viaţă câţiva ani mai târziu, în ghetoul din Riga. Tatăl, Arvid, era dirijor, iar Mariss Jansons şi-a petrecut copilăria la Opera din Riga. Din 1960, Arvid Jansons a fost dirijor asistent la Orchestra Filarmonicii din Leningrad, condusă în acea perioadă de Evgheni Mravinski, iar tânărul Jansons participa la repetiţiile tatălui. „Obişnuiam să-mi construiesc instrumente din două beţe şi să fac muzică în felul meu. Dar n-am fost de unul singur, încă de timpuriu am luat lecţii de dirijorat şi am asistat la repetiţiile şi concertele tatălui“, povestea Mariss Jansons pentru cotidianul britanic „The Guardian“. Pasiunea şi consumul enorm pentru interpretările live au făcut ca destinul fiului să fie în oglindă cu cel al tatălui. În 1984, Arvid Jansons a murit pe scenă, suferind un infarct, în timp ce dirija. 13 ani mai târziu, Mariss Jansons suferea un infarct la Oslo, în timp ce dirija opera La bohème. „Membrii orchestrei mi-au spus că încă încercam să dirijez partitura lui Puccini, prăbuşit la podea. Probabil că aşa făceam, dar nu îmi mai amintesc nimic”, declara Jansons pentru „The Guardian”. După recuperare, dirijorul, astăzi în vârstă de 70 de ani, şi-a reluat activitatea care presupune nu doar turnee contra cronometru în întreaga lume, ci şi multă muncă administrativă şi de creaţie.

Concertul susținut la București de Royal Concertgebouw Orchestra va avea loc cu casa închisă, însă puteți cumpăra bilete pentru transmisia live în sala de cinema, de pe site-ul Grand Cinema Digiplex: http://www.grandcinemadigiplex.ro/ro/spectacole/evenimente-speciale/item/394-festivalul-si-concursul-international-george-enescu.

editia 2013 festival enescu

În aceeași seară, de la ora 22.30, pe scena Ateneului Român una dintre cele mai cunoscute orchestre din Marea Britanie și din lume, Academy of Saint Martin in the Fields va oferi publicului un program integral cu lucrări de F. Mendelssohn-Bartholdy. Solist: Boris Brovtsyn (vioară). La pupitru se va afla Sir Neville Marriner, unul dintre cei mai titrați dirijori din lume, laureat al mai multor premii Grammy. Veți asculta: Uvertura „Ruy Blas”; Concertul în mi minor pentru vioară şi orchestră, op. 64; Visul unei nopţi de vară (integral), soliste: soprana Irina Iordăchescu și mezzosoprana Maria Jinga. Cu participarea Corului Filarmonicii „G. Enescu” din București, dirijorul corului : Iosif Ion Prunner.

Concertul susținut de Academy of Saint Martin in the Fields va avea loc cu casa închisă, însă îl puteți urmări în transmisie live, la Grand Cinema Digiplex.

Un concert cu intrarea liberă este programat pentru dimineața zilei de sâmbătă 21 septembrie, parte din serie „Muzica secolului XXI – Enescu și contemporanii săi”. Duo-ul Laurent Albrecht Breuninger (vioară) & Thomas Duis (pian) va susține de la ora 11.00, la Sala Mică a Palatului, un recital cu lucrări de Debussy, Ravel și Enescu.

jean-claude-pennetier

Jean-Claude Pennetier

De la ora 17.00, la Ateneul Român va avea loc recitalul extraordinar al pianistului Jean-Claude Pennetier. În program : G. Fauré – Nocturna nr. 12 în mi minor op. 107 și Barcarola nr. 11 în sol minor op. 105, F. Busoni – Sonatina nr. 2, BV 259, G. Enescu – Sonata nr. 1 în fa diez minor pentru pian, op. 24, nr. 1, Cl. Debussy – La cathédrale engloutie, O. Messiaen – Preludiul nr. 6: Cloches d’angoisse et larme d’adieu (1929), Cl. Debussy – 12 studii pentru pian (Caietul 2: 7. Pour les degrés chromatiques; 8. Pour les agreements; 9. Pour les notes répétées; 10. Pour les arpèges composes; 11. Pour les sonorités opposées; 12. Pour les accords).

Recitalul de la Ateneul Român va avea loc cu casa închisă, însă puteți achiziționa bilete la transmisia live în cinema, la Grand Cinema Digiplex: http://www.grandcinemadigiplex.ro/ro/spectacole/evenimente-speciale/item/394-festivalul-si-concursul-international-george-enescu

De asemenea, publicul din țară se va putea bucura de mai multe concerte extraordinare care au loc în cadrul Festivalului Enescu. La Craiova, de la ora 19.30, la Sala Filarmonicii „Oltenia” va concerta Maxim Quartet (Horia Maxim – pian, Mihaela Anica – flaut, Fernando Mihalache – acordeon, Săndel Smărăndescu – contrabas). La Sibiu, cunoscutul muzician Jordi Savall, supranumit „regele muzicii vechi” va susține, alături de prestigiosul ansamblu Hesperion XXI – La Capella Reial de Catalunya, concertul extraordinar La Dinastia Borgia, care „spune” povestea legendarei familii Borgia.

liber sa spun radio 3 net parteneri media festival george enescu