Audiție la Majestic

insomniile lui gregor auditie majestic

eveniment liber sa spunTeatrul Național Radiofonic vă invită luni, 30 iunie 2014, la Clubul Ramada Majestic din București (Calea Victoriei nr. 38-40, lângă Teatrul Odeon) la audiția cu public a spectacolului Insomniile lui Gregor de Nicolae Sirius. Adaptarea radiofonică de Pușa Roth. Regia artistică: Vasile Manta. În distribuție: Dorel Vișan, Virgil Ogășanu, Mihai Constantin, Maia Morgenstern, Petre Lupu, Mihai Niculescu, Daniela Ioniță. Redactor: Costin Tuchilă. Muzica și regia muzicală: George Marcu. La vioară: Marian Grigore. Regia de montaj: Dana Lupu și Florina Istodor. Regia de studio: Janina Dicu. Spectacolul, realizat cu sprijinul Societății Comerciale Teletext SRL Slobozia, a fost difuzat în premieră absolută, joi, 12 iunie 2014, la Radio România Cultural și sâmbătă, 14 iunie 2014, la Radio România Internațional. Prezintă: Costin Tuchilă. Intrarea liberă. 

Piesa lui Nicolae Sirius este o parabolă despre libertatea individului în regimuri totalitare, bazată pe trăiri personale ale autorului, combinate imaginativ cu trimiteri la mituri și figuri universale, ceea ce îi conferă un plus de expresivitate. Într-un timp greu de stabilit, care poate fi orice epocă, dar mai cu seamă se poate răsfrânge în actualitate, la curtea împăratului Gregor se întâmplă fapte ciudate, pe care le decriptăm parțial, ca într-o ieșire din vis. Între somn și trezie, Gregor află că un soldat a văzut marea arzând și vrea să fie executat în palat. Papac, omul de încredere, îi aduce vești ciudate și, în linia bizareriilor repetabile, în același cod al imaginilor care pot sugera o pluralitate de sensuri și pot avea relevanță simbolică, îi povestește vise și îi compune muzică. Aflăm cum „plânge timpul”, aflăm de întâmplări care parcă au mai fost, dar care sunt cu atât mai stranii când revin. Suveranul pare un ins bizar, puterea lui e în clopoțelul cu care își cheamă la ordin supușii. Ca orice dictator, Gregor crede în semne, are un scrib care tălmăcește visele și e suspicios, se teme de complot. Complot care, inevitabil, e pus la cale de unde s-ar aștepta mai puțin. Soldatul fără nume, agent secret, desigur, spionează pentru el și îi relatează totul cu lux de amănunte. Atmosfera e uneori grotescă, alteori fantastă. Dialogul bine condus, cu replici care se rețin, relieful caracterologic al personajelor, răsturnările spectaculoase de situație asigură teatralitatea textului.

parabola simbol putere dictatura piesa nicolae sirius

Regizorul Vasile Manta a alcătuit o distribuție ideală, construind expresiv atmosfera piesei și planurile de joc, din care nu lipsesc gramul de umor și o plasticitate aproape vizuală. Jocul lui Dorel Vișan (Gregor) este admirabil, cu toate nuanțele cerute de text, de la curiozitatea simulată la uimire, de la siguranță la incertitudine, cu o gradație care punctează eficient tensiunile. Virgil Ogășanu (Papac) joacă abil supunerea sau, dimpotrivă, devine dominator, la limita dintre planul oniric și cel real. Foarte bine distribuit în rolul Soldatului, Mihai Constantin conferă un relief aparte personajului, într-o excelentă relație de joc. Într-un rol de mai mică întindere, Maia Morgenstern (Împărăteasa Relina) se reține prin culoare și expresivitate, iar Petre Lupu (Gogore, scribul tălmăcitor de vise) punctează plastic atmosfera. Muzica lui George Marcu susține inspirat planul fantastic și bizareriile la limita absurdului, din text.

Costin Tuchilă

Alte detalii și fragment audio-video din spectacol în Revista Teatrală Radio.

Evocare George Constantin la Radio România Cultural

george constantin amintiri cu si despre actori rrc mariana ciolan

logo rrcVineri, 6 iunie 2014, la ora 16.05, la Radio România Cultural, emisiunea Amintiri cu și despre actori, realizată de Mariana Ciolan, este dedicată Evocării George Constantin, realizată de Teatrul Național Radiofonic în luna mai 2014. Veți asculta un amplu reportaj de la evenimentul care a avut loc luni, 19 mai 2014, la Hotelul Ramada-Majestic din București, în cadrul ne auzim la majesticaudițiilor organizate săptămânal de Redacția Teatru, „Ne auzim la Majestic”. Evocarea George Constantin de la Majestic i-a avut ca invitați pe Annie Muscă, Dan Puican, Mihai Constantin, Vasile Manta, Marina Spalas. A prezentat: Costin Tuchilă. Spectacolul propus spre audiție a fost Iona de Marin Sorescu, unul dintre marile roluri interpretate de George Constantin – la Radio în regia lui Dan Puican (1992).

Citește integral în Revista Teatrală Radio.

Eveniment: Evocare George Constantin la Majestic

afis auditie iona de marin sorescu evocare george constantin

eveniment liber sa spunLuni, 19 mai 2014, la ora 11.00, în cadrul audițiilor de la Clubul Ramada-Majestic din București, Teatrul Național Radiofonic vă invită la o Evocare George Constantin, prilej de a-l reasculta în Iona de Marin Sorescu. Invitați: Annie Muscă, Rodica Mandache, Virgil Ogășanu, Dan Puican, Mihai Constantin. Prezintă: Costin Tuchilă. Intrarea este liberă.

Consecventă programului său de a vă oferi portrete monografice ale unor mari actori români, readucându-i astfel în actualitate cu mijloace multimedia, site-ul Revista Teatrală Radio a dedicat luna mai 2014 lui George Constantin. În 26 aprilie 2014 s-au împlinit 20 de ani de la despărțirea de marele actor George Constantin. Născut într-o zi de mai, 3, a anului 1933, la București, părăsea această lume în plină putere creatoare, lăsând o amprentă stilistică inconfundabilă pe scena de teatru, în film și la teatrul radiofonic.

george constantin comemorare 20 ani revista teatrala radio

Privind acum retrospectiv biografia sa artistică, se poate constata o rară coincidență în lumea artei: George Constantin a interpretat 59 de roluri pe scenele teatrelor și a fost distribuit într-un număr egal de filme, 59. Lor li se adaugă cele 34 de roluri la televiziune și o vastă și impresionantă fonotecă: peste 500 de roluri la teatrul radiofonic, veritabil record.

mari actori romani shakespeare george constantin in falstaff

George Constantin în rolul lui Falstaff

George Constantin rămâne de neuitat în spectacole shakespeariene: rolul titular din Regele Lear, în regia lui Radu Penciulescu, Prospero din Furtuna, în viziunea lui Liviu Ciulei, Timon în Timon din Atena (regia: Dinu Cernescu), Sir John Falstaff în Henric al IV-lea (regia: Lucian Giurchescu), Sextus Pompeius în Antoniu și Cleopatra (regia: George Teodorescu); în rolul lui Harpagon din Avarul (regia: Mircea Cornișteanu) și Domnul Jourdain din Burghezul gentilom de Molière (regia: Alexandru Dabija); în piese de Cehov: Ivan Petrovici Voinițki din Unchiul Vania (regia: Alexa Visarion), Lopahin din Livada de vișini (teatru TV, regia: Cornel Todea); în rolul lui Prohor Borisovici Hrapov din Vassa Jeleznova de Maxim Gorki (regia: Ion Cojar); în rolul titular din Henric al IV-lea de Pirandello (regia: Lucian Giurchescu); în Frații Karamazov, unde îl întruchipa pe Dmitri Karamazov (regia: George Teodorescu, 1962 și apoi în Karamazovii, spectacol montat de Dan Micu, în 1981); în rolul lui Dumitru Bucșan din Ultima oră de Mihail Sebastian (regia: Valeriu Moisescu) sau în rolul creat la tinerețe, Domnul Higgins din Pygmalion de G. B. Shaw, în regia Sandei Manu. O creația memorabilă a fost cea din Iona de Marin Sorescu, în regia lui Andrei Șerban, la Teatrul Mic (1969) rol înregistrat și la teatrul radiofonic, regia: Dan Puican. Data difuzării în premieră: 28 iulie 1992.

george constantin in iona de marin sorescu annie musca biografie

În Iona de Marin Sorescu. Fotografii din arhiva familiei. Sursa:  www.georgeconstantin.ro

george constantin rubrica remember annie musca revista teatrala radioLa rubrica Remember a Revistei Teatrale Radio, în 3 mai,  Annie Muscă l-a evocat pe George Constantin. Pe lângă substanțialul portret monografic de la rubrica Remember, pe acest site puteți citi comentarii, evocări, amintiri despre George Constantin și puteți asculta fragmente din înregistrări aflate în Fonoteca de Aur. Programele de teatru radiofonic difuzate la Radio România Cultural în această perioadă cuprind de asemenea înregistrări de referință cu George Constantin. Citește integral în Revista Teatrală Radio. Fragment audio-video din „Iona” de Marin Sorescu, în interpretarea lui George Constantin.

Costin Tuchilă

„Limir-Împărat” la Teatrul Național Radiofonic pentru Copii

limir imparat de pusa roth dupa ioan slavici tnr copii 2005

Duminică, 1 decembrie 2013, la ora 9.05, la Radio România Actualități, Teatrul Național Radiofonic pentru Copii vă invită să ascultați Limir-Împărat, scenariu radiofonic de Puşa Roth după un basm de Ioan Slavici. Regia artistică: Leonard Popovici. În distribuţie: Delia Nartea, Mihai Constantin, Ruxandra Sireteanu, Julieta Strambeanu, Lucia Maier, Simina Siminie, Irina Velcescu, Anne-Marie Ziegler, Marius Călugăriţa, Ion Siminie. Muzică originală de Cristian Matei. Regia de studio: Violeta Berbiuc. Regia de montaj: Dana Lupu. Regia tehnică şi muzicală: Mihnea Chelaru. Înregistrare din 2005.

Fragment video

http://youtu.be/UxvECOEHbbE

Editare multimedia: Maria Andronache

„Moartea lui Ivan Ilici”, scenariu radiofonic de Pușa Roth după nuvela lui L. N. Tolstoi

mihai constantin moartea lui ivan ilici tnr 2006

Duminică, 17 noiembrie 2013, la ora 14.00, la Radio România Cultural, Teatrul Național Radiofonic va invită să ascultați Moartea lui Ivan Ilici, scenariu radiofonic de Puşa Roth după nuvela lui L. N. Tolstoi. Regia artistică: Cristian Munteanu. În rolul lui Ivan Ilici: Mihai Constantin. Înregistrare din anul 2006.tnr-logo

Transformarea nuvelei Moartea lui Ivan Ilici de L. N. Tolstoi în piesă de teatru este o întreprindere care nu se află la îndemâna oricui. După Mantaua de N. V. Gogol (2004), Puşa Roth a realizat în 2006 un scenariu excelent, prin dramatizarea acestei nuvele conservând atât atmosfera, caracteristicile stilistice, cât şi modalitatea specifică lui Tolstoi de a construi personajul principal.

l n tolstoi moartea lui ivan ilici pusa roth

Nimic din spiritul prozei lui Tolstoi nu a fost trădat în piesa Puşei Roth, care a conferit relief dramatic apreciabil acestui text antologic. Spectacolul Teatrului Naţional Radiofonic a reprezentat, la premiera din 26 februarie 2006, un eveniment. Regizorul Cristian Munteanu a construit un spectacol de rară acurateţe stilistică, în care frământările personajului principal, evoluţia lui psihologică, atmosfera rusească dar şi caracterele celorlalţi eroi sunt reconstituite într-un mod exemplar. Citește articolul integral în Revista Teatrală Radio.

Costin Tuchilă

Spaima zmeilor

spaima zmeilor pusa roth ioan slavici

Duminică, 24 februarie 2013, ora 9.05, Teatrul Național Radiofonic pentru Copii vă invită să ascultați Spaima zmeilor, scenariu radiofonic de Puşa Roth după basmul lui Ioan Slavici. Regia artistică: Vasile Manta. În distribuţie: Mihai Constantin, Constantin Codrescu, Virginia Mirea, Ion Siminie, Jeanine Stavarache, Eugen Cristea, Gelu Niţu, Mircea Constantinescu, Mugur Arvunescu, Titi Dumitrescu, Adrian Ungureanu, Violeta Berbiuc, Virginia Rogin şi copiii: Vladimir Preda, George Leaua, Alexandra Rinu, Maria Bobeico, Robert Ilie. Redator: Costin Tuchilă. Producător: Irina Soare. Regia de montaj: Marilena Barabaş. Regia de studio: Violeta Berbiuc. Regia muzicală: Mihnea Chelaru. Înregistrare din anul 2004.

„Textul este o interpretare dramatică foarte convingătoare a poveştii fantastice publicate de Slavici în Calendarul Minervei pe anul 1909, o piesă de teatru construită ireproşabil, modern, egală în expresivitate cu modelul sau. Puşa Roth este autoarea unor piese care au reprezentat succese deosebite ale teatrului radiofonic în ultimii ani: Şambelan la viezuri după Pagini bizare de Urmuz, jucată şi pe scenă, la Teatrul „Bacovia” din Bacău, Roman de Bucureşti, Ringhişpilul (în colaborare cu Leonard Popovici), Mantaua, dramatizare a nuvelei lui Gogol ş.a.

silvia onisa satul pe deal

Silvia Onișa, Satul pe deal

Urmând cu fidelitate amestecul ingenios dintre planul real şi cel fantastic dar şi particularităţile de viziune şi stil ale scriitorului, Puşa Roth a construit această piesă de teatru individualizând pregnant personajele unui basm neconvenţional şi transformându-le în caractere. Fantasticul, elementele supranaturale nu sunt în această poveste clasică din literatura română decât un alt mod de a percepe realitatea, o proiecţie a dorinţei şi, într-un fel, o alegorie socială.

Doi ţărani săraci, Ion şi Maria, se roagă sa aibă un copil. Domnul le dăruieşte câte unul pentru fiecare rugăminte. Convenţia basmului este umanizată, socializată. Între planul sacru şi cel profan diferenţa nu e semnificativă, la fel cum personajele fantastice, zmeii şi «tărâmul celălalt» repetă psihologia ţărănească, semănând până la amănunt cu civilizaţia rurală arhaică. Zmeii par, în viziunea dramaturgului, un fel de «prostul satului». Ţăranul isteţ îi ridiculizează echilibrând ordinea morală şi socială. Dumnezeu este un bătrân sfătos, care vorbeşte rar, cu ton bonom. Mama zmeilor nu e decât o zgripţuroaică hoaţă, căreia trucurile îi sunt repede dezvăluite.

florentin max sat romanesc

Florentin Max, Sat românesc

Identitatea acestei lumi, trecerea subtilă de la planul real la cel fantastic, atmosfera specifică a satului şi «copia» lui, tărâmul de dincolo, au fost conturate foarte expresiv, cu relief stilistic de regizorul artistic Vasile Manta şi regizorul muzical Mihnea Chelaru.

A rezultat un spectacol plin de nerv şi culoare, de nuanţe fixate cu îndemânare, condus cu o logică teatrală impecabilă şi beneficiind de un joc actoricesc excelent. În rolul lui Ion, Mihai Constantin a creat un personaj veridic, bine individualizat, trecând cu uşurinţă de la o situaţie la alta.

Fără nici o exagerare în ton, Constantin Codrescu s-a impus prin ritmul şi timbrul vorbirii, atât de potrivite rolului lui Dumnezeu, aşa cum este el conceput în versiunea dramatică a prozei lui Slavici. Deşi tipologia lor este comună, în rolurile lor trei zmei Gelu Niţu, Eugen Cristea, Mircea Constantinescu au nuanţat subtil, cu diferenţe de efect, acelea care fac ca personajele să se reţină. Virginia Mirea (Maria) şi Jeanine Stavarache (Mama zmeilor) au subliniat plastic caracterul personajelor, la reuşita spectacolului contribuind şi vocile de copii folosite eficient de regizor.” (Eugen Comarnescu, „Cronica Română”, miercuri, 24 noiembrie 2004).

Premieră la Teatrul Național Radiofonic: Două povestiri de Ion Luca Caragiale

caragiale povestiri berlin

eveniment liber sa spunMiercuri, 30 ianuarie 2013, la ora 23.03, la Radio România Actualităţi, Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră Două povestiri de Ion Luca Caragiale: „Dintr-un vechi catastif” şi „O vizită la Berlin”. Dramatizare radiofonică de Ioana Maria Vasiloiu. Regia artistică, producţia şi coloana sonoră: Vasile Manta. În distribuţie: Virgil Ogăşanu, Manuela Ciucur, Mihai Constantin, Ionuţ Kivu, Daniela Marcu, Alexandru Georgescu, Mihai Niculescu, Julieta Strâmbeanu, Ana Maria Dinculescu, George Grigore, Ştefan Velniciuc. Redactor: Domnica Ţundrea. Regia de montaj: Mirela Anton şi Florina Istodor. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Stelică Muscalu.

Spectacolul are meritul de a readuce în atenţia publicului texte caragialiene mai puţin cunoscute, însă pline de sevă comică şi impecabil alcătuite, remarcabile prin caracterul lor ironic şi prin felul în care sunt „zeflemisite” obtuzitatea, imoralitatea, minciuna, agresivitatea, demagogia, îngâmfarea. În povestirea caragialiană Dintr-un vechi catastif, lăcomia şi frivolitatea constituie resorturile ce declanşează întâmplările şi animă o întreagă galerie de figuri şi tipologii umane. Caragiale biciuieşte cu luciditate încălcarea convenţiilor morale, anomaliile unei evoluţii familiale paradoxale, defectuoase şi ridicole. Problemele de amor ajung şi în presa de scandal a epocii, căci toate bârfele şi toate infidelităţile erau cunoscute în amănunt de către patroana reportajului român, cocoana Luţa de la Sfinţii Voievozi din Ploieşti!

delavrancea zoran iovanovic

Zoran Iovanovič, Delavrancea

Povestirea O vizită la Berlin reprezintă o scrisoare din 1905 către Alceu Urechea, în care Ion Luca Caragiale relatează, cu ironie fină şi neîntrecut simţ al ridicolului, peripeţiile berlineze trăite alături de Barbu Ştefănescu Delavrancea, venit să-l viziteze câteva zile în capitala Germaniei, unde Caragiale se stabilise. Avem de a face aici cu o spectaculoasă acumulare comică, provenită din reacţiile groteşti ale lui Delavrancea în faţa realităţilor berlineze. Caragiale îşi conduce personajul în dezvoltări amuzante, de natură aproape clovnescă, accentuându-i ridicolul, aducându-ne aminte de afirmaţia lui Paul Zarifopol că eroii acestui autor se mişcă şi se comportă asemeni unor marionete manevrate de sfori invizibile şi purtate de un enorm simţ al ironiei. Interjecţiile, frazele bombastice, debitate într-o avalanşă absurdă, alternează cu gândurile lucide ale lui Caragiale, spectator neputincios al capriciilor lui Delavrancea, cel care aici se dovedeşte a fi dogmatic şi plin de ticuri comportamentale şi de limbaj.

Printr-o foarte izbutită prezenţă artistică, prin muzica inspirată şi prin coloana sonoră ce însoţeşte dialogul personajelor, spectacolul radiofonic reuşeşte să cuprindă toată bogăţia de conotaţii ale întâmplărilor, făcându-le să existe, să trăiască sub ochii noştri, încântându-ne prin puterea de a evoca sau de a închipui imagini.

Spectacolul va putea fi audiat în avanpremieră luni, 28 ianuarie 2013, la ora 11.00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti.

Domnica Ţundrea

„Martori ai istoriei” de Pușa Roth

În premieră la Radio România Actualităţi

Martori ai istoriei, teatru radiofonic serial de Pușa Roth, este un proiect special al Societății Române de Radiodifuziune, dedicat împlinirii a 22 de ani de la Revoluția din decembrie 1989. Cele cinci episoade, în regia artistică a lui Vasile Manta, vor fi difuzate în zilele de 15, 16, 19, 20, 21 decembrie 2011, la ora 23.00, la Radio România Actualități.

„Am ales cinci subiecte, spune autoarea, cinci momente care mi s-au părut că pot suporta povara ficţiunii, mai ales că există destul de multe semne de întrebare asupra unor evenimente petrecute acum 22 de ani. Pentru acest serial am folosit documente care au fost făcute publice, dar şi declaraţii şi documente care nu au apărut nicăieri până acum.” Într-un limbaj teatral adecvat, expresiv, refăcând atmosfera tensionată, dramatică a acelor zile, elementele de ficțiune potențează reconstituirea documentară a unor momente ale Revoluției din decembrie. O parte dintre personajele cu nume fictive din Martori ai istoriei au identitate reală: „Mulţi dintre interlocutorii mei nu au dorit să apară cu numele reale, de aceea, evident, numele personajelor sunt fictive. Sigur, nu este un lucru obişnuit să ceri unor oameni, mulţi dintre ei greu încercaţi de evenimentele din decembrie ’89, să devină personaje într-o piesă de teatru radiofonic. Nu poţi accepta uşor să devii martorul propriei tale suferinţe! Cred că doar promisiunea fermă a păstrării anonimatului i-a determinat să vorbească.”

Primul episod, Cimitirul uitat, este dedicat Timișoarei, mai exact victimelor ale căror trupuri au dispărut. În al doilea, Uciși în noapte, Pușa Roth are ca punct de plecare declaraţia unui revoluţionar prezent în stradă în noaptea de 21 decembrie 1989, la București. „Istoria – spune Ion Ștefan – trece peste ziua de 21 decembrie foarte uşor, ca peste orice altă zi de iarnă, înainte de Crăciun, uşor însorită. A fost un miting, a fost o represiune, au fost şi ceva morţi şi răniţi şi după aceea noi am erupt către izbăvire şi fericire. Ziua de 21, din punctul meu de vedere, este unul din cele mai mari masacre, pentru că s-a derulat practic de-a lungul a mai puţin de douăzeci şi patru de ore, perioadă în care au fost omorâţi 50 de oameni, 598 au fost răniţi prin împuşcare, înjunghiere şi împunşi de baionete, peste 1000 arestaţi.” În scenariul Pușei Roth, declarația dată de Ion Ștefan în fața procurorului, în anii ’90, reface atmosfera din după-amiaza și noaptea de 21 decembrie 1989, cu baricada de la Inter dar și cu un episod mai puțin cunoscut: „baricada mică” din faţa Magazinului Cocor.

Sibiu mon amour, episodul al treilea, este dedicat celor 800 de oameni deţinuţi în bazinul de înot de la Sibiu, pentru că au fost considerați în mod absurd teroriști. Coșmarul trăit în acele zile a lăsat urme adânci în viața acestor oameni. Treptele puterii este povestea unui fost ofiţer prezent în primele zile ale Revoluţiei la datorie, în sediul fostului Comitet Central, unde a fost învinuit de terorism și arestat. În după-amiaza fierbinte a zilei de 22 decembrie, după plecarea cu elicopterul a cuplului Ceaușescu, în sediul C. C. , „rând pe rând a venit un grup care a fost înlocuit de un altul ş.a.m.d. Pentru că trebuia să existe vinovaţi, nu spunem că nu au fost şi vinovaţi, oameni care şi-au făcut datoria au ajuns să fie învinuiţi pentru acte de terorism sau diversiune. Dacă vorbim de terorism, nici acum, după 22 de ani de la Revoluţie, acest subiect nu a fost elucidat pentru marele public.”

Episodul al cincilea, Ultimul zbor, are ca subiect evenimentele de la Aeroportul Otopeni, din dimineața zilei de 23 decembrie 1989, când au fost uciși 48 de elevi de la Școala de subofițeri de la Câmpina. „Supravieţuitor al măcelului de la Aeroport, Max, nume fictiv, s-a retras din Armată şi încearcă de 22 de ani să uite acest episod. Dar cum să uite când nici acum nu are o explicaţie plauzibilă? După 22 de ani a avut puterea să povestească…”

Rememorarea, retrăirea momentelor cumplite devin procedeu de construcție în cele cinci acte teatrale ale Pușei Roth. Copleșitoare prin tensiune și emoție dramatică, această reconstituire impresionează totodată prin autenticitate. Regizorul Vasile Manta, care a realizat și coloana sonoră, a alcătuit o distribuție excelentă, cu o varietate de voci, conferind textului ritmul și atmosfera potrivite, urmând creator elementele de construcție și reliefând detaliile pentru a asigura autenticitatea necesară. Ai într-adevăr impresia că te afli, prin intermediul scenei imaginare a teatrului radiofonic, în locurile în care s-a scris această istorie de foc și sânge.

Actorii au retrăit momentele teribile ale evenimentelor din decembrie ’89. Veți asculta remarcabile interpretări ale personajelor imaginate de Pușa Roth: Mihai Constantin în rolul Colonelului Nicu Stan (Treptele puterii), Dan Aștilean (Ion Ștefan), nuanțând expresiv lunga declarație-rememorare (Uciși în noapte), Mihai Dinvale și Eusebiu Ștefănescu în rolurile celor doi muncitori de la Sibiu, András Demeter, construind cu un registru dramatic foarte bogat și plastic personajul Maximilian (Ultimul zbor), Ruxandra Sireteanu în rolul mamei care și-a pierdut fiul (Cimitirul uitat și Ultimul zbor), Dan Condurache, cu expresia cinică adecvată în rolul colonelului care ordonă calvarul celor 800 de oameni la Sibiu. Rolurile episodice, multe, din acest serial au la rândul lor un relief aparte, ca și scenele în care apare mulțimea de revoluționari, realizate prin mixarea înregistrărilor din studio cu cele selectate din benzile de la Revoluție, păstrate în Fonoteca Radioului. Cu sprijinul prof. univ. Mihai Mălaimare, care ne-a pus la dispoziție cu generozitate grupa sa de studenți de la Universitatea „Spiru Haret”, am putut realiza convingător aceste scene dificile, care dobândesc aici un cert relief artistic.

Costin Tuchilă

În distribuție: Mihai Constantin, Dan Aștilean, Mihai Dinvale, Gelu Nițu, Mircea Constantinescu, Mihai Mălaimare, András Demeter, Ruxandra Sireteanu, Ștefan Velniciuc, Mihai Niculescu, Dan Condurache, Eusebiu Ștefănescu, George Grigore, Orodel Olaru, Șerban Gomoi, Gavril Pătru, Ionuț Kivu, Marius Călugărița, Anca Sigartău, Daniela Ioniță, Virginia Rogin, Gabriela Baciu, Ana Maria Dinculescu, Sorin Dinculescu, Rareș Zimbran. Au participat studenții anului al II-lea Actorie, Facultatea de Arte a Universității „Spiru Haret” din București, prof. univ. Mihai Mălaimare: Mihaela Albu, Ștefania Elvira Antonescu, Alexandra Laura Maria Borodan, Ema Alexandra Done, Alexandru Marian Floroiu, Sebastian Ghiță, Mihai Hurduc, Ana Maria Iordache, Andreea Irina Iosif, Antonio Tadeus Mincă, Narcisa Mitran, Liana Pecican, Georgiana Elena Vrațiu. Documentare: Gheorghe Ivașcu. Regia de montaj: Mirela Anton, Bogdan Golovei, Dana Lupu, Robert Vasiliță, Radu Verdeș. Regia de studio: Janina Dicu. Redactor și producător: Costin Tuchilă. Coloana sonoră și regia artistică: Vasile Manta.

Imagini de la înregistrare

 

Ștefan Velniciuc, Virginia Rogin, András Demeter, Pușa Roth

Vasile Manta

Gavril Pătru, Mihai Constantin

András Demeter, Mihai Constantin

George Grigore, Gelu Nițu, Ștefan Velniciuc, Orodel Olaru

Daniela Ioniță

Orodel Olaru

Vasile Manta, Costin Tuchilă

Ștefan Velniciuc

Gavril Pătru, Janina Dicu

Studenți ai prof. univ. Mihai Mălaimare

Fotografii din Studioul „MIhai Zirra” de Radu Verdeș și Alexandru Dolea

Premieră la Teatrul Național Radiofonic: „Năpasta” de I. L. Caragiale

Luni, 12 decembrie 2011, la ora 11.00, la barul Hotelului Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită la audiţia premierei Năpasta de Ion Luca Caragiale, adaptarea radiofonică şi regia artistică: Dan Puican, spectacol realizat cu sprijinul Loteriei Naţionale Române şi al Fundaţiei Radio România. În distribuţie: Mariana Mihuţ, Horaţiu Mălăele, Mihai Constantin, András Demeter, Ştefan Huluba şi Gheorghe Pufulete.

În viziunea lui Dan Puican, Năpasta este un spectacol de mare autenticitate, ce conţine profunde semnificaţii etern umane, stări, emoţii, încrâncenări, tensiuni şi, în acelaşi timp, se dovedeşte a fi de o monumentală claritate, dezvoltând, în ambianţa rustică, o adevărată tragedie a destinului, asemeni fatum-ului antic.

Lectura contemporană a piesei, realizată de Dan Puican, ne relevă o lume a universalităţilor, căci, deşi acţiunea se petrece în mediu sătesc (fapt rar întâlnit la „artistul îndeosebi observator al lumii urbane”, cum îl caracteriza Tudor Vianu pe Caragiale), totuşi ne aflăm într-un spaţiu afectiv şi spiritual peren prin sensurile sale general-valabile, copleşitor prin interiorizare, densitate şi naturaleţe.

Aşadar, avem de a face, în această nouă viziune, cu un Caragiale universal, cultivat nu pe dimensiuni şi detalii nesemnificative, ci pe esenţă, substanţă, expresivitate, introspecţie, stil şi reală originalitate. Originalitate care provine şi din simbioza extraordinară a echipei de actori, fiindcă este evident că textul a născut o echipă, un nucleu artistic de mare talent, capabil să exploreze profund, în dimensiuni noi, acest material de viaţă şi literar caragialian – mereu uluitor, mereu neliniştitor şi ambiguu prin pasiunile, prin incertitudinile, prin dezechilibrele interioare pe care le aduce şi le conţine.

Dorinţa răzbunării, spiritul justiţiar, dominante la Anca (Mariana Mihuţ), vinovăţia, brutalitatea, dar şi sentimentul remuşcării care-l încearcă pe Dragomir (Mihai Constantin), onestitatea şi integritatea lui Gheorghe (András Demeter) şi, în fine, delirul mistic şi tot chinul lui Ion (Horaţiu Mălăele) au fost impecabil redate de aceşti mari actori, rezultatul fiind un spectacol viu, percutant, încărcat de pasiuni puternice, de procese psihologice profunde, de patosul lucidităţii, de adevăr artistic şi de stări ce se transmit, fără îndoială, şi ascultătorului.

Coloana sonoră se dovedeşte atent gândită în planul compoziţiei radiofonice, iar muzica inspirată intervine acolo unde e nevoie şi atât cât e nevoie, ca un acompaniament afectiv menit să potenţeze stările, ideile, relaţiile dintre personaje, crescendo-ul piesei.

Spectacolul Năpasta de I. L. Caragiale va fi difuzat în premieră sâmbătă, 17 decembrie 2011, la ora 23.00, la Radio România Actualităţi.

Regia de montaj: Florin Bădic. Regia de studio: Violeta Berbiuc. Regia muzicală: Patricia Prundea. Producţia şi regia tehnică: Vasile Manta. Redactor: Domnica Ţundrea.