„Formă și culoare”, expoziție Mihai Boroiu

pictura de mihai boroiu

eveniment liber sa spunVineri, 11 aprilie 2014, la ora 18.00, la Centrul Cutural European Sector 6, București (str. Drumul Taberei nr. 4) va avea loc vernisajul expozitiței de pictură și sculptură Formă și culoare, a artistului Mihai Boroiu. Prezintă: Costin Tuchilă. Expoziția este organizată de Primăria Sector 6 București, Centrul Cutural European, Sc Concept Activ Star SRL, Fundația Națonală „Henri Coandă” pentru Sprijinirea Tinerilor Supradotați, Asociația Artiștilor Plastici din București și va rămâne deschisă toată luna aprilie 2014.

mihai boroiu

Mihai Boroiu

Artistul plastic Mihai Boroiu s-a născut în 1955, la Scorţeni. A practicat atletism de performanţă, ceea ce l-a îndreptat către facultatea de Educaţie Fizică şi Sport. Apoi, a predat ca profesor de sport, ocazie cu care l-a cunoscut pe profesorul de desen David Sava, moment ce i-a marcat destinul pentru artă. Fire sensibilă, acceptă ca pe o provocare permanentă orice întâlnire cu sălbăticia naturii şi nu numai. Ceea ce pentru un profan poate fi un lucru comun, prin ochii artistului Mihai Boroiu, banalul devine crâmpei de viaţă şi culoare, redându-i adevărata valoare în universul spiritului.

mihai boroiu pe deal

Mihai Boroiu, Pe deal

Mihai Boroiu: „Întâmplarea a făcut, când predam la o şcoală generală, să cunosc un coleg, profesor de desen, să cochetez sau, mai bine zis, să fur meserie de la el. A durat câţiva ani de zile. E adevărat că am început abecedarul, nu direct cu pensula şi culoarea. Am început cu întinderea pânzei, panotarea expoziţiei, înrămarea, pregătirea pentru tot, apoi culoare. Ştiam culorile, ca orice muritor de rând. Cu prietenul meu am încercat să pătrund în tainele lor, mă tentau ocru, galben, întreaga lor paletă. Îmi plăcea cum lucra. N-avea răbdare şi nu putea să stea cineva lângă el. Îmi puneam «leucoplast» la gură, să nu deranjez. Pur şi simplu mă atrăgea frumosul!”

Vezi: mihaiboroiu.ro

mihai-boroiu natura statica

Mihai Boroiu, Natură statică

mihai boroiu sculptura

Toamna satului românesc

O reușită, în ansamblu, este Salonul de Toamnă al Asociației Artiștilor Plastici București, expoziție de pictură deschisă în Pavilionul B din Parcul Herăstrău (21 septembrie–4 octombrie 2012). Urmând consecvent ideea organizării de expoziții trimestriale, în fiecare anotimp, membrii Asociației au propus de data aceasta un Salon tematic, intitulând expoziția Toamna satului românesc. Tema, generoasă, s-a dovedit a capta interesul celor 55 de artiști care expun: Elena Alecse, Vasilica Adăniloaie, Cristiana Anton, Suzana Bantaș, Aurelia Bălăiei, Mihai Boroiu, Claudia Bucur, Maria Burcă, Amalia Cătescu, Cristian Chifu, Petre Chirea, Corina Chirilă, Paul Ciuciumis, Severina Cojocaru, Elena Constantinescu, Atena Corlățeanu, Ioana Dascălu, Irina Deac, Radu Dumitrescu, Cristian Duțulescu, Maria Gardan, Andreea Gheorghiu, Ioan Gorun, Ion Hultoană, Mircea Ionel, Doina Ionescu, Gelu Istrate, Cristina Liu, Petru Mălin, Mihai Mafteuță, Ecaterina Meteescu, Ecaterina Mihai, Steluța Năstase, Traian Nica, Dumitru Nicolae-Chilia, Nicolae Papadopol, Adriana Pălăceanu, Georgiana Pârlogea, Nina Poșan, Titu Proca, Mihaela Radian, Anita Rădulescu, Lia Sturzoiu, Jana Svedcenco, Valeria Ștefan, Constantin Tanislav, Carolina Tănase, Viorica Teodorescu, Marinella Tucaliuc, Georgeta Tudoran, Petru Udrea, Felicia Urziceanu, Alexandru Vărășteanu, Georgeta Vizuroiu.

Diversitatea de stiluri, de modalități de abordare plastică, de mentalități artistice, de la tradiționalism la viziunea modernă, de la tratarea realistă la metafora vizuală și la simbol, s-a dovedit fructuoasă pentru reliefarea intențiilor tematice ale expoziției: peisaje care surprind imagini rustice în culorile toamnei, naturi statice, compoziții în care se întrevede preocuparea pentru valorificarea unor elemente tradiționale românești, un fond arhaic care răzbate în forme moderne, ca sugestie de perenitate. Așa cum spunea la vernisaj pictorul Mihai Boroiu, președintele Asociației Artiștilor Plastici București, dorința organizatorilor a fost, ca prin tema propusă, să stimuleze imaginația participanților la expoziție, membri ai Asociației, în sensul reinterpretării particularităților spațiului autohton, cu tot ce înseamnă trăsătură distinctivă, fără a aluneca însă în conformism sau tradiționalism desuet.

Toamna, anotimpul exploziei de culori, poate fi imaginea declinului lent al naturii, dar, deopotrivă, anotimpul maturității și împlinirii. Privind în general, aș spune că vizitatorul expoziției din Herăstrău se desparte cu un sentiment tonic după parcurgerea lucrărilor de pe simeze.

Constantin Tanislav, Cândva

O casă țărănească cu pridvor, pictată în tușe largi, pete de culoare care creează o dinamică specială, devine pentru Constantin Tanislav o întoarcere în timp, cu o nostalgie solară (Cândva). Față de alte lucrări ale artistului, aici forma este tratată mai sumar, mai mult sugerată din alăturarea petelor de culoare.

Petre Chirea, Casa bunicilor

Tonuri de auriu, portocaliu într-un acord parcă muzical cu griuri colorate, albastrul cerului în lumina blândă a toamnei se desprind din Casa bunicilor de Petre Chirea, excelent peisagist, creând o atmosferă distinctă, recognoscibilă în fiecare dintre tablourile sale. În Casă la Bordeni, impresia de întoarcere la o arhaitate generică este susținută, poate contrar așteptărilor, într-o coloristică vie, cu remarcabilă unitate a tonului.

Petru Udrea, Toamnă târzie

Nori uriași, încremeniți pe cer, copaci pictați în tonuri de roșu și portocaliu, o casă pe o colină, căpițe de fân și personaje abia schițate compun o atmosferă stranie, de timp încremenit, de sorginte suprarealistă, în Toamnă târzie de Petru Udrea.

Mihai Boroiu, La marginea satului

Mihai Boroiu expune lucrări de pictură, grafică și sculptură, dovedind deplină stăpânire a unor tehnici diverse, reflecție și tratare sintetică. La marginea satului pare să sugereze, prin tratarea formelor peisajului și culoare, liniștea enigmatică a unui spațiu de care ne-am îndepărtat și pe care cu greu încercăm să ni-l facem din nou familiar. O natură statică cu ștergar și porumb, o alta cu ghebe și usturoi se evidențiază prin armonie compozițională.

Andreea Gheorghiu, Moața

În Moața de Andreea Gheorghiu, portret tematic, o temă tradițională devine motiv de reflecție și invită ochiul grăbit de astăzi să regândească rosturile străvechi, să-și însușească sensurile simplității, ale statorniciei și ale acelui gen de familiaritate naturală cu universul, așa cum simbolurile de pe poarta maramureșeană (soarele, funia răsucită, arborele vieții), pictată în spatele unui chip de copil aflat în prag de lume, sugerau că legătura dintre cer și pământ, dintre om și univers era nu numai posibilă, ci fapt viu, certificare a echilibrului și, astfel, formă de veșnicie.

Construit pe verticală, Toamna satului românesc de Carolina Tănase se reține prin liniile perspectivei tratate neconvențional și armonie cromatică. Jocul rafinat de umbră și lumină într-un registru crepuscular atrage în Uliță de sat de Cristiana Anton. La antipodul acestor modalități de abordare plastică, Titu Proca rămâne fidel temelor și tratării clasice, cvasi-realiste (Natură statică, Pe Argeș în sus). Nina Poșan expune lucrări realizate în coji de ouă colorate. Fântâna Valeriei Ștefan aduce, în culori pastelate, liniștea formelor patriarhale, contemplate cu un ușor regret.

Costin Tuchilă

Constantin Tanislav, La Bordeni

 

Petre Chirea, Casă la Bordeni

Mihai Boroiu, Natură statică cu porumb

Andreea Gheorghiu, Apus de floare

Carolina Tănase, Toamna satului românesc

Cristiana Anton, Uliță de sat

Titu Proca, Natură statică

Nina Poșan, Casă țărănească

Valeria Ștefan, Fântâna