„Orizonturi culturale italo-române ”, nr. 3 / 2014

verona

revista revistelor culturale rubrica liber sa spunA apărut numărul 3, martie 2014, al revistei Orizonturi culturale italo-române / Orizzonti culturali italo-romeni, revistă interculturală bilingvă editată de Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române. Revista promovează dialogul intercultural, cu un interes predilect pentru traducerea literară ca operă de mediere. Proiect realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Timişoara şi al Consiliului Local Timişoara.

orizzonti-culturali-italo-romeni3

Din ediţia în limba română:

Expo Milano 2015, o întâlnire cu România

orizonturiHrănirea planetei, energie pentru viaţă. Aceasta este tema Expo Milano 2015, programată pentru perioada 1 mai–31 octombrie 2015, căreia, începând din acest număr, revista noastră îi va dedica, în ambele ediţii lingvistice, o atenţie constantă, prezentând publicului român şi italian aspectele cele mai semnificative ale viitoarei expoziţii universale, cu un interes special pentru participarea României. Pavilionul României va fi construit pe o suprafaţă de 887 de metri pătraţi, în zona centrală a expoziţiei, lângă spaţiul dedicat Italiei şi regiunile sale. Buget prevăzut: 3,5 milioane de euro. Citește articolul integral.

Radioul italian, o „poveste” ce se ascultă de 90 de ani

În 2014, Radioul sărbătoreşte 90 de ani de existenţă în Italia. O poveste care începe de la radioraiGuglielmo Marconi (1874–1937), cel care a inventat acest minunat mijloc de comunicare fără fir, fiind laureat al Premiului Nobel pentru fizică în 1909. Radioul a fost mama şi sora mai mare a televiziunii italiene. În ciuda celor nouă decenii ale sale, nu seamănă nici pe departe cu o bătrânică stafidită şi epuizată. Ne trezeşte dis-de-dimineaţă, ne însoţeşte în maşină sau autobuz spre locurile de muncă, iese din smartphone şi rămâne un adevărat antidot la singurătate. Prezentare de Raluca Niţă. Citește articolul integral

Matilde Serao, prima femeie din Italia care a fondat şi condus un ziar

Scriitoare de prestigiu, printre cele mai prolifice din întreaga literatură italiană, Matilde Serao (1856-1927), cu peste şaptezeci de opere la activ, a rămas în istorie şi datorită faptului că a fost prima femeie din Italia care a fondat şi condus un ziar, cotidianul „Il Giorno” de la Napoli. În 1926, primeşte candidatura la premiul Nobel pentru literatură, care va fi apoi conferit Graziei Deledda. În limba română a apărut volumul Floarea pasiunii (traducere de Camelia Zara, Editura All, Bucureşti, 2013), o culegere de povestiri scurte având ca factor comun, după cum se poate ghici şi din titlu, dragostea.Citește articolul integral.

Centenar Renato Dulbecco, Nobel pentru medicină

Renato Dulbecco s-a născut la 22 februarie 1914 la Catanzaro. Pentru a înţelege extraordinara contribuţie pe care a avut-o în domeniul ştiinţei, e de-ajuns să ne gândim că astăzi, fără studiile sale, mai mult ca sigur tumorile ar fi în continuare învăluite în mister. Ba mai mult. Poate că astăzi nu s-ar vorbi de medicină personalizată, de secvenţialitatea genomului şi de susceptibilitate la anumite boli. Laureat al Premiului Nobel pentru medicină în 1975, Dulbecco a lansat Proiectul „Genomul” pentru decodificarea hărţii genomului uman, devenit apoi un program de colaborare internaţională. Citește articolul integral.

paul-everac

Paul Everac

Restituiri culturale. Paul Everac în „tranziţie” la Timişoara

În 2014 se împlinesc 90 de ani de la naşterea cunoscutului dramaturg şi om de cultură Paul Everac (1924–2011), pe numele său adevărat Petre Constantinescu. Prin preţioasa colaborare a regizorului Victor Popa, îl evocăm printr-un material video realizat la Timişoara în 1999, cu ocazia unei lansări de carte. Everac se referă, printre altele, la promovarea şi difuzarea culturii române în străinătate şi în mod special în Italia, având în vedere experienţa de director al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică „Nicolae Iorga” de la Veneţia în perioada 1995–1997. Citește articolul integral

Ostrovul ruşilor lipoveni, model cultural și paradigmă etnică

Publicăm, în română şi în traducere italiană, un eseu semnat de Ivan Evseev, reputat specialist în domeniul folcloristicii şi al mitologiei româneşti şi universale, ilustru reprezentant al Comunităţii Ruşilor Lipoveni, căreia i-a dedicat volumul Gândurile şi tristeţile unui rus lipovean (Bucureşti, Editura CRLR, 2005). „Pentru rușii lipoveni din România, urmașii staroverilor emigrați din Rusia secolului al XVII-lea, un simbol etnic trebuie socotit Ostrovul, Insula imaginară, întruchipare a paradisului terestru, spațiu securizat, unde omul își află odihna sufletului și realizarea viselor sale de Bine și Frumos”. Citește articolul integral.

umberto saba

Umberto Saba

O nouă rubrică: „Umberto Saba traduceri”

Semnalăm noua rubrică Umberto Saba traduceri, dedicată traducerilor din opera în proză a marelui scriitor triestin al începutului de secol XX, rubrică pe care o realizăm prin colaborarea italienistei Doina Condrea Derer. În acest număr publicăm nuvela Un om, a cărei tramă porneşte de la faptul că pictorul Scipio Ratta „constată că Maria, alături de care trăia, fără să fie căsătoriţi, dar era ca şi cum ar fi făcut-o, se schimbase foarte mult. În grija ei afectuoasă nu mai simţea iubita, ci mai degrabă o mamă sau o soră” şi, intuind cauza, îi spune: „Dacă eşti îndrăgostită de Nardi, du-te şi stai cu Nardi”. Citește articolul integral.

Sufletele copiilor la Dante

Printre aspectele cele mai impresionante din Divina Comedie se află modul în care Dante contopeşte meditaţia raţională şi fantezia artistică: felul în care îmbină ştiinţa şi poezia. Un exemplu îl constituie situaţia copiilor văzuţi în expediţia în lumea de-apoi. Potrivit exigenţelor creştine, lipsa botezului blochează drumul spre mîntuire. Copiii morţi înainte de vreme n-au comis păcate individuale, dar n-au avut oportunitatea de-a se spăla de păcatul originar. Salvarea le e refuzată dintr-o cauzalitate teologică, dar ispăşirea le e atenuată într-o zonă de suferinţă limitată. Un eseu de Laszlo Alexandru. Citește articolul integral.

orizzonti-culturali-italo-romeni3

„Oriunde, numai să fiu departe de-acest trup”. Versuri de Piergiorgio Viti

Piergiorgio Viti, născut în 1978 la Sulmona, este profesor, jurnalist, poet şi scriitor. Are la activ peste patruzeci de recunoaşteri la nivel naţional şi participă la lecturi publice în toată Italia. Poeziile sale au fost traduse în spaniolă de către poetul şi jurnalistul argentinian Jorge Aulicino. În 2010 i-a apărut prima culegere de poezie intitulată Accorgimenti (L’arcolaio Editore), din care publicăm un grupaj de versuri în traducerea lui Geo Vasile: „Oriunde,/ numai să fiu departe de-acest trup,/ să mă lepăd de el, să mă dezbar de el/ aşa cum fac pe câmpuri/ şerpii de apă”. Citește articolul integral.

renoir fete citind 1891

Pierre-Auguste Renoir, Fete citind, 1891

Renoir în vizită la Torino

Pentru prima dată în Italia o colecţie de aproximativ şaizeci de opere purtând semnătura impresionistului Renoir (1841–1919) a fost expusă vizitatorilor la Galeria Civică de Artă Modernă şi Contemporană din Torino (GAM Torino). Expoziţia face parte dintr-un proiect cultural francez-italian care a debutat în 2012 cu expunerea lucrărilor lui Degas. Din luna octombrie a anului trecut Musée d’Orsay şi Musée de l’Orangerie au acceptat transferul operelor lui Renoir de la Paris la Torino pentru patru luni de zile, spre deliciul cultural al publicului italian şi nu numai. Citește articolul integral.

renoir-piazza-san-marco-1881

Pierre-Auguste Renoir, Piazza San Marco, 1881

Verona, forum economic România-Italia

În 7 februarie 2014 s-au desfăşurat la Verona lucrările Forumului economic România-Italia, al doilea din acest an, după cel de la Florenţa, organizat de Reprezentanţa Camerei de Comerţ a României în Italia. O atenţie specială a fost acordată atragerii investiţiilor italiene şi străine în ţara noastră. Eugen Terteleac, preşedintele Reprezentanţei Cciro Italia, a anunţat şi prima recunoaştere anuală a valorii întreprinzătorilor români din Italia: titlul „Întreprinzătorul Român în Italia 2013” i-a revenit doamnei Monica Petrică pentru promovarea produselor tradiţionale româneşti. Citește articolul integral.

Pușa Roth

„Iubirea care mișcă soarele și stelele!”

andreea gheorghiu sunetul culorilor

Andreea Gheorghiu, Sunetul culorilor

„L’amor che move il sole e l’altre stelle” (Dante Alighieri, Divina Commedia, Paradiso XXXIII, 145)

cronica plastica liber sa spunPentru că și-a numit noua expoziție personală Ars amandi, mulți ar fi tentați să așeze pânzele Andreei Gheorghiu sub semnul lui Ovidiu, cel exilat la Tomis din voința împăratului Augustus.

În ceea ce o privește pe Andreea Gheorghiu – pe care un Om și un Artist cu adevărat de excepție, domnul Mircea Albulescu, a numit-o „un om frumos care se îndeletnicește cu frumosul” – eu aș vedea-o, mai degrabă, exilată, dimpreună cu sevaletul și culorile sale de suflet, într-o Lume a Iubirii Absolute, o lume ocrotită de idealul dantesc al „Iubirii care mișcă soarele și alte stele”.

pas de douleur andreea gheorghiu nud

Andreea Gheorghiu, Pas de douleur

Pentru că, într-un contrast binefăcător cu o lume în care ura și dezbinarea, murdăria și neîncrederea, zgomotul și furia, dar, mai ales, vulgaritatea agresivă și suficientă sieși, par să ne fi subjugat și să ne hărțuiască fără contenire, Andreea Gheorghiu ne invită într-un cu totul alt spațiu cromatic și sufletesc.

Un spațiu în care seninul și armonia, echilibrul formelor și complementaritatea crâmpeielor de realitate se vor și reușesc să fie o replică dată unui real în care și față de care condiția umană se simte tot mai străină și mai înstrăinată. De ceilalți și de sine.

andreea gheorghiu primavera expozitie cercul militar national

Andreea Gheorghiu, Primavera

De aceea, poate, chiar și atunci când tușele mai închise de culoare apar în peisajele Andreei Gheorghiu, ele sunt încadrate, armonios și unitar, într-o densitate de tonuri și de nuanțe care le estompează orice urmă de tristețe sau de precaritate, de dizarmonie sau de stridență neavenită, contrară și străină mesajului sufletesc al tablourilor Andreei. Citește integral în Revista VIP, 7 martie 2013.

Șerban Cionoff

Expoziția de pictură Ars Amandi poate fi vizitată la Centrul Militar Național din București, Sala Foaier (intrarea prin Bd. Regina Elisabeta), până duminică, 17 martie 2013, între orele 10.00–18.00 (inclusiv sâmbătă și duminică).

Investiție substanțială pentru prezența României la Salonul de Carte de la Paris

salon carte paris 2013

Salon du Livre de la Paris (22–25 martie 2013), eveniment la a cărui ediție din acest an România este țară invitată de onoare, este o șansă de promovare și de diplomație culturală de salon-du-livre-paris-mars-2013mare impact pentru cultura noastră. Pregătirile sunt în grafic, Institutul Cultural Român investind substanțial în această prezență internațională a României. Lista de 27 de autori stabilită de ICR în martie 2012 a fost preluată ca atare. ICR a adăugat – pentru a da imaginea bogăției reale a literaturii române – o listă proprie de 13 autori, iar Ministerul Culturii a adăugat lista sa de nouă autori.

Pentru asigurarea unei reprezentări corespunzătoare a României la această ediție a Salonului de Carte de la Paris și a activităților conexe Institutul Cultural Român a alocat un buget de 620 000 euro.

 

 

Ninsoare de primăvară

Cântec de primăvară

Desigur, primăvara mi-a ţâşnit din tâmple.

De umbre, umerii îmi şiroiesc, tăcut,

prea bine mi-e şi nu mă mai pot rumpe

de aerul rotund ce m-a-ncăput.

E-ntâia oară când rămân fără de viaţă,

de primăvară-ncercuit cu frânghii,

până miresmele îmi dau un pumn în faţă,

trezindu-mă, le-adulmec şi le mângâi.

Şi mor a doua oară, când îmi taie chipul

pala de raze atârnând de crengi

şi iar mi se roteşte-n păsări timpul,

când pasul tău răsună pe sub crengi.

Cu văzu-nchis, simt cum îmi bat peste sprâncene

imaginile tale, clinchetând.

Mor sacadat şi reînviu din vreme-n vreme,

de-otrava morţii sufletu-mi eliberând.

O, primăvara flăcări roşii-nalţă.

Pe rugul lor mi-e sufletul întins

până miresmele îmi dau un pumn în faţă,

şi mă trezesc, şi-nving şi sunt învins.

Nichita Stănescu