Salon de mărţişor

salon de martisor afis

Design vestimentar – bijuterie de autor – artă

Marţi, 24 februarie 2015, începând cu ora 14.00, se deschide „Salonul Primavera”, ediţia a doua” cu cei mai cool designeri vestimentari, de bijuterie şi lucrări de artă. Din 24 februarie până pe 14 martie vino să întâmpini primăvara la Galeria Galateca din București (str. C. A. Rosetti nr. 2-4)! Te aşteptăm cu evenimente concept şi multe surprize!

Adelina Ivan, Cristian Samfira, 2 Noir, Lena Criveanu, Edita Lupea, Lana, Claudia Castrase, Carmina Cimpoeru, Isabela Măndoiu, Rad Playground, Iutta vin cu o selecţie de primăvară.
Bijuterii de autor semnate de Raluca Buzura, Lady Magpie, Fashion Machine şi ilustraţii delicate create de Beba, Alexandru Nimurad, Georgiana Chitac şi Cris Barsony. O selecţie de obiecte de porţelan semnate de Irina Wagner va completa atmosfera. Tot aici Marie Nouvelle îşi va lansa noua colecţie home&deco.
Andreea Baniţă, maitre fleuriste, va aduce culori şi arome de primăvară.
În fiecare săptămână la „Primavera” lansăm colecţii şi pregătim surprize.

Sărbătoarea Mărţişorului la Viena

sarbatoarea martisor afis

La invitaţia Institutului Cultural Român de la Viena şi Ambasadei României în Austria, artistele vizuale Violeta Radu, Ileana Horoba-Danci şi Irinel Ilie vor susţine vineri, 28 februarie 2014, ateliere de creaţie pentru elevii din clasele primare a două şcoli austriece: Volksschule Sacre Coeur şi GTVS Köhlergasse Holleinschule. Vor fi prezentate, în limba germană, originile, tradiţiile şi legendele specifice Sărbătorii Mărţişorului.

În aceeaşi zi, la sediul Institutului Cultural Român de la Viena, elevi ai şcolii Graf Starhemberggasse, care studiază limba română cu prof. Beatrice Baumgartl, dar şi preşcolarii care urmează cursul Coaching Romanian Junior la ICR Viena, sub îndrumarea prof. Vasilea Mihali, îşi vor antrena creativitatea participând, la alegere, la un atelier de creaţie. Copiii vor putea crea felicitări la workshop-ul coordonat de Violeta Radu, vor putea face modelaj cu pastă rece, sub îndrumarea Ilenei Horoba-Danci, sau se vor lăsa iniţiaţi în tehnici de cusut la atelierul de cusături tradiţionale româneşti susţinut de Irinel Ilie.

Sâmbătă, 1 martie, tot la sediul ICR Viena, între orele 11.00 şi 16.00, cele trei artiste vizuale vor prezenta propriile lucrări în cadrul expoziţiei de mărţişor şi vor susţine ateliere demonstrative pentru public.

Pentru alte informaţii: ICR Viena www.rkiwien.at

Argentinierstr. 39, 1040 Viena, Tel./fax: +431 319 10 81

Mail: ta.neiwikr@eciffo

Geo Saizescu, un Păcală al Harababurii românești

regizori geo saizescu

Până mai ieri îl sărbătoream la împlinirea a opt decenii de viață, prilej cu care Dinu Săraru, hâtru ca „un țăran” cum îi este felul, îi ura BUN VENIT „în clubul optzecistilor”… Parcă mai ieri ne aflam la Mărțișor, dimpreună cu profesorii Valeriu Râpeanu, Pavel Țugui, cu poetul Nicolae Dragoș, cu actorul Eusebiu Ștefănescu, cu istoricul și criticul de film Călin Căliman, la un simpozion dedicat lui Tudor Arghezi, gazda impecabilă fiindu-ne fiica bijutierului Cuvintelor potrivite, doamna Mitzura Arghezi… Parca mai ieri, revista VIP îi decerna Premiul său pentru întreaga creație (anul acesta, în luna iunie)… Parcă mai ieri, ne aflam împreună cu el la sediul mereu primitor al Fundatiei „Păcală”, al carei ctitor și spirit tulelar era, croind planuri pentru viitorul număr al publicației-unicat „Harababura”…

Când, la ceas de seară, urât ceas a fost acesta!, a venit cutremurătoarea veste: A murit Geo Saizescu! Iar, peste puțină vreme, ne vom reuni să-i spunem: „Odihnește-te în pace, Nene Geo!”

geo saizescu

Am scris, de-a lungul anilor, mai multe pagini despre opera lui Geo Saizescu, despre omul și omul de artă Geo Saizescu și îmi doream din tot sufletul să mai scriu și altele pe potriva gândirii sale mereu scotocitoare, dar, mărturisesc fără înconjur, o pagină cum este cea de față n-aș fi vrut să scriu!

Iata, însă, că Doamna Neagră, care lovește nemilos, fără să aleagă, a hotărât altfel!… Acum, Nenea Geo a plecat Acolo, Sus, într-o lume mai senină și mai liniștită, unde, poate, a dus cu sine scenariul și caietul de regie al unei noi comedii despre Harababura pe care a lăsat-o aici, acasă… O Harababură căreia, ca un oltean de viță veche așa cum era, îi știa prea bine și năravurile și antidotul. Citește articolul integral în revista VIP, 24 septembrie 2013.

Șerban Cionoff

Caravană culturală la românii din regiunea Cernăuţi

caravana

Institutul Cultural Român, Direcţia Generală Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Centrul Bucovinean Independent de Cercetări Actuale Cernăuţi, organizează o serie de evenimente culturale destinate copiilor români din câteva localităţi româneşti din regiunea Cernăuţi. Proiectul deschide seria evenimentelor culturale iniţiate, în 2013, de Direcţia Generală Românii de Pretutindeni în comunităţile de români din vecinătatea României şi Balcani.

Într-o primă etapă a proiectului, în perioada 4–8 martie 2013, în cinci localităţi în care există şcoli cu predare în limba română (Horbova, Voloca, Carapciu, Pătrăuţii de Sus şi Crasna) se vor desfăşura ateliere de creaţie pentru copii. Aceştia vor învăţa de la tineri artizani, absolvenţi ai Universităţii de Arte Plastice din Bucureşti, istoria mărţişorului şi cum să confecţioneze mărţişoare din obiecte și materiale obişnuite, dezvoltându-şi îndemânarea, creativitatea şi, totodată, spiritul de echipă. Obiectele confecţionate în cadrul atelierelor vor fi oferite cu ocazia zilei de 8 Martie mamelor şi cadrelor didactice. De asemenea, copiii vor participa la ateliere de teatru, unde, prin tehnici adaptate vârstei lor, vor fi iniţiaţi în arta dramatică. Luminiţa Borta, actriţă la Teatrul „Al. Davila” din Piteşti, va susţine spectacole-lectură interactive, interpretând poveşti clasice româneşti și antrenându-i pe copii în acţiunea narativă. La finalul fiecărei reprezentaţii, şcoala participantă va primi din partea Institutului Cultural Român materiale pentru copii, în variantă print şi audio, în limba română.

martisor confectionat de copii

Proiectul se va încheia cu o seară de gală, organizată în Cernăuţi, pe 12 mai 2013, în cadrul căreia va avea loc reprezentaţia piesei de teatru Străini în noapte, în regia maestrului Radu Beligan, cu Florin Piersic şi Medeea Marinescu. Locul şi ora de începere a spectacolului vor fi comunicate în perioada următoare.

Comunitatea românească din Ucraina reprezină a treia etnie a ţării după numărul de locuitori. Conform estimarilor asociaţiilor româneşti din Ucraina, în această țară trăiesc 500.000 de români, în principal în regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi Odesa, împărțiți artificial de autoritățile ucrainiene în români și moldoveni.

cernauti

Cernăuți

În 8 august 2012 a fost promulgată Legea Ucrainei despre principiile politicii lingvistice de stat conform căreia „în şcolile din toate unităţile administrativ-teritoriale (sat, orăşel, raion sau regiune) unde vorbitorii unei limbi regionale sau minoritare întrunesc cel puţin 10% din populaţie (conform datelor statistice) se studiază în mod obligatoriu nu numai limba de stat, ci şi limba regională. În acest fel, începând din noul an de învăţământ 2013-2014 limba română va fi predată obligatoriu şi în şcolile ucrainene din localităţile româneşti, unde în prezent nu se predă limba română […] Alte norme presupun elaborarea unui mecanism care urmează să fie aplicat în localităţile unde limba maternă a peste 10% din populaţie este limbă română, cum ar fi satele Corceşti, Tureatca, Corovia, Molodia şi altele, unde nu se predă limba română, ceea ce vine în contradicţie cu bunul-simţ şi cu spiritul european.” (Ion Popescu, deputat român în Rada Ucraineană)

S-a constatat în ultimul timp o preocupare a autorităţilor ucrainiene de promovare a limbii de stat în sistemul educativ, fiind mai multe localităţi cu populaţie majoritar românească unde nu există şcoli în limba maternă sau unde se promovează ideea de limbă moldovenească diferită de limba română. Situația este mult mai gravă în Sudul Basarabiei (Regiunea Odesa), unde procesul de asimilare al populației românești este foarte agresiv și pune în pericol pe termen mediu existența celor peste 120.000 de români din zonă.

Recital Maria Gheorghiu

maria gheorghiu foto

Vineri, 1 martie 2013, la ora 20.30, Maria Gheorghiu vă invită la Aida Pub din București (Calea Victoriei nr. 16-20) pentru a vă oferi un minunat mărţişor muzical, care va conţine atât cântece noi, cât şi cântece mai vechi „scoase din sertarul cu amintiri”, pe care artista este sigură că mulţi dintre dvs. le cunoaşteţi şi le îndrăgiţi. Invitatul acestei seri va fi Grupul Carmina. Rezervările se pot face la tel.0726.318.463. Vă aşteptăm cu drag!

Târgul Mărțişorului

martisoare targul martisorului

Muzeul Național al Țăranului Român din București vă așteaptă în perioada 27 februarie–3 martie 2013, la Târgul Mărțişorului.

afis targul martisorului

Intrat în obişnuinţa publicului bucureştean, Târgul Mărţişorului continuă să experimenteze prin criteriile de selecţie care vizează valoarea obiectului handmade şi inovaţia, un grad de creativitate care să situeze participanţii în sfera artistică şi a unui meşteşug capabil să fie reînnoit. Selecţia urmăreşte şi anul acesta ca Târgul Mărţişorului să aibă o ofertă foarte bogată, uşor reperabilă prin diversitatea şi unicitatea mărțișoarelor, fie că au ca sursă de influență lumea țărănească, fie că recuperează stiluri artistice sau provenite din contextul urban (de la obiectul manufacturat, la amprenta unui design contemporan, la banda desenată sau personaje din mitologia țărănească și urbană) să comunice cu expresivitate, imaginație, simț al umorului și o bună stăpânire a materiilor cu care sunt create. Suntem beatrice iordaninteresați și de aducerea în atenția publicului cumpărător a anumitor categorii de mărțișoare care trimit la o serie de revizitări ale trecutului recent ca, de exemplu, mărțișorul de oraș, mărțișorul rustic, mărțișorul tip goblen, mărţişorul tradiţiilor reinventate sau miniaturile din sticlă ale anilor optzeci ca un contrapunct la creațiile ultimilor ani, în care principala expresie este cea a obiectului handmade. Povestea mărţişorului prinde zeci şi zeci de chipuri în cusături, fire de lână, fetru, lut, lemn, hârtie manuală, piele, plastic, metal şi alte materii interesant exploatate.

Decorăm târgul şi cu câteva gusturi proaspete şi dulci de turtă dulce, kürtös kalács, mere şi prăjituri de casă, suc natural de mere, fructe uscate şi miere.

De asemenea, invităm ca participanţi şcoli, fundaţii, asociaţii, organizaţii care au ca activitate acţiuni cu caracter umanitar.

Prin târg: Piesa de teatru cu păpuşi şi umbre, Baba Dochia, susținută de trupa „Tropăiele”, coordonator Beatrice Iordan, 2 martie 2013, ora 13.00, sala Atelierului de creativitate.

Orarul târgului: orele 10–18.

Bilet de intrare: 6 lei preţ întreg, 3 lei preţ redus (elevi, studenţi, pensionari).

Spectacolul primăverii

Duminică, 18 martie 2012, la Besozzo, în provincia Varese (Italia) va avea loc un eveniment dedicat Primăverii şi Mărţisorului organizat de Asociaţia Italia-Moldova (Associazione di Promozione Sociale Italia-Moldavia).

În cadrul programului, anunţă organizatorii, publicul român şi italian va avea ocazia să asculte muzică folclorică în interpretarea Grupului „Plai” şi să intre în joc alături de Corpul de Dans al Asociaţiei „Dacia” din Torino. Cu această ocazie, va fi prezentat în premieră un film dedicat tradiţiei artizanatului din Moldova, realizat de Asociaţia Italia-Moldova. Moldova, călătorie în ţara tradiţiilor este un documentar realizat în limba italiană, primul de acest gen care face cunoscut publicului italian această veche vatră românească: Basarabia.

De mai mulţi ani, Asociația Italia-Moldova (Associazzione di Promozione Sociale Italia-Moldavia) este activă prin multe proiecte culturale şi sociale menite să prezinte imaginea Republicii Moldova în Italia. (Violeta Popescu, Romanian Global News).

Mărțișorul, simbol al primăverii

În perioada 24–29 februarie 2012, Muzeul Naţional al Ţăranului Român din București (Şoseaua Kiseleff nr. 3) organizează Târgul Mărţişorului, care va avea loc exclusiv în spațiile exterioare ale muzeului şi în sala Acvariu, între orele 10.00–18.00. Peste 200 de meşteri ţărani, artişti plastici şi studenţi vă aşteaptă să târguiţi mărţişoare tradiţionale, mărţişoare de criză şi suprarealiste, vintage și recycle, meşterite din lut, textile, lână, hârtie sau fetru – mărţişoare de toată mâna.

Pornind de la această informaţie, cred că este necesar să reamintim câteva date din istoria mărţişorului, simbol al primăverii, al bucuriei şi, de ce nu, al dragostei. Pentru că un dar îl faci doar celor pe care îi iubeşti sau îi apreciezi. Obicei păstrat de la romani, consemnat de istoriile de specialitate, a căpătat în zilele noastre o altă dimensiune simbolică. Cine îşi mai aduce aminte că pe data de 1 martie mărţişorul se oferea înainte de răsăritul soarelui, atât fetelor cât şi băieţilor? Şnurul la care era este ataşat mărţişorul, alcătuit din două fire de lână răsucite, alb şi roşu, sau alb şi negru, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, lumină-întuneric etc. Legat la mână sau prins la piept, se purta de la 1 martie până când se arătau semnele primăverii. Atunci, mărţişorul se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să aducă noroc sau era aruncat în direcţia de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: „Ia-mi negretele şi dă-mi albetele”.

Există legende populare în care se spune că mărţisorul ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte.

Într-un studiu dedicat mărţişorului, poetul George Coşbuc explica: „Scopul purtării lui este să-ţi apropii soarele, purtându-i cu tine chipul. Printr-asta te faci prieten cu soarele, ţi-l faci binevoitor să-ţi dea ce-i stă în putere, mai întâi frumuseţe ca a lui, apoi veselie şi sănătate, cinste, iubire şi curăţie de suflet… Ţăranii pun copiilor mărţişoare ca să fie curaţi ca argintul şi să nu-i scuture frigurile, iar fetele zic că-l poartă ca să nu le ardă soarele şi cine nu le poartă are să se ofilească.”

Coşbuc cunoştea foarte bine tradiţia şi a remarcat că la şnur s-a adăugat o monedă de argint. Moneda era asociată soarelui, iar acest obicei este explicat, într-o oarecare măsură şi de legenda care reaminteşte că un tânăr a eliberat Soarele care fusese furat. A alergat trei anotimpuri şi în cel de-al patrulea, primăvara a reuşit să învingă dragonul. Sângele voinicului rănit a căzut pe zăpada şi de aici deducem semnificaţia culorilor şnurului.

Cu acest bănuţ se cumpărau vin roșu, pâine şi caş proaspăt pentru ca purtătorii acestui simbol să aibă faţa albă precum caşul şi rumenă precum vinul roşu.

În volumul Cu bastonul prin București, Tudor Arghezi, a cărui proprietate a primit numele de Mărţişor (astăzi Muzeul „Tudor Arghezi”) făcea următoarele consideraţii privitoare la acest simbol al primăverii: „…La început, atunci când va fi fost acest început, mărţişorul nu era mărţişor şi poate că nici nu se chema, dar fetele şi nevestele, care ţineau la nevinovăţia obrazului încă înainte de acest început, au băgat de seamă că vântul de primăvară le pătează pielea şi nu era nici un leac. Cărturăresele de pe vremuri, după care au venit cărturarii, făcând «farmece» şi făcând şi de dragoste, au învăţat fetele cu pistrui să-şi încingă grumazul cu un fir de mătase răsucit. Firul a fost atât de bun încât toate cucoanele din mahala şi centru ieşeau în martie cu firul la gât.

…Vântul uşurel de martie, care împestriţa pleoapele, nasul şi bărbia, se numea mărţișor şi, ca să fie luat răul în pripă, şnurul de mătase era pus la zinţii de marţ. Dacă mai spunem că firul era şi rosu, înţelegem că el ferea şi de vânt, dar şi de deochi.”

Doamnelor şi domnilor, să ne reamintim că la geto-daci anul nou începea la 1 martie. Astfel, luna Martie era prima luna a anului. Acest calendar popular avea două anotimpuri: vara şi iarna. Mărţişorul era un fel de talisman menit să poarte noroc şi era oferit de Anul nou. Sigur, există multe poveşti sau legende legate de semnificaţia mărţişorului, dar cred că prin exemplele pe care le-am prezentat, am cam lămurit „misterul”, aşa că nu-mi rămâne decât să vă urez o primăvară frumoasă şi să vă ofer, imaginar, câte un mărţişor. Toate gândurile bune!

Pușa Roth