Un recital și două concerte

concerte festival enescu

Un recital de pian și două concerte simfonice sunt programate luni, 23 septembrie, în cadrul ediției a XXI-a a Festivalului Internațional „George Enescu”. La ora 17.00, la Ateneul Român, pianistul Evgeny Kissin va interpreta Sonata nr. 17 în Re major, D 850, op. 53 de Scubert și lucrări de Scriabin: Sonata nr. 2 în sol diez minor, op. 19, Studii op. 8, nr. 2 în fa diez minor, nr. 4 în Si major, nr. 5 în Mi major, nr. 8 în La bemol major, nr. 9 în sol diez minor, nr. 11 în si bemol minor, nr. 12 în re diez minor.

La ora 19.30, la Sala Palatului va avea loc primul concert susținut de Royal Stockholm Philarmonic Orchestra. Dirijor: Sakari Oramo. Solist: Stephen Hough. În program: A. Hillborg – Exquisite Corpse; J. Brahms – Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră, în re minor, op. 15; C. Nielsen – Simfonia nr. 2, „The Four Temperaments” op. 16 (FS 29).

Radio România Cultural și Radio România Muzical vor transmite concertul de la ora 19.30.

De la ora 17.00, la Brașov ansamblul cameral „Virtuozii din București” va susține un concert Mozart în compania dirijorului și solistului Maxim Vengerov. În program: Concertul nr. 3 în Sol major pentru vioară şi orchestră, KV 216, Concertul nr. 5 în La major pentru vioară şi orchestră, KV 219 și Simfonia nr. 40 în sol minor, KV K 550.

evgeny-kissin

Evgeny Kissin

„Publicul nu m-a intimidat niciodată. El mă inspiră”, mărturisea pianistul Evgeny Kissin într-un interviu acordat cotidianului „Adevărul”.

Copil-minune al pianului, Evgeny Kissin s-a născut în 1971 la Moscova, într-o familie de intelectuali evrei (mama – profesoară de pian, tatăl – inginer). La vârsta de șase ani a fost înscris la Academia de Muzică Gnessin, o școală specială pentru copii supradotați. Kissin a debutat la vârsta de zece ani alături de Orchestra Simfonică Ulianovsk. Un an mai târziu, a susținut primul său recital de pian la Moscova.

Unul dintre momentele emblemă ale carierei lui Evgeny Kissin a fost întâlnirea cu reputatul dirijor Herbert von Karajan, pe când Kissin avea doar 17 ani. După ce l-a ascultat interpretând Fantezia în fa minor de Chopin, Karajan a exclamat: „Acest băiat este un geniu!”. Evgeny Kissin avea să interpreteze mai târziu, sub bagheta lui Karajan, la invitația legendarului dirijor, Concertul nr. 1 pentru pian și orchestră de P. I. Ceaikovski.

Într-o carieră care se întinde pe mai bine de treizeci de ani, Evgeny Kissin, astăzi în vârstă de 41 de ani, a cântat cu mari dirijori ai lumii: Vladimir Ashkenazy, Claudio Abbado, Daniel Barenboim, Sir Colin Davis, Valery Gergiev, Mariss Jansons, Herbert von Karajan. De asemenea, a interpretat alături de cele mai mari nume ale pianului, printre care cunoscuta și exigenta pianistă Martha Argerich. Evgeny Kissin strălucește, cu sensibilitate și precizie tehnică, în interpretări ale lucrărilor de Chopin, Ceaikovski sau Grieg.

sakari oramo

Sakari Oramo

Prim-dirijor al Orchestrei Filarmonice Regale din Stockholm, alături de care a înregistrat simfoniile lui Schumann, și proaspăt ales prim-dirijor al BBC Symphony Orchestra, Sakari Oramo și-a început cariera ca violonist. Născut în 1965, la Helsinki, a cântat în adolescență alături de prestigioasa Avanti Chamber Orchestra, gândindu-se mereu în minte cariera de dirijor.

Era deja concert maestru al Orchestrei simfonice a Radiodifuziunii finlandeze când s-a înscris, în 1989, la cursul de dirijori al lui Jorma Panula de la Academia Sibelius. Inițierea a fost una neașteptată: în 1993 a fost chemat să conducă Orchestra simfonică a Radiodifuziunii finlandeze, pentru a înlocui un dirijor care se îmbolnăvise. Concertul din acea seară a fost un triumf, Oramo cucerind muzicienii, publicul și critica deopotrivă. Așa că în același an i-a fost oferit postul de dirijor co-principal al Orchestrei simfonice a Radiodifuziunii finlandeze.

Din 2003 până în 2012 a fost prim-dirijor al orchestrei, după care a acceptat postul de director artistic al Orchestrei de Cameră Ostrobothnia. În doar câțiva ani, Oramo și-a consolidat cariera pe plan internațional, concertând alături de Filarmonica din Oslo, Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii daneze, Filarmonica din Los Angeles, Orchestra Simfonică NHK din Tokio sau Orchestra din Paris. Repertoriul său e unul cuprinzător, de la baroc la avangardă, Oramo fiind pasionat și de muzica britanică de la începutul secolului al XX-lea. Aceasta și pentru că în perioada 1996–2008 a lucrat cu Orchestra Simfonică din Birmingham, colaborare care i-a adus o decorație din partea Reginei Elisabeta a II-a.

În plus, Oramo a fost unul dintre cei opt dirijori ai orchestrelor britanice care au sprijinit un program de 10 ani pentru popularizarea muzicii clasice, cu intrări gratuite la concerte pentru elevi. „Am trăit cu muzica clasică o viață întreagă și cred că nu poți să renunți la valoare pentru a câștiga o popularitate mai mare. Muzica clasică este despre viață și pasiune, dar imaginea ei austeră, rigidă, îi sperie pe oameni, și nu muzica în sine”, spunea Oramo în 2002 pentru cotidianul britanic „The Guardian”.

„Într-o orchestră de 90 de oameni ai 90 de păreri despre cum ar trebui să fie o lucrare muzicală. Treaba dirijorului e să adune toate aceste păreri. Eu percep orchestra ca pe un instrument, dar există o fină dinamică socială acolo și modul în care personalitățile se grupează formează instrumentul”, mărturisea dirijorul tot pentru „The Guardian”.

Despre viitorul muzicii clasice, dirijorul finlandez spune că se află în mâinile compozitorilor: „Într-un fel e deranjant să văd acest cult al personalității care transformă dirijorii sau artiștii în vedete. Avem nevoie de personalități pe care oamenii să le recunoască – exact ca idolii pop sau piloții de curse – dar adevăratul geniu constă în a scrie și a compune.”

maxim-vengerov

Maxim Vengerov

Maxim Vengerov a fost remarcat și susținut încă de la vârsta de 17 ani de două legende ale muzicii clasice, Mstislav Rostropovich și Daniel Barenboim. Astăzi, Vengerov, care este și ambasador și profesor al Academiei Internaționale Menuhin (IMMA) în Elveția, face parte în mod regulat din juriile unor concusuri prestigioase: Concursul Internațional de Vioară „Yehudi Menuhin”, Competiția Internațională de Dirijat Donatella Flick, Concursul Internațional de Vioară din Montréal. În anul 1997, Maxim Vengerov a devenit primul artist de muzică clasică numit Ambasador al Bunăvoinței de UNICEF. Muzicianul a fost portretizat în mai multe filme documentare, printre care Playing by Heart – care a fost înregistrat de Televiziunea Channel Four și proiectat la Festivalul Televiziunilor de la Cannes în 1999 – și Living the Dream – film distins cu premiul Gramophone pentru cel mai bun documentar în 2008. Maxim Vengerov cântă o vioară Stradivarius ex-Kreutzer din 1727.

liber-sa-spun-radio-3-net-parteneri-media-festival-george-enescu35

Legendarul pianist Evgeny Kissin va concerta la București, în Festivalul „Enescu”

Evgheny Kissin(copyright Sheila Rock)

festivalul-george-enescu-2013-„Un geniu”, după cum afirma Herbert von Karajan – unul dintre cei mai mari dirijori ai tuturor timpurilor – „copilul-minune al pianului”, cum l-a numit adesea presa internațională, pianistul Evgeny Kissin va susține două recitaluri extraordinare în cadrul Festivalul Internațional „George Enescu”, pe scena Ateneului Român, pe 23 și 26 septembrie.

Vă prezentăm mai jos programul zilelor de 23, 24 și 25 septembrie din Festival.

Programul zilei de 23 septembrie 2013

Peste o lună, luni, 23 septembrie, de la ora 17.00, pe scena Ateneului Român legendarul pianist Evgeny Kissin va susține primul recital din cadrul Festivalului „Enescu”. Din program fac parte: Sonata nr. 17 în Re major, op. 53, D 850 de Schubert; Sonata nr. 2 în sol diez minor op. 19 și Studii op. 8, nr. 2 în fa diez minor, nr. 4 în Si Major, nr. 5 în Mi major, nr. 8, în La bemol major, nr. 9 în sol diez minor, nr. 11 în Si bemol minor, nr. 12 în re diez minor de Scriabin.

„Publicul nu m-a intimidat niciodată. El mă inspiră”, mărturisea pianistul Evgeny Kissin într-un interviu acordat de curând pentru cotidianul „Adevărul”.

Copilul-minune al pianului, Evgeny Kissin s-a născut în 1971 la Moscova, într-o familie de intelectuali evrei (mama – profesoară de pian, tatăl – inginer). La vârsta de șase ani a fost înscris la Academia de Muzică Gnessin, o școală specială pentru copii supradotați. Kissin a debutat la vârsta de zece ani alături de Orchestra Simfonică Ulianovsk. Un an mai târziu, a susținut primul său recital de pian la Moscova.

pianisti contemporani evgeny kissin

Evgeny Kissin

Unul dintre momentele emblemă ale carierei lui Evgeny Kissin este întâlnirea cu reputatul dirijor Herbert von Karajan, pe când Kissin avea doar 17 ani. După ce l-a ascultat interpretând Fantezia în fa minor de Chopin, Karajan a exclamat: „Acest băiat este un geniu!”. Evgeny Kissin avea să interpreteze mai târziu, sub bagheta lui Karajan, la invitația legendarului dirijor, Concertul nr. 1 pentru pian și orchestră de P. I. Ceaikovski.

Într-o carieră care se întinde pe mai bine de treizeci de ani, Evgeny Kissin, astăzi în vârstă de 41 de ani, a lucrat cu toți marii dirijori ai lumii: Vladimir Ashkenazy, Claudio Abbado, Daniel Barenboim, Sir Colin Davis, Valery Gergiev, Mariss Jansons, Herbert von Karajan. De asemenea, a interpretat alături de cele mai mari nume ale pianului, printre care cunoscuta și exigenta pianistă Martha Argerich. Evgeny Kissin strălucește, cu sensibilitate și precizie tehnică, în interpretări ale lucrărilor de Chopin, Ceaikovski sau Grieg.

Concertul pianistului Evgeny Kissin la București va avea loc cu casa închisă.

editia 2013 festival enescu

Tot pe 23 septembrie, de la ora 19.30 este programat un alt concert extraordinar, care va avea loc la Sala Mare a Palatului. Celebra Royal Stockholm Philharmonic Orchestra va interpreta sub bagheta renumitului dirijor Sakari Oramo două lucrări puțin cunoscute: Exquisite Corpse de Anders Hillborg, unul dintre cei mai cunoscuți compozitori contemporani suedezi și Simfonia nr.2, „The Four Temperaments”, FS 29 de Carl Nielsen, considerat drept unul dintre cei mai importanți compozitori danezi ai secolului XX. De asemenea, programul serii include și Concertul nr. 1 în re minor pentru pian și orchestră, op. 15 de Johannes Brahms, avându-l ca solist pe Steven Hough.

Concertul susținut de Royal Stockholm Philharmonic Orchestra la București este unul dintre puținele din Festival la care mai pot fi achizționate bilete: http://www.eventim.ro/ro/bilete/festival-george-enescu-mari-orchestre-bucuresti-sala-palatului-529264/performance.html

De un concert extraordinar va avea parte și publicul din Brașov: un program integral Mozart, cu dirijorul și violonistul Maxim Vengerov. Îi va fi alături prestigiosul ansamblu „Virtuozii din București”. Programul este același cu cel de marți, 24 septembrie, de la Ateneul Român – partea a doua a concertului.

ateneul roman festival enescu editia 2013 program detalii

Programul zilei de 24 septembrie 2013

De la ora 17.00, la Ateneul Român cunoscutul ansamblu cameral „Virtuozii din București” va susține un concert alături de doi soliști celebri: Maxim Vengerov (vioară) și Vlad Stănculeasa (vioară). Aceștia vor interpreta în prima parte a programului Concertul în re minor pentru două viori și orchestră, BWV 1043 de J. S Bach. A doua parte a concertului va fi un regal Mozart : Concertul nr. 3 în Sol major pentru vioară şi orchestră, KV 216, Concertul nr. 5 în La major pentru vioară şi orchestră, KV 219 și Simfonia nr. 41 în Do Major, Jupiter”, KV 551 avându-l pe Maxim Vengerov ca solist şi dirijor.

maxim vengerov

Maxim Vengerov

Maxim Vengerov a fost remarcat și susținut încă de la vârsta de 17 ani de două legende ale muzicii clasice, Mstislav Rostropovich și Daniel Barenboim. Astăzi, Vengerov, care este și ambasador și profesor al Academiei Internaționale Menuhin (IMMA) în Elveția, face parte în mod regulat din juriile unor concusuri prestigioase: Concursul Internațional de Vioară „Yehudi Menuhin”, Competiția Internațională de Dirijat Donatella Flick, Concursul Internațional de Vioară din Montréal. În anul 1997, Maxim Vengerov a devenit primul artist de muzică clasică numit Ambasador al Bunăvoinței de UNICEF. Muzicianul a fost portretizat în mai multe filme documentare, printre care Playing by Heart – care a fost înregistrat de Televiziunea Channel Four și proiectat la Festivalul Televiziunilor de la Cannes în 1999 – și Living the Dream – film distins cu premiul Gramophone pentru cel mai bun documentar în 2008. Maxim Vengerov cântă o vioară Stradivarius ex-Kreutzer din 1727.

vlad stanculeasa

Vlad Stănculeasa

Născut la Craiova, în anul 1984, violonistul Vlad Stănculeasa a urmat cursurile Universității Naționale de Muzică București, perfecționdu-se ulterior la Academia Internațională „Yehudi Menuhin” din Elveția (cu Alberto Lysy și Liviu Prunaru) și la Conservatorul din Lausanne, clasa profesorului Pierre Amoyal. Laureat al Concursului Internațional „George Enescu” în anul 2007, Vlad Stănculeasa revine frecvent pe scena Festivalului „Enescu”. Este solist al Cameratei Lysy și a concertat pe scene de renume, precum Victoria Hall (Geneva) și Casino (Berna), fiind invitat să participe în numeroase festivaluri internaționale: Festivalul Menuhin (Gstaad), Festival do Estoril și Musica Oceanica (Portugalia), „Carl Orff” Alberobello (Italia), Speyer Muzikfestival (Germania). Din anul 2009, Vlad Stănculeasa este concert-maestru invitat al Orchestrei de cameră din Basel și, recent, a devenit concert-maestru al Orchestrei simfonice din Gothenburg.

Vlad Stănculeasa cântă pe o vioară Sanctus Serafin din 1739, care i-a aparținut lui George Enescu. Acesta i-a dăruit-o lui Yehudi Menuhin, care a păstrat-o până la moartea sa, în 1999.

Concertul susținut de Maxim Vengerov și de Vlad Stănculeasa va avea loc cu casa închisă.

Tot pe 24 septembrie, de la ora 19.30, în seria „Mari orchestre ale lumii”, la Sala Mare a Palatului, celebrul violonist Julian Rachlin va concerta alături de Royal Stockholm Philharmonic Orchestra, sub bagheta dirijorului Sakari Oramo. Programul serii cuprinde Suita nr. 2 pentru orchestră, în Do major, op. 20 de George Enescu, Concertul în Re major pentru vioară și orchestră de Igor Stravinski și Simfonia Nr. 1 în mi minor, op. 39 de Jean Sibelius.

Acesta este unul dintre puținele concerte extraordinare din Festival la care încă se mai pot cumpăra bilete: http://www.eventim.ro/ro/bilete/festival-george-enescu-mari-orchestre-bucuresti-sala-palatului-529267/performance.html

Hilary Hahn

Hilary Hahn

Programul zilei de 25 septembrie 2013

Cunoscutul ansamblu Camerata Salzburg va concerta pe scena Ateneului Român, de la ora 17.00. Dirijor: Louis Langrée. Solistă: Hilary Hahn. În program: G. Enescu – Intermezzi op. 12, W.A. Mozart – Concertul nr. 3 în Sol major pentru vioară şi orchestră, KV 216, Vaughan Williams – The Lark Ascending (1920), W.A. Mozart – Simfonia nr. 41 în Do major, „Jupiter”, KV 551.

Acest concert va avea loc cu casa închisă.

Un star internațional, violonistul Vadim Repin va concerta în cadrul Festivalului „Enescu”, de la ora 19.30, la Sala Mare a Palatului, alături de Russian National Orchestra, cu Mihail Pletnev la pupitru, interpretând Concertul nr. 2 în sol minor pentru vioară și orchestră, op.63 de Serghei Prokofiev. Programul mai cuprinde: Vals-Scherzo în Do major, op. 34 de Ceaikovski și Anotimpurile, op. 67 de Glazunov.

vadim repin

Vadim Repin

Vadim Repin a început să studieze vioara la vârsta de cinci ani, iar la vârsta de doar șase ani a apărut pe scenă. La 11 ani, a câștigat medalia de aur la toate categoriile Competiției „Wieniawski” și a debutat cu recitaluri la Moscova și la Sankt Petersburg. Peste alți șase ani, Vadim Repin a devenit cel mai tânăr câștigător din istoria uneia dintre cele mai prestigioase și exigente competiții de vioară din lume, Queen Elisabeth Competition. Astăzi, violonistul colaborează cu cele mai mari orchestre ale lumii, în reputate insituții de cultură de la New York, Tokyo, Leipzig sau Roma, sub conducerea muzicală a unor mari dirijori.

 liber sa spun radio 3 net parteneri media festival george enescu

Orchestra Națională Radio în Festivalul „RadiRo”

Privită cu scepticism de unii, prima ediție a Festivalului Orchestrelor Radio, „RadiRo” a fost, în ansamblu, o reușită. Desfășurat în perioada 23–29 septembrie 2012, la Sala Palatului și Sala Radio, festivalul organizat de Societatea Română de Radiodifuziune, avându-l ca director artistic pe dirijorul și pianistul Christian Zacharias, a adus la București trei dintre marile orchestre Radio ale lumii, alături de Orchestra Națională Radio și formații camerale de prestigiu. Intenția organizatorilor este ca această manifestare să se desfăşoare în fiecare an de pauză al edițiilor Festivalului şi Concursului Internațional „George Enescu”, să fie, dacă se poate spune așa, un mini-festival „Enescu”, atât ca participare internațională, cât și ca desfășurare și structură a programelor. Cu excepția Orchestrei Filarmonice Radio France, celelalte trei mari ansambluri simfonice, Orchestra Națională Radio, Orchestra RAI Torino și Orchestra BBC au susținut câte două concerte. Am urmărit programe complexe, muzică din epoci și în stiluri diferite, dirijori și soliști apreciați. Urmărind programele, se poate observa preferința pentru marile creații simfonice ale romantismului și ale epocii moderne: Schubert, Beethoven, Mendelssohn-Bartholdy, Brahms, Richard Strauss, Șostakovici. Nu a lipsit nici muzica românească, amintind și în acest fel de Festivalul „Enescu”: opusuri de George Enescu, Constantin Silvestri, Dan Dediu. S-ar putea spune chiar că accentul a căzut pe creația lui Schubert, inclus în programe cu Simfonia nr. 9, în Do major, marea simfonie a începutului de veac romantic, și cu două opusuri camerale dintre cele mai populare, Cvintetul cu pian „Păstrăvul” și Cvintetul cu două violoncele, în Do major; pe simfonismul beethovenian (Simfoniile nr. 5 și nr. 9), și pe cel al Șostakovici (Simfoniile nr. 4 și nr. 6), și pe creația concertistică a lui Brahms (Concertul pentru vioară și Concertul nr. 2 pentru pian și orchestră).

Bogdan Mihai Radu, Acopaniament floral

Orchestra Națională Radio a deschis festivalul, avându-l la pupitru pe Christian Zacharias, cu un program ambițios, prezentând în prima parte Trei antracte din opera „Rosamunda”, op. 26 (D 797) de Franz Schubert, apoi Simfonia nr. 9, în re minor, op. 125 de Ludwig van Beethoven. Remarcabil specialist în muzica romantică a primei jumătăți a secolului al XIX-lea, Christian Zacharias a oferit o versiune admirabilă a fragmentelor din muzica de teatru a lui Schubert, de un rafinament coloristic extrem, echilibrată, cu dozaje ideale ale sonorităților. Viziunea sa asupra Simfoniei a IX-a de Beethoven (cu participarea Corului Academic Radio, dirijat de Dan Mihai Goia) i-a surprins, poate, pe acei melomani deprinși cu versiuni monumentale, cu revărsări de mase sonore, adaptate de obicei sălilor imense de astăzi și, în consecință, cu orchestre supradimensionate, care nu mai au nici o legătură cu interpretările din epocă. Nu aș vrea să se înțeleagă că versiunea lui Christian Zacharias a fost una de „arheologie” muzicală; ea punea însă în valoare echilibrul perfect al simfoniei (fără exagerarea vreunui plan sonor) și mai ales relațiile timbrale atât de bogate, după un studiu foarte aplicat.

Maxim Vengerov și Orchestra Națională Radio. Foto: Virgil Oprina

Al doilea concert al Orchestrei Naționale Radio l-a avut la pupitrul dirijoral pe Horia Andreescu, care și-a încheiat programul cu Simfonia nr. 5 în do minor, op. 67 de Beethoven, concert care a prilejuit reîntâlnirea cu unul dintre marii violoniști din ultima vreme, Maxim Vengerov, care a încântat în Concertul de Brahms. Orchestra părea alta în acea seară, Horia Andreescu exploatând eficient dramatismul Simfoniei „Destinului” și reliefând abil detalii trecute uneori cu vederea, într-o expresie de ansamblu foarte potrivită celebrei partituri beethoveniene. Am ascultat în acest concert și o lucrare de Constantin Silvestri, readus astfel în atenția publicului de astăzi, Preludiu şi Fugă nr. 2, op. 17, o partitură care impresionează prin culorile armonice și orchestrația de efect.

Costin Tuchilă