Mihai Olteanu ”acasă la Sadoveanu”

expo mihai olteanu pascani

eveniment-liber-sa-spunÎn perioada 27 februarie-31 martie 2017, Casa Municipală de Cultură ,,Mihail Sadoveanu”, Sala Arcadia,  din Pașcani,  găzduiește expoziția  de pictură a artistului plastic romașcan Mihai Olteanu. Vernisajul a avut loc luni, 27 februarie, la ora 17.00. Au prezentat: doamna Daniela Calistru, director al Casei de Cultură și profesorul Petru Păduraru.  

Daniela Calistru: ”O expoziție gândită pentru luna iubirii și a primăverii, luna în care sărbătorim femeia. Pictorul a așezat pe simeze proximativ 90 de tablouri.” Continuă lectura „Mihai Olteanu ”acasă la Sadoveanu””

Expoziție de pictură Mihai Olteanu

expozitie mihai olteanu roman

În perioada 15 octombrie–5 decembrie 2016, la Muzeul de Artă din Roman (strada Mihai Eminescu, nr. 3, telefon: 0233.744.011), va fi deschisă expoziția de pictură a artistului Mihai Olteanu.

Expoziția va fi vernisată de prof. Claudiu Andone, sâmbătă, 15 octombrie 2016, ora 15.00.

Despre Mihai Olteanu, vezi aici.

logo liber sa spunVezi: Arhiva categoriei Pictură

Evenimente organizate cu ocazia Zilei Culturii Naționale de Institutele Culturale Române din străinătate

ziua culturii nationale

Lecturi, expoziții, prelegeri, reprezentații teatrale, proiecții de film și dezbateri marchează, la jumătatea lunii ianuarie, în rețeaua ICR din străinătate, Ziua Culturii Naționale.

Accademia di Romania organizează, la sediu, pe 16 ianuarie 2014 un eveniment omagial Mihai Eminescu, cu ocazia împlinirii a 164 de ani de la nașterea poetului. Lect. univ. Nicoleta Neșu va susține o prelegere despre viața și opera lui Mihai Eminescu. Va avea loc, de asemenea, o lectură de poezie în limbile română și italiană cu participarea studenților Universității „Sapienza“ din Roma.

Institutul Cultural Român de la Berlin a găzduit, pe 15 ianuarie 2014, o reprezentație a spectacolului Marea iubire a lui Sebastian, cu Rodica Mandache, Marius Manole, Ana-Ioana Macaria și István Téglás. Bazat pe fragmente din însemnările lui Leny Caler, din jurnalul lui Mihail Sebastian şi din piesa Jocul de-a vacanţa, spectacolul Marea iubire a lui Sebastian are în centru povestea de iubire dintre scriitor şi marea actriţă a perioadei interbelice, interpretată de Rodica Mandache. Spectacolul a fost jucat la Teatrul Godot din Bucureşti.

eminescu

La Institutul Cultural Român de la Budapesta poate fi vizitată, în perioada 15 ianuarie–15 aprilie 2014, expoziţia de pictură Excelsior – pictori contemporani din România. Vernisajul a avut loc miercuri, 15 ianuarie 2014, la ora 18.00. A participat criticul de artă Oliv Mircea. Expoziţia cuprinde 36 de tablouri aparţinând unor artişti precum Paul Gherasim, Horea Paştina, Cristian Paraschiv, Doina Mihăilescu, Gheorghe Ilea, George Mircea, Mihai Sârbulescu, Bogdan Vlăduţă.

La Filarmonica Naţională „Serghei Lunchievici“ de la Chișinău a avut loc pe 14 ianuarie un concert extraordinar dedicat Zilei Culturii Naționale, organizat în colaborare cu Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”. Programul a cuprins lucrări de Ludwig van Beethoven – Concertul nr. 3 pentru pian şi orchestră, George Enescu – Poema Română op. 1, Franz von Suppé – Uvertura „Poet şi Ţăran”, Ion Dumitrescu – Preludiu simfonic şi Doru Popovici – Omagiu lui Sadoveanu pentru violoncel şi orchestră, în interpretarea soliştilor Ilinca Dumitrescu (pian) şi Cristian Florea (violoncel), acompaniaţi de Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchievici“, condusă de maestrul Octav Calleya.

Printre evenimentele adiacente organizate de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu“ de la Chișinău pentru marcarea Zilei Culturii Naționale se numără și expoziția Mihai Eminescu… Și timpul crește-n urma mea!, în perioada 15–23 ianuarie 2014, la Galeria de la Rond, în colaborare cu Primăria Municipiului Chișinău. Expoziţia prezintă manuscrise, fotografii, corespondenţă și poezii, având caracter documentar despre viaţa şi opera lui Mihai Eminescu. Vernisajul a avut loc într-o ambianţă de secol XIX, asigurată de actori şi artişti îmbrăcaţi în costume de epocă semnate de artistul plastic Iurie Matei, cu sprijinul Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău şi al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Republica Moldova. Evenimentul a inclus o depunere de flori la bustul lui Mihai Eminescu din parcul Grădina Publică, urmată de un recital de poezie organizat în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova.

adam baltatu peisaj de iarna

Adam Bălțatu, Peisaj de iarnă

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu“ de la Chișinău va mai organiza, în colaborare cu Consulatul General al României la Cahul, Consiliul Raional Cahul, Universitatea de Stat „B. P. Hasdeu” și Liceul „Mihai Eminescu”, o serie de evenimente pentru a marca Ziua Culturii Naționale la Cahul, în perioada 15–17 ianuarie 2014, la Liceul „Mihai Eminescu“, Universitatea de Stat „B. P. Hasdeu” şi Sanatoriul „Nufărul Alb”. Astfel, pe 15 ianuarie, la Liceul „Mihai Eminescu”, va avea loc un concurs de poezie adresat elevilor de gimnaziu și liceu din raionul Cahul. Cele mai bune creații vor fi premiate de ICR Chișinău cu 20 de premii constând în cărți și CD-uri de istorie și literatură. Pe 17 ianuarie 2014, la Universitatea de Stat „B. P. Hasdeu“, va avea loc lansarea unui cenaclu literar menit să încurajeze cunoașterea culturii române. Evenimentul va include un moment poetic dedicat împlinirii a 60 de ani de la nașterea poetului basarabean Vasile Toma, precum şi lansarea lucrării Mihai Eminescu. Dicţionar enciclopedic (autor: acad. Mihai Cimpoi), apărută cu susținerea Institutului Cultural Român. Pe data de 17 ianuarie 2014, la Sanatoriul „Nufărul Alb“ va avea loc un concert de muzică clasică, susținut de soprana Bianca Ionescu și pianistul Ștefan Donică.

Totodată, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu“ de la Chișinău va organiza o serie de expoziții în mai multe orașe ale Republicii Moldova: expoziția Dimitrie Cantemir – homo universalis, în perioada 15 ianuarie–15 februarie 2014, în Piața Centrală din orașul Edineț; expoziția Nichita Stănescu – 80 de ani de la naștere, la Muzeul de Istorie și Etnografie din Soroca, în perioada 16–30 ianuarie 2014; expoziția Sufletul satului românesc, la biserica „Sfinţii Martiri Brâncoveni” din Soroca (Mitropolia Basarabiei), în perioada 16–30 ianuarie 2014; expoziția Poemele limbii române, la Universitatea de Stat „B. P. Hasdeu”, în perioada 17 ianuarie–17 februarie 2014, expoziția Lupta cu inerția – Poeții generației ’60, în perioada 16-30 ianuarie 2014, expoziția Gavriil Bănulescu-Bodoni – un ierarh ortodox promotor al românismului, la Biblioteca Raională Leova, în perioada 17 ianuarie–15 februarie 2014.

silvia-onisa-satul-pe-deal1

Silvia Onișa, Satul pe deal

Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” de la Istanbul a lansat, pe 15 ianuarie, o hartă interactivă, disponibilă online pe site-ul institutului, care oferă informații cu privire la moștenirea culturală și istorică românească și obiectivele românești din Istanbul. Pentru acest proiect au fost identificate, fotografiate, descrise și cartografiate monumente, cartiere istorice, zone de interes, artefacte, precum și alte puncte de interes din fosta capitală otomană ce au legătură cu trecutul istoric comun româno-turc. Printre obiectivele deja cunoscute: Muzeul Dimitrie Cantemir, Conacul Musurus Pașa – sediul Institutului Cultural Român „Dimitrie Cantemir” de la Istanbul, Biserica românească Sfânta Parascheva, Fortăreața celor 7 turnuri, Topkapi, Palatul Dolmabahce etc.

De asemenea, Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir“ de la Istanbul va găzdui, în perioada 17–27 ianuarie 2014, o expoziție a pictorilor moldoveni Mihail Mungiu și Eudochia Zavtur. Lucrările celor doi artiști sunt inspirate de peisaje din Istanbul. Proiectul este realizat în colaborare cu Ambasadele Republicii Moldova și României de la Ankara.

Institutul Cultural Român de la Lisabona găzduiește în perioada 15 ianuarie–15 februarie 2014 expoziția de pictură Fibras de silêncio/Fibre de tăcere a pictorului Laurențiu Midvichi. În cadrul vernisajului, Daniel Nicolescu, directorul Institutului, a susținut o scurtă prelegere cu tema Cultura românească azi. De asemenea, în perioada 15–22 ianuarie 2014, sub titlul 15 ianuarie – Ziua Culturii Naționale, Institutul Cultural Român de la Lisabona va posta zilnic pe pagina de Facebook a institutului poezii şi fragmente de proză din literatura română traduse în limba portugheză, documentare despre România şi despre personalităţi româneşti. Propunerile literare vor fi completate cu informații despre traducerile din literatura română disponibile în librăriile portugheze.

Institutul Cultural Român de la Londra a organizat, pe 15 ianuarie 2014, la sediu, un eveniment de celebrare a Zilei Culturii Naționale. Seara s-a deschis cu un moment teatral Eminescu-Creangă susținut de actorul Constantin Chiriac, urmat de proiecția filmului Undeva la Palilula în regia lui Silviu Purcărete și de o sesiune de întrebări și răspunsuri la care a participat actorul și directorul Teatrului Național „Radu Stanca“ din Sibiu.

Având în vedere succesul de care se bucură evenimentele dedicate copiilor în Madrid, dar şi din dorinţa de a prezenta într-un mod inedit creația lui Eminescu, Institutul Cultural Român de la Madrid a celebrat, pe 15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale printr-un eveniment dedicat copiilor – lectura dramatizată a basmului eminescian Făt-Frumos din lacrimă, tradus în limba spaniolă, în interpretarea actorului Ramiro Melgar. De asemenea, a fost proiectat diafilmul omonim realizat de studiourile Animafilm în anii 1975, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC), a Societăţii Autorilor Români din Audiovizual (DACIN-SARA) şi a Arhivei Naţionale de Filme (ANF).

eminescu semnatura mss

Institutul Cultural Român de la New York organizează evenimentul Eminescu, omul deplin al culturii române. Eminescu, spiritul european al literaturii române, pe 15 şi 18 ianuarie 2014, la Biblioteca şi Muzeul Morgan din New York şi la sediu. Institutul Cultural Român de la New York va prezenta integrala ediției Mihai Eminescu în 11 volume și ediția facsimilată a manuscriselor eminesciene publicate sub îngrijirea academicianului Eugen Simion. La sediul institutului are avea loc, de asemenea, un concert de pian susținut de Matei Varga, cu piese celebre ale muzicii clasice romantice din repertoriul european, precum și un recital de poezie – Eminescu – From Ode in Ancient Meter to Epistles. Poemele selectate vor fi citite în limba română și în traducerea lor în limbi europene. Participă profesori de literatură și limbi europene de la Columbia University și New York University, traducătorul Adrian Săhlean și actorul Florin Penișoară. Doina Uricariu, directorul institutului, va prezenta cele mai importante idei dezvoltate de exegeza lui Constantin Noica. Pe 18 ianuarie, scriitorii, criticii literari, actorii și artiștii plastici din diaspora românească vor sărbători Ziua Culturii Naționale în cadrul unui eveniment organizat de Cenaclul Literar „Mihai Eminescu“, condus de prof. dr. Theodor Damian.

Institutul Cultural Român de la Paris a organizat pe 12 ianuarie, la sala Bizantină a Palatului de Béhague un eveniment omagial dedicat lui Mihai Eminescu intitulat Geniu Pustiu. Ion Caramitru a susţinut un recital de poezie, în acompaniamentul clarinetistului Aurelian Octav Popa. Recitalul a fost urmat de o prelegere susţinută de prof. univ. dr. Nicolae Georgescu şi de un moment muzical oferit de violonistul Constantin Bogdănaș și pianistul Kazuko Hiyana.

Pe 15 ianuarie, Institutul Cultural Român de la Praga a găzduit, la sediul său, un recital susținut de actorul Emil Boroghină – La steaua care-a răsărit. Poeziile au fost însoțite de proiecția traducerilor în limba cehă (realizate de Jitka Lukešová). În același cadru, a fost organizată și o expoziție tematică de carte (cărți de și despre Mihai Eminescu, din fondul bibliotecii institutului), care va fi deschisă timp de o lună.

Institutul Cultural Român de la Stockholm a marcat Ziua Culturii Naţionale printr-un program avându-le în prim plan pe scriitoarea Gabriela Melinescu şi pe naista Dana Dragomir, două personalităţi remarcabile ale culturii române stabilite în Suedia. Evenimentul a avut loc pe 15 ianuarie, la sediul institutului. În prima parte a serii au fost prezentate cele mai recente volume de poezie românească aparute în limba suedeză: Floarea de menghină de Svetlana Cârstean (Ramus 2013, trad. de Athena Farrokhzad), Austerloo de Daniela Crăsnaru (Ellerströms 2013, trad. de Dan Shafran), Pe spatele peștișorului de aur de Gabriela Melinescu (Ellerströms 2013, trad. de Inger Johansson) şi Cerul din burtă de Ioana Nicolaie (10TAL 2013, trad. de Inger Johansson). Pe lângă Gabriela Melinescu, au mai participat editorul Jonas Ellerström, traducătorul Inger Johansson şi directorul Institutului Cultural Român de la Stockholm, Dan Shafran. În cea de-a doua parte a programului, Dana Dragomir a interpretat la nai muzică de inspiraţie folclorică.

mihai-olteanu-rediu-ulei-pe-panza-pictori-contemporani

Mihai Olteanu, Rediu

Institutul Cultural Român de la Tel Aviv în colaborare cu Asociaţia Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, organizează, sub egida Zilei Culturii Naţionale, un eveniment literar special, cu titlul „Relaţiile de colaborare şi prietenie dintre scriitorii români și israelieni“, care va avea loc în data de 23 ianuarie 2014, la sediul institutului. În cadrul evenimentului moderat de av. G. Mosari, preşedintele Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, vor fi analizate aparțiile editoriale din 2013 și vor avea loc prezentări de carte şi lectură de poezie. Programul cuprinde prelegerea Relaţiile de colaborare şi prietenie dintre scriitorii români și israelieni – scriitoarea Veronica Bârlădeanu, Asociația Culturală de Prietenie România – Israel; prezentarea volumului Remember Victor Bârlădeanu, autor Veronica Bârlădeanu – lect. univ. dr. Irina Airinei, scriitoare (România); Intermezzo musical; prelegerea Literatura israeliană în anul 2013 și acordarea premiilor Enghelberg – av. G. Mosari; prelegerea Un mare iubitor de literatură: Profesorul israelian de istorie Bercu Enghelberg – Ada Shaulov Enghelberg, scriitoare; lansarea noului număr al revistei „Izvoare” (2014) – Dragoș Nelersa, jurnalist şi editor, „Gazeta Românească” și lectură de poezie – Bianca Marcovici..

Institutul Cultural Român de la Varşovia a prezintat pe 15 ianuarie, în colaborare cu Ambasada României la Varşovia, expoziţia de fotografie „Art Nouveau în România“, precum şi o serie de filme, în limbile română şi engleză, despre cultura şi civilizaţia românească şi valori ale patrimoniului românesc. Autorul expoziţiei „Art Nouveau în România“ este prof. dr. arhitect Sorin Vasilescu, director al Şcolii de Înalte Studii a Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti. Panourile înfăţişează clădiri de o valoare deosebită, construite la Bucureşti, Oradea, Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa, Târgu Mureş, Baia Mare etc. Expoziţia reuneşte opere semnate de arhitecţii Ion Mincu, Otto Wagner, Daniel Renard, Cristofi şi Grigore Cerchez, Odon Lechner, Nicolae Ghica Budeşti, Petre Antonescu, Giulio Magni, Constantin Iotzu, Statie Ciortan, Alexandru Săvulescu sau de Anghel Saligny.

IRCCU Veneţia a organizat pe 15 ianuarie, la sediu, în sala de conferinţe ,,Marian Papahagi“, o seară de poezie intitulată Evocări eminesciene la Veneţia cu ocazia Zilei Culturii Naţionale. Evenimentul a cuprins trei momente: lectura a patru poezii (Pe lângă plopii fără soţ, La steaua, Glossa, Mai am un singur dor) însoţite de o scurtă interpretare a acestora; lectura unor fragmente din corespondenţa dintre Mihai Eminescu şi Veronica Micle (textele eminesciene au fost citite în limba română şi, simultan, s-au proiectat traducerile în limba italiană); în încheiere, poetul italian Alessandro Canzian a citit din prelucrarea proprie a Luceafărulului. Au participat: Alessandro Canzian şi Chiara Cavallin, Costanza Burlacu, Carolina Pîslaru, Nicoleta Cheptea, Monica Crişan, Kevin Allotta – studenţi ai lectoratului de Limba, literatură şi cultura română din cadrul Universităţii Ca’ Foscari.

La Viena, pe 17 ianuarie, în cadrul Ferien Messe Wien, va fi prezentată lucrarea Stadt der Verlockungen – Das vormoderne Bukarest zwischen Orient und Europa (București, orașul tentațiilor) a istoricului și publicistului Adrian Majuru, apărută la editura germană Frank & Timme. Eveniment expozițional anual ajuns la cea de-a 38-a ediţie, Ferien Messe Wien are loc în perioada 16-19 ianuarie. În 2013, la manifestare au participat 800 de expozanţi din 70 de ţări, atrăgând aproximativ 150.000 de vizitatori. Ferien Messe Wien reunește profesioniști austrieci din domeniul turismului și public interesat care caută o destinație pentru vacanțe. Prezentarea cărții va fi urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri.

Centenar Ion Dumitrescu

ion dumitrescu

eveniment liber sa spunDuminică, 10 martie 2013, la ora 11.00, în Sala de Concerte „Euterpe” a Universității „Spiru Haret” din București (intrarea prin str. Doamnei nr. 15), va avea loc o nouă manifestare în cadrul „Amfiteatrului muzelor” – Ilinca Dumitrescu și invitații săi. Sub genericul „Maeștri. Clasici ai muzicii românești”, va avea loc o evocare a compozitorului Ion Dumitrescu, de la a cărui naștere se vor împlini în 20 mai a.c. 100 de ani.

Participă: prof.dr. Alexandru I. Bădulescu, muzicolog; scriitorul şi ambasadorul Ion Brad; muzicologul Petre Codreanu; prof. univ. dr. Lavinia Coman, pianistă şi muzicolog; prof. univ. dr. Grigore Constantinescu, muzicolog; prof. univ. dr. Mihai Cosma, muzicolog; prof. dr. Gheorghe Deaconu; prof. univ. dr. Gabriela Munteanu; scriitoarea Pușa Roth; dr.,dhc Vasile Tomescu, muzicolog; scriitorul Costin Tuchilă; prof. univ. dr. Titus Vîjeu, scriitor.

Cvartetul de coarde alcătuit din Alexandru Dragomir (vioara I), Cătălina Cărciu (vioara a II-a), Emanuel Vots (violă), Mihai Grigore (violonel), clasa conf. univ. dr. Raluca Voicu-Arnăuțoiu (Universitatea Naţionala de Muzică Bucureşti), va interpreta fragmente din Cvartetul de coarde nr. 1 în Do major de Ion Dumitrescu.

mihai olteanu peisaj

Mihai Olteanu, Peisaj

Cu Ion Dumitrescu (20 mai 1013, Oteșani, Vâlcea–6 septembrie 1996, București) se încheie o epocă. Ilustrul reprezentant al celei de-a doua generaţii postenesciene a străbătut creator deceniile de mijloc şi din a doua parte a veacului, lăsând o operă muzicală mai mult decât elocventă, în care se regăsesc cu certitudine câteva capodopere. A scris muzică simfonică, de cameră (un Cvartet de coarde, pagină reprezentativă a genului, Sonata pentru pian, două piese, Ursul şi Căpriţa pentru acelaşi instrument etc.), muzică vocală, de scenă (între altele, pentru Hamlet, Regele Lear, Macbeth, Madame Sans-Gêne, Pălăria florentină, Mincinosul, Iphigenia la Delphi, Castiliana, Lucreţia Borgia, Vlaicu-Vodă, Avram Iancu, Madame un clasic modern ion dumitrescu editura academieiBovary, Mira, Astă-seară se joacă fără piesă, Maria Stuart, Apus de soare, Corsarul, Nevestele vesele din Windsor, Horaţiu, D’ale carnavalului, Din jale se întrupează Electra, Don Carlos, Mascarada, legate de activitatea dirijorală şi de compozitor la Teatrul Naţional din Bucureşti, 1941–1947), de film, aranjamente de folclor, muzică de balet. În privinţa muzicii de scenă a lui Ion Dumitrescu, de o mare bogăţie, după cum rezultă din cronicile vremii, însemnând o experienţă deosebită de orchestrator şi, în plus, un exerciţiu de viteză componistică, ea a avut un destin tragic: toate partiturile, care nu aveau cópii, au ars la bombardamentul din 24 august 1944, care a distrus clădirea teatrului, aflată lângă Palatul Telefoanelor.

Structural, Ion Dumitrescu este un simfonist: el construieşte pe spaţii ample, fără însă ca dramaturgia muzicală să fie ostentativă. Echilibrul desăvârşit, forma impecabilă, bogăţia tematică şi măiestria, egală în fragmentul monumental ca şi în cel liric ori umoristic, frazele „decupate” cu limpezime, principii armonice stabile, în ciuda unui colorit uneori surprinzător, aşa cum statornice şi expresive rămân şi cele de tratare a orchestrei – toate provin dintr-o concepţie clasicistă. Acestei estetici i se supune un fond viguros, de sorginte folclorică. Primele impresii sunt de vitalitate şi robusteţe, un suflu de prospeţime şi dezinvoltură impunându-se în fiecare lucrare. Nu a compus multă muzică simfonică, dar majoritatea opusurilor de gen, trei suite pentru orchestră, o simfonie, o simfoniettă, Preludiul simfonic, Suita „Muntele Retezat”, Concertul pentru orchestră de coarde, sunt partituri de referinţă.

În 2006 a apărut la Editura Academiei Române, volumul Un clasic modern – Ion Dumitrescu, ediție critică de Costin Tuchilă și Pușa Roth.

Costin Tuchilă

Elegie pentru o gutuie

evocare tatiana stepa magdalena albu

In memoriam Tatiana Stepa

valorile trecutuluiVine o vreme, o singurǎ datǎ în rǎstimpul unei vieţi, când sufletul este coplesit, în toatǎ mǎreţia lui astralǎ, de definiţia literarǎ a unui singur cuvânt: ETERNITATE… Pentru cǎ, privindu-ne ochii în oglinda necuvântǎtoare a apei, trebuie sǎ avem curajul de a recunoaște cǎ VIAŢA, înaintea tuturor metaforelor în care este aşezatǎ, e o Tainǎ, iar Taina nu e altceva decât miezul unui vers, care participǎ la sporirea muzicii sale interioare prin tǎcerea sa în faţa Creaţiei Universului, o tǎcere superioarǎ asemuitǎ bǎtǎilor ușoare de aripǎ ale îngerilor Luminii…

Aş căuta definiţia cea mai profundǎ a cuvântului Viață în Lacrimǎ. Dar nu în oricare lacrimǎ. Doar în aceea a Christos-ului ucis pe Cruce în numele neiubirii. Şi aş suferi împreunǎ cu El pentru rǎmǎşiţa de poveste dintre un mereu aproape concret, real, viu şi un mereu departe abstract şi plin de necunoscut, care se confundǎ un timp pânǎ la identificare şi se aştern ambii apoi, cu trupurile devenite cenuşǎ stinsǎ, în faţa dumnezeirii într-un timp fǎrǎ graniţe precise şi fǎrǎ substanţǎ, unde acest parcurs al omului se va fi scoborât, deja, încet, în eternitatea al cǎrei rǎsǎrit veşnic şi sacral L-a nǎscut pe Dumnezeu-Fiul prin vrerea lui Dumnezeu-Tatǎl. Sǎ ne închinǎm, aşadar, acestui rǎsǎrit plenar al nǎdejdii, cu toate limitele şi nelimitele fiinţei noastre de pǎmânt şi de apǎ la un loc şi sǎ considerǎm cǎ sacrificiul de sine în numele suprem al iubirii este cel în faţa cǎruia se închinǎ şi Fiul dumnezeesc, cu toatǎ rǎstignirea Sa orânduitǎ, în strigǎtul ultim al deznǎdejdii: „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai pǎrǎsit?!…”

tatiana stepa folk

Tatiana Stepa (21 aprilie 1963, Lupeni–7 august 2009, București)

Despre Tatiana Stepa ar trebui sǎ se glǎsuiascǎ acum în cea mai necuvântǎtoare limbǎ a pǎmântului – limba copacilor cu crengile bǎtând obrazul copiilor sǎraci şi graiul iubirii unor inimi crescute la focul sfâşietor al durerilor amare. Prin muzicǎ, Tatiana Stepa şi-a adâncit povestea trecerii sale pǎmânteşti prin sacralitatea singularǎ a versului şi a spart în mii de bucăţi oglinda iernii unor suflete, care uitǎ, secundǎ de secundǎ, cǎ, într-o zi, neştiutǎ de nimeni, pǎdurea cu braţele întinse spre cer îşi va pierde definitiv puterea de a privi în ochi Lumina şi va deveni, nimic altceva, decât scrum şi uitare…

mihai olteanu peisaj

Mihai Olteanu, Peisaj

Astǎzi, sǎ stǎm o clipǎ şi sǎ ne întrebǎm sufletul, dacǎ mai poate sui. Dinspre întuneric şi prǎpastie cǎtre Lumină, bineînţeles. Sǎ ne gândim cǎ ţipǎtul Vieții pentru Tatiana Stepa a fost sfâşiat vremelnic şi pentru totdeauna de ghearele morţii hulpave de duh sfânt şi de orice. Strigǎtul nostru interior e unul de lebǎdǎ mutǎ cǎtre o lume ancestral surdǎ, cǎtre un Univers care îi deschide acum porţile şi o aşeazǎ acolo, unde vom locui, într-o anume clipǎ a acestei sfinte treceri, cu toţii, fǎcând-o sǎ nu mai fie pentru noi, aşa cum a fost o bucatǎ mult prea scurtǎ de timp, sprijinitǎ cu coatele de geam la cǎpǎtâiul gutuilor copilǎriei, care îngheţa orice putere a crivǎţului hǎmesit din iarna ce pǎrea nesfârşitǎ…

Sufletul trǎieşte în orice anotimp. Sufletul Poeziei s-a mai însingurat, iatǎ, cu încǎ un anotimp… Sǎ ne aducem aminte cǎ, aidoma copacilor deloc veşnici, cu viaţa scrijelitǎ în lutul crǎpat de vreme al amintirii, lumea nu este decât Marele Poem nedescifrat încǎ al Creatorului sǎu neştiut, care ţine în Taina Sa nepătrunsǎ închis unicul şi, de cele mai multe ori, prea tristul nostru destin pământesc…

Magdalena Albu

7 august 2009

 Ascultă:

Copaci fără pădure

Dor de părinți

 Soartă de femeie

Dă, Doamne, iarnă

 Dreptul la milă

Galbenă gutuie

 Totuși, toamna

Cântec pentru prieteni

 

 

 

Doina Aldea Teodorovici – zbor pe-o aripă de eternitate…

„În Basarabia, Eminescu era în exil, era interzis, dar Vieru nu; prin Vieru, l-am cunoscut pe Eminescu.”

Ion Aldea Teodorovici

Trecem în viaţă unii pe lângă alţii, fiecare pe culoarul destinului său, intrând în timp şi ieşind din el cu aceeaşi chinuitoare dorinţă de tălmăcire profundă a verbului „a fi”. Pentru unii, tălmăcirea aceasta are o importanţă minoră. Alţii, în schimb, o transformă în crezul fundamental al propriei lor fiinţări terestre. Este şi cazul Doinei Aldea Teodorovici, un destin extrem de scurt, aproape egal ca întindere temporală cu cel al Mântuitorului christic, care a strâns însă înlăuntrul său o bogăţie covârşitoare de semnificaţii majore ale neamului său. Chip delicat, de un magnetism misterios, slobozind prin cântec şi o forţă interioară aparte, din pagina albă a cărţii, versul poeţilor români în sufletul văzutului şi nevăzutului ei auditoriu de oriunde, Doina Aldea Teodorovici a reprezentat cea mai bună definiţie a tipului de artist liric sortit de divinitate să imprime, prin alcătuirea complexă a discursului muzical propriu, o dâră extrem de puternică în conştiinţa cultural-istorică a poporului din care a făcut, cu tristeţe şi bucurie, parte. Până la ea, Basarabia nu avusese niciodată o voce cu adevărat distinctă pe tărâm interpretativ, în stare să susţină cu o tenacitate ieşită din comun idealurile naţionale continuu maltratate de-a lungul vremii de acele raţiuni dictatoriale meschine, care, printr-o semnătură adânc înfiptă în fibra unui tratat politic mârşav, au retrasat graniţe statale diverse şi au cârmit către Siberii îngheţate mase întregi de destine umane încolonate la tragedia propriei lor vieţi. Alături de Grigore Vieru, Dumitru Matcovski, Leonida Lari, Ion Hadârcă şi atâţia alţii, Doina Aldea Teodorovici împreună cu compozitorul Ion Aldea Teodorovici au devenit cu repeziciune reperele funciare ale luptei românilor de pe partea stângă a apei Prutului împotriva stingerii filonului curat al Limbii Române şi al anulării forţate a întregii simbolistici identitare aparţinătoare neamului românesc, pentru că „În Basarabia, Eminescu era în exil, era interzis, dar Vieru nu; prin Vieru, l-am cunoscut pe Eminescu”, glăsuia la început de an 1991 Ion Aldea Teodorovici, poetul Grigore Vieru fiind pentru poporul Basarabiei „[…] ceva mult mai mare decât un poet care scrie.” (Doina Aldea Teodorovici).

Doina Aldea Teodorovici (15 noiembrie 1958, Chișinău–30 octombrie 1992, București)

Denigratorii au considerat lupta şi creaţia Doinei şi a lui Ion Aldea Teodorovici o propagandă lăutărească ieftină cu iz naţionalist desuet. Alţii, dimpotrivă, au văzut în ele acea strălucire a vibraţiei singulare, ce ţine de fibra unei arte interpretativ-componistice novatoare în creaţia muzicală de gen. Poporul, în schimb, şi-a regăsit toate dorinţele ascunse cu multă grijă în spatele inimii sale umilite de ameninţarea continuă a unei istorii brutale, neapuse definitiv nici până azi, ca o descătuşare a unui suflet încarcerat pe viaţă în penitenciarul sordid al întunericului spiritual cu grijă întreţinut de forţe oculte perverse. Ceea ce nu au suportat să audă însă oponenţii declaraţi şi cei din umbră ai cântecului acestor doi mari creatori români de cultură autentică – uniți în dragoste la fel de profund ca şi în artă – a fost rostirea cu demnitate a celui mai curat şi mai profund grai strămoşesc. „M-au zguduit versurile lui Grigore Vieru atât de mult încât n-am mai putut să le rup din ochi, din respiraţie, din măduva oaselor, dacă vreţi”, mărturisea la 8 ianuarie 1991 compozitorul Ion Aldea Teodorovici. Cu o chitară în mână şi trupurile îngemănate prin cântec, şuvoiul de cântece sacre ale soţilor Teodorovici, cântece rupte din la fel de sfânta fiinţă a Limbii Româneşti, a făcut să tacă pentru puţină vreme focul nedrept al armelor cu foc continuu din tranşeele pretinsului de autorităţi front transnistrean, unind pentru câteva clipe destine care nu aveau, de altfel, nimic de împărţit…

Mihai Olteanu, Margine

Despre Doina Aldea Teodorovici am avut întotdeauna presentimentul sumbru că nu voi putea vorbi prea mult la timpul prezent al existenţei sale telurice. Cu o grabă uluitoare, acest timp inexact ca definiţie şi alcătuire asimetrică avea să facă loc cu o bruscheţe covârşitoare morţii. Refrenul ucigaş controlat nu mai permitea artei militante înecate în suferinţă şi dispreţ să îşi expună public mesajul şi nici creatorilor lui să ardă pe rugul istoriei contemporane a ţării basarabe. După valuri de ameninţări repetate asupra celor doi artişti, monologul destinului avea să sune nepermis de dur pentru Doina şi Ion Aldea Teodorovici într-o malefică noapte cu chip de demon întunecat din finalul lui octombrie 1992, ca un plesnet profund dizarmonic de palmă dată de prigonitor peste obrazul unor martiri creştini ai altui veac. Din păcate însă, veacul cu pricina nu aparţinea unui timp de mult amurgit şi cu ideile arse cu toptanul pe „altarele” de lemn ale Inchiziţiei decadente, dimpotrivă. Era un secol cu aere de modernitate şi zgomot de arme de tot soiul, ce se îndrepta cu paşi repezi către ultima suflare a sorocului său calendaristic, un secol unde progresele felurite se înghesuiau unele după altele în circul concurenţial al ordinii planetare de moment, dar care nu a exclus nicio clipă din fibra lui rece şi aprigă moartea… O moarte cu faţa vânătă şi gust de sânge închegat, căreia Doina şi Ion Aldea Teodorovici i-au simţit dimpreună râsul sarcastic şi colţii nefiinţei…

Magdalena Albu

15 noiembrie 2012

Doina și Ion Aldea Teodorovici

 Ascultă

„Răsai”, muzica: Ion Aldea Teodorovici, versuri: Grigore Vieru. Interpretează: Doina Aldea Teodorovici

 „Eminescu”, muzica: Ion Aldea Teodorovici, versuri: Grigore Vieru. Interpetează: Doina și Ion Aldea Teodorovici

 „Floare dulce de tei” – Doina și Ion Aldea Teodorovici

 „O serenadă” – Doina și Ion Aldea Teodorovici

„Bucurați-vă” – Doina și Ion Aldea Teodorovici

Dimensiunile regalităţii în concepţia tinerilor de astăzi

Joi, 25 octombrie 2012, ora 12.00, în Sala de Conferinţe a Bibliotecii Județene „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea, va avea loc evenimentul cultural Dimensiunile regalităţii în concepţia tinerilor de astăzi, organizat cu ocazia aniversării zilei de naştere a Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României.

În program:

Regalitatea – tradiţie şi continuitate, expoziţie de carte, periodice, documente;

Casa Regală în istoria românilor. Prezintă prof. Mihai Moldoveanu (Colegiul Naţional de Informatică „Matei Basarab”) şi pr. prof. Petre Mateiescu (Seminarul Teologic „Sfântul Nicolae”)

Omagiu Regelui Mihai I, videoproiecţie documentară realizată de Alina Nicola (Biroul „Patrimoniu”);

Vizită la reşedinţa regală de la Versoix (1993) şi prezenţe ale Majestăţilor Lor, Regele Mihai şi Regina Ana în Vâlcea (1996 şi 1998). Comentează prof. Augustina-Sanda Constantinescu şi prof. Mihai Moldoveanu;

Garden Party la Palatul Elisabeta (2010–2012). Prezintă Corina Bedreagă – Compartimentul Imagine, Programe Culturale al Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea.

Mihai Olteanu, Dumitrițe

La acest eveniment participă elevii de la Colegiul Naţional de Informatică „Matei Basarab” şi de la Seminarul Teologic „Sfântul Nicolae”. Organizator: Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea.