70 de ani de la moartea lui Antoine de Saint-Exupéry

antoine-de-saint-exupery

calendar70 de ani au trecut de la dispariția lui Antoine de Saint-Exupéry, celebrul pilot aflat într-o misiune de recunoaștere deasupra Mării Mediterane.

Era 31 iulie 1944…

Împlinise 44 de ani…

Romancier și poet, aviator și jurnalist de front, Antoine de Saint-Exupéry s-a născut la Lyon, la 29 iunie 1900, în nobila familie a contelui Jean-Marc de Saint-Exupéry, inspector în asigurări, care dispărea tragic într-un accident de tren.

Copilul Tonio, cum îl alintau în familie, avea doar patru ani.

O stradă din Fribourg-ul helvet îi poartă numele pentru că aici a studiat la vârsta de 11-12 ani.

Despre destinul fabulos și despre moartea sa, considerată încă misterioasă, s-au scris multe cărți.

antoine-saint-exupery-annie-musca

Antoine de Saint-Exupéry

Experiența de aviator, întâmplările la limită, meditația asupra vieții pornind de la riscurile profesiei, sentimentul de singurătate pe care ți-l poate da zborul la mare înălțime sunt vizibile în primele romane ale scriitorului, Courier Sud (Curierul de Sud, 1929) și Vol de nuit (Zbor de noapte, Premiul Femina, 1931). Citadela, carte publicată postum, în 1948, cuprinde însemnările autorului din timpul războiului, într-o proză la rândul ei de remarcabilă valoare artistică.

scrritori secolul XX saint exupery micul prinț

Dar, desigur, popularitatea i-a adus-o romanul publicat în 1943. Le Petit Prince (Micul prinț, 1943) de Antoine de Saint-Exupéry este cartea cea mai citită și răspândită în lume, tradusă în aproximativ 110 limbi. „Numai cu inima poți vedea bine, lucrurile esențiale rămân ascunse ochilor”, spune Saint-Exupéry.

În 1994, Teatrul Național Radiofonic prezenta celebra povestire ascultătorilor, prin vocea inimitabilă a lui Florian Pittiș. Acest spectacol pentru copii, dramatizare de Mioara Târzioru, în regia lui Cristian Pepino, i-a avut în distribuție și pe Mariana Zaharia, Şerban Cellea, Boris Petroff, Candid Stoica, Sibilla Oarcea şi pe copiii: Tudor Emanuel Fertig şi Florin Burlacu. Regia de studio: Violeta Berbiuc. Regia muzicală: Simona Tudor. Regia tehnică: Vasile Manta. Producător: Irina Soare.

Annie Muscă

Ascultă

„Micul prinț” de Antoine de Saint-Exupéry

figuri celebre antoine de saint exupery

casa natala saint exupery

Casa natală a lui Saint-Exupéry, Lyon

aviatori celebri

in memoriam antoine de saint exupery

Fiziologia gustului: Gulia

gulia

Doamnelor şi domnilor, recunosc, mie-mi place gulia, dar ăsta nu-i un motiv special să scriu despre „dumneaei”. Gulia, draga de ea, e atât de modestă că se adaptează uşor, se mănâncă la orice oră vrem noi şi are şi un aspect deosebit, rotunjoară şi cu frunzuliţe ca nişte urechiuşe. Gulia (latină: brassica oleracea) este un fel de soră cu varza, pentru că fac parte din aceeaşi familie (cruciferae) Rudă cu ridichea, cu varza de Bruxelles, cu broccoli sau conopida, ea fiziologia gustului guliecreşte în unele zone până spre trei kilograme. La noi sunt mititele, 200-300 grame, pentru că e altă climă. Este plantă bienală, în primul an apare tulpina pe care o consumăm iar în al doilea an înfloreşte. Cultivată din antichitate, gulia creşte şi spontan în zona Mediteranei şi este o legumă populară în Germania şi Polonia. Pe la noi, lumea nu se înghesuie să folosească gulia şi nu prea înţeleg de ce, fiindcă are un gust rafinat, mai ales când e consumată imediat după ce a fost ruptă din grădină sau din seră. Deși pare a fi o rădăcinoasă care crește în pământ, gulia de fapt se dezvoltă la suprafața solului. Este o legumă vitalizantă şi foarte dietetică, fiind considerată leguma siluetei perfecte. Poate fi consumată crudă, fiartă sau coaptă, iar frunzele la salată, atunci când sunt mititele.

În final, am găsit o poezie semnată de Costache Ioanid, intitulată Într-o gulie, din care reproduc un fragment, în care unul dintre „personaje” e cam mofturos că a găsit în grădina de legume doar gulii. De gustibus non disputandum!

„Într-o gulie răzleţită,

un viermişor frivol şi surmenat

vorbea cu altul mai bătrân şi mai umblat.

 

– Măi nene,

îi spunea băiatul,

simţind un vag fior de moarte,

ia spune,

oare să mai fielegume silueta gulie

acolo… undeva… departe…

şi altceva… decât gulie?

 

La care cel bătrân stătu,

gândi o vreme

şi răspunse:

– Nu.

Ce ţi-a venit?

De când eşti tu, copil netot,

ai dat cumva de lumi secrete?

Gulie peste tot, băiete!”

Pușa Roth

 

Forumul Bucureşti „Levantul, leagănul diplomaţiei culturale. Redescoperind Mediterana”

mediterana

În perioada 23–25 mai 2013 se va desfășura Forumul Bucureşti „Levantul, leagănul diplomaţiei culturale. Redescoperind Mediterana”, organizat de Fundaţia Română pentru Democraţie în parteneriat cu Academia de Diplomaţie Culturală din Berlin, Senatul României, Camera Deputaţilor, Guvernul României, Institutul Cultural Român, Universitatea din Bucureşti şi Black Sea – Caspian Sea International Fund.

Tradiţiile, prezentul şi perspectivele diplomaţiei culturale în Balcani, Orientul Mijlociu şi Nordul Africii precum şi reconsiderarea rolului Mediteranei în secolul XXI vor fi abordate, în cadrul sesiunilor de comunicări şi dezbateri în plen şi în paneluri, de personalități academice, culturale și politice din Albania, Armenia, Austria, Bulgaria, Bosnia Herţegovina, Egipt, Elveția, Franța, Republica Macedonia, Muntenegru, Republica Moldova, România, SUA, Turcia.

În deschiderea manifestării vor susține discursuri prof. dr. Emil Constantinescu, chairman al conferinţei, Crin Antonescu, preşedintele Senatului României, prof. dr. Ivo Slaus, preşedintele Academiei Mondiale de Artă şi Ştiinţă, prof. Mark Donfried, Directorul Institutului de Diplomaţie Culturală, Berlin, dr. Titus Corlăţean, ministrul Afacerilor Externe, prof. dr. Remus Pricopie, ministrul Educaţiei Naţionale, prof. dr. Daniel Barbu, ministrul Culturii, prof. dr. Andrei Marga, președintele Institutului Cultural Român, acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, prof. dr. Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei.

Simpozionul cuprinde sesiuni cu temele De la trecut la prezent (moderator: prof. dr. Bianca Valota Cavallotti, profesor emerit, Università degli Studi di Milano); Semnificaţia actuală a Levantului (moderatori: prof. dr. Vlad Nistor, preşedintele Senatului Universităţii din Bucureşti, director fondator al Institutului pentru Studii Diplomatice, Universitatea din Bucureşti și dr. Adrian Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu“); Levant, o viziune de la prezent spre viitor (moderator: Garry Jacobs, chairman of the Board şi CEO, Academia Mondială de Artă şi Ştiinţă); Cooperarea în domeniul învăţământului superior şi al cercetării în zona Levantului (moderator: prof. dr. Adrian Curaj, director general al Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării – UEFISCDI); Dimensiunea mediteraneană a Europei (moderator: prof. dr. Michael Metzeltin, Institutul de Romanistică, Universitatea din Viena); Cultura alimentară în Levant. Slow Food vs Fast Food (moderator: Dan A. Petre, directorul Institutului Diplomatic Român).

Participanţii la simpozion vor lua în discuţie rolul jucat de Levant la răscrucea Mării Mediterane, a Asiei de Vest şi a Africii de Nord ca o regiune cu un imens potenţial venit din asemănările şi diferenţele de ordin cultural, politic, religios şi economic. Se va discuta modul în care creşterea fiecărei ţări în parte depinde de stabilitatea regiunii ca întreg.

Program și detalii: www.frd.org.ro/rom/proiecte2013_1.htm.