Expoziție de pictură „Marina în pictura românească din colecții particulare”

afis marina in pictura romaneasca

eveniment liber sa spunMuzeul Național Cotroceni în colaborare cu Societatea Colecționarilor de Artă din România organizează joi, 25 august 2016, ora 18.00, vernisajul expoziției Marina în pictura românească din colecții particulareExpoziția cuprinde lucrări din 50 de colecții de artă particulare, semnate de artiști plastici reprezentativi, din perioada secolelor XIX–XXI.
Continuă lectura „Expoziție de pictură „Marina în pictura românească din colecții particulare””

„Cvartet”, expoziție de pictură și grafică

expozitie pictura cvartet

eveniment liber sa spunUniunea Artiștilor Plastici din România, Cercul Militar Național – Galeria Artelor vă invită la expoziția artiștilor plastici Emanoil Mazilu, Cosmin Movilă, Minu Movilă și Mihai Potcoavă, al cărei vernisaj va avea loc luni, 8 februarie 2016, ora 17.30, la Cercul Militar Național București, Galeria Artelor (Bulevardul Regina Elisabeta, nr.  2, sector 1, București).

Expoziția de pictură și grafică intitulată Cvartet se poate vizita zilnic, între orele 11.00 –19.00, în perioada 8–25 februarie 2016.

galeria-artelor

 Vezi: Arhiva categoriei Pictură 

Arhiva categoriei Grafică

Simfonii urbane

expozitie simfonii urbane

Pictorii Florin Bârză, Vitalie Butescu, Constantin Daradici, Corneliu Drăgan Târgoviște, Mihai Potcoavă expun în perioada august–septembrie 2015 la Galeria de Artă Calea Victoriei 33 din București, în organizarea Asociației Butescu Art Studio, în parteneriat cu Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”.

Va așteptăm marți, 25 august 2015, la ora 19.00 la întâlnirea pe care artiștii o propun pentru a schimba impresii despre cele circa 70 de lucrări prezente pe simeze în cadrul expoziției Simfonii urbane.

Parteneri media: artportfolio.roartindex.roonlinegallery.ro.

logo liber sa spunVezi: arhiva categoriei Pictură

Armonii estivale

afis-armonii-estivale-calea-victoriei-33

eveniment liber sa spunÎncepând de joi, 16 iulie 2015, ora 19.00, pictorii Nicolae Blei, Vitalie Butescu, Constantin Daradici, Corneliu Drăgan Targovişte, Laurenţiu Midvichi, Mihai Potcoavă şi George Savu invită publicul iubitor de artă la expoziţia de pictură şi grafică Armonii estivale, organizată de Asociaţia Butescu Art Studio în parteneriat cu Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”, la Galeria de Artă Calea Victoriei 33 din Bucureşti. Expoziţia va fi deschisă  în perioada iulie–august 2015, iar joi, 16 iulie, ora 19.00, artiştii  vor fi prezenţi pentru a schimba impresii despre cele circa 70 de lucrări prezente pe simeze în cadrul expoziției Armonii estivale.

Parteneri media: artportfolio.ro, artindex.ro, onlinegallery.ro.

logo liber sa spunVezi: arhiva categoriei Pictură

Expoziție de pictură Mihai Potcoavă

expozitie de pictura mihai potcoava institutul irecson

eveniment liber sa spunJoi, 23 octombrie 2014, la ora 18.00, la Institutul IRECSON din București (Calea Victoriei nr. 2) va avea loc vernisajul Expoziției de pictură a artistului Mihai Potcoavă. Expoziția va rămâne deschisă până în 12 noiembrie 2014. Program de vizitare: Luni–vineri, orele 9.00–17.00. Sâmbăta, duminica și în afara programului, cu programare. Intrarea liberă.

mihai_potcoava

Mihai Potcoavă

S-a născut la 6 martie 1948 în București. A absolvit Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”, având ca profesori pe Theodor Dan și Afane Teodoreanu. Urmează Academia Română de Aviație „Aurel Vlaicu”. Devine pilot de linie aeriană și comandant de aeronavă pe curse internaționale la TAROM. Continuă lectura „Expoziție de pictură Mihai Potcoavă”

1 iunie

copilarie

Vorbind despre copilărie, Antoine de Saint-Exupéry îşi punea sieşi o întrebare, dar îşi dădea şi un răspuns: „De unde sunt eu? Sunt din copilăria mea. Sunt din copilăria mea ca dintr-o ţară.”

seyfferth-gustav-lumea noua

Gustav Seyfferth, Lumea nouă

Fiecare dintre noi venim din propria noastră copilărie, cu visele, cu împlinirile şi neîmplinirile noastre şi, mai ales, cu poveştile noastre. Prima noastră ţară e ţara copilăriei, e pământul pe care te-ai zămislit, e laptele mamei, e viaţa. Se spune, pe bună dreptate, că „aţa te trage spre locul naşterii”, oriunde te-ai afla pe acest pământ, pentru că lumea copilăriei e lumea mirării, e lumea fabuloasă a basmului, e, probabil, lumea lipsită de griji, sau aşa ar trebui să fie! Eu cred că singura perioadă de care ne aducem constant aminte este cea a copilăriei, fiindcă în ochii copilăriei se oglindeşte cerul, în ochii copilăriei lumea este cea mai frumoasă şi mai plină de mistere. Eşti copil, apoi adolescent, om tânăr, matur şi apoi bătrân. Este un cerc al vieţii, dar fiecare perioadă îşi are copilăria ei. Părinte fiind, te bucuri de minunea care te va însoţi toată viaţa şi care va rămâne copil cât timp vei fi pe acest pământ. Bunic fiind, retrăieşti lumea copilăriei tale, lumea copilăriei copilului tău, când viaţa era o fugă continuă, trăieşti şi retrăieşti odată cu puiul de om tot ceea ce nu ai reuşit să faci toată viaţa. Această nouă viaţă îţi oferă certitudine că rădăcinile tale nu vor pieri, că lumea ta cu visele ei din copilărie se va repeta, sigur, într-o altă identitate.

mihai potcoava eric

Mihai Potcoavă, Eric

Dumnezeu m-a binecuvântat cu o minune de copil şi gândul că el există (e adevărat, undeva, sub alt cer!) îmi dă puterea să merg mai departe. Nimic nu-i mai frumos pe lume decât zâmbetul nepoţilor noştri şi în fiecare zi îmi imaginez că merg cu el de mână, că ne jucăm, că îi spun poveşti şi îi veghez somnul. Mulţi au această şansă şi cred că ţara copilăriei nepoţilor e şi ţara lor, a bunicilor, şi nu mă refer la reperul geografic, ci doar la minunata lume a copilăriei. Mi-aduc aminte că de 1 iunie, copil fiind, mâncam cireşe, căpşuni, alergam cât mă ţineau picioarele şi înălţam zmeie. Îmi imaginam că sunt sus, deasupra tuturor şi mă bucuram de minunile lumii. Astăzi, mai mult ca oricând, mi-este dor de nepotul meu. Mă uit la fotografie şi prin ochii lui văd cerul copilăriei.

Pușa Roth

„Din vise dragi, poeme…”, concert de muzică românească

stagiunea luni la ora 5 bmb

eveniment liber sa spunLuni, 24 februarie 2014, la Biblioteca Metropolitană București, în Sala Auditorium (fostă Mircea Eliade”, str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei) va avea loc concertul de muzică vocală românească Din vise dragi, poeme… Interpretează: Cătălina Antal, Martiniana Antonie, Iuliana Dima, Oana Neagoe, Amelia Stoicescu, Andrei Lucian Ionescu. La pian: Inna Oncescu. Concert realizat de lect. univ. dr. Claudia Codreanu. Prezintă: Costin Tuchilă. Concertul este programat în cadrul Stagiunea Camerale a BMB, Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret. Fondator: Mirela Zafiri. Intrarea liberă.

din vise dragi poeme concert claudia codreanu

În program: 1. Tiberiu Brediceanu, Cine m-aude cântând, versuri populare (Amelia Stoicescu): 2. Tiberiu Brediceanu, Vai, bădiţă, dragi ne-avem, versuri populare (Amelia Stoicescu); 3. Emil Monţia, Foaie verde de secară / Lele, mor, Mărie, mor, versuri populare (Martiniana Antonie); 4. George Cavadia, Umbra, versuri de col. Theodor Șerbănescu (Iuliana Dima); 5. Simion Nicolescu, S-ar găti badea de nuntă, versuri populare (Andrei Lucian Ionescu); 6. Dumitru G. Kiriac, Foaie verde lămâiţă, versuri populare (Andrei Lucian Ionescu); 7. Gheorghe Dima, De ce nu-mi vii?, versuri de Mihai Eminescu (Amelia Stoicescu); 8. Mihail Jora, Chiot, versuri de Mariana Dumitrescu (Oana Neagoe); 9. Sabin Drăgoi, Flori albe, versuri de Liviu Coman (Cătălina Antal); 10. Felicia Donceanu, Vreau să fiu cireş înflorit din ciclul Cântece de fată frumoasă, versuri populare (Martiniana Antonie); 11. Tudor Ciortea, Joc în soare, versuri de Dimitrie Ciurezu (Iuliana Dima); 12. Carmen Petra Basacopol, Primăvara din ciclul de Imne, op. 65, versuri de Ioan Alexandru (Cătălina Antal); 13. Carmen Petra Basacopol, Zorile-şi mână cerbii de foc, versuri de Mariana Dumitrescu (Oana Neagoe); 14. Nicolae Bretan, Stelele-n cer, versuri de Mihai Eminescu (Cătălina Antal); 15. Carmen Petra-Basacopol, Uuruah!, versuri de Alexandru Bidianu (Iuliana Dima); 16. Sabin Păutza, Din vise dragi, poeme, versuri de Constantin Paiu (Martiniana Antonie); 17. Felicia Donceanu, Balet din ciclul Odinioară, versuri de George Bacovia (Oana Neagoe); 18. Dumitru G. Kiriac, Pe cărare sub un brad, versuri populare (Andrei Lucian Ionescu).

petre chirea schita pe carton

Petre Chirea, Din ciclul Schițe pe carton

Soprana Cătălina Antal s-a născut la Onești, județul Bacău și a început să studieze muzica la vârsta de 17 ani, în cadrul Colegiului Național de Artă „Octav Băncilă” din Iași. La sfârșitul studiilor liceale a făcut parte din grupul de absolvenți care au avut ocazia să cânte alături de orchestra Filarmonicii de Stat „Moldova”. Și-a continuat studiile la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, timp în care a colaborat cu Teatrul Național „Vasile Alecsandri” făcând parte din distribuția spectacolului Visul unei nopți de vară, în regia lui Radu Afrim. Din anul 2012, studiază la Universitatea Națională de Muzică din București sub îndrumarea lector univ. dr. Claudia Codreanu. Aici a luat parte la diferite proiecte, printre ele numărându-se spectacolele Povestea micului Pan, regizat de Daniel Prallea-Blaga și În principiu femeile mor, în regia Amaliei Olaru. În același timp, a susținut diverse recitaluri în București (UNMB, Casa Universitarilor, Muzeul „George Enescu”) și în țară (Târgoviște, Râmnicu Vâlcea, Onești, Iași, Botoșani, Galați). De asemenea a obținut premii la diferite concursuri (Olimpiada Națională de Muzică, Concursul Național „Achim Stoia” Iași, Concursul Național de Lied Românesc, Brașov).

Mezzosoprana Martiniana Antonie (19 ani) a absolvit Colegiul Național de Artă „Octav Băncila” din Iași, secția Canto clasic. În prezent este studentă în anul I la Universitatea Națională de Muzică din București. Premii obținute: Locul al II-lea – Concursul „Primăvara Artelor” Bacău, 2009; Locul al II-lea – Concursul „Emanuel Elenescu” Piatra Neamț, 2010; Locul al II-lea – Concursul „Emanuel Elenescu” Piatra Neamț, 2011; Locul I – Concursul „Emanuel Elenescu” Piatra Neamț, 2012; Locul al II-lea – Concursul „Achim Stoia” Iași, 2013; Locul al III-lea – Olimpiada Națională de Muzică 2013. În 2013 a participat la spectacolul În principiu femeile mor, în regia Amaliei Olaru și a susținut recitaluri camerale în cadrul stagiunii UNMB, Muzeului „George Enescu” și Casei Universitarilor.

petru-udrea-toamna-tarzie-suprarealism-pictura-contemporana

Petru Udrea, Toamnă târzie

Soprana Iuliana Dima, originară din Adjud, a urmat cursurile de canto ale Liceului de Artă „Dinu Lipatti” din București la recomandarea distinsei soprane Angela Gheor-ghiu, iar în prezent este studentă în anul I Master la UNMB, clasa lect. univ. dr. Claudia Codreanu. Din 2004 şi până în prezent a fost prezentă pe scene bucureştene, precum Studioul de Operă UNMB, Ateneul Român, Muzeul „George Enescu”, Casa Universitarilor, în numeroase recitaluri şi spectacole de operă (Crocodilul în Povestea micului Pan, O femeie – În principiu femeile mor, Susanna – Nunta lui Figaro, Zerlina – Don Giovanni de Mozart), iar în cadrul concursurilor naţionale de specialitate, datorită vocii sale calde şi elegant conduse, a fost răsplătită cu numeroase premii.

Soprana Oana Neagoe a absolvit Liceul de Artă „Marin Sorescu” din Craiova, Secţia Canto clasic (2009) şi apoi a urmat cursurile Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, la clasa lector univ. dr. Claudia Codreanu, unde studiază şi în prezent. A susţinut numeroase recitaluri şi concerte la Muzeul Naţional „George Enescu”, Palatul Şuţu, Sala Dalles, Casa Universitarilor, Centrul Cultural Ungar, Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova, Ambasada României din Armenia. Timbrul său special şi expresivitatea interpretării au convins juriul să îi ofere Premiul „Mihaela Agachi” la Festivalul şi Concursul Naţional de Interpretare a Liedului „Ionel Perlea”, Slobozia (mai 2012). În 2012–2013 a interpretat rolul Wendy în opera pentru copii Povestea micului Pan de Laurențiu Profeta și unul dintre rolurile feminine din spectacolul În principiu femeile mor.

mihai potcoava irisi

Mihai Potcoavă, Iriși

Soprana Amelia Stoicescu este studentă în anul I la Universitatea Națională de Muzică din București, Facultatea de Interpretare Muzicală – Departamentul Canto și Artele Spectacolului Muzical. În anul 2012 a absolvit Facultatea de Informatică Managerială din cadrul Universității Româno-Americane. În august 2013 și-a făcut debutul în opera comică pentru copii Povestea micului Pan de Laurențiu Profeta, cu rolul mamei „D-na Darling”. Acesta a fost momentul în care și-a dat seama că locul ei este pe scenă. Astfel Amelia și-a început drumul spre o lume mai frumoasă, plină de sens și de artă. Printre pasiunile ei numără literatura, teatrul și dansul, însă pasiunea cea mai arzătoare este muzica.

Născut în București, bas-baritonul Andrei Lucian Ionescu este elev la Colegiul Național „Iulia Hasdeu” din București. A urmat cursuri de pian și teorie muzicală, iar în prezent urmează cursuri de canto și chitară clasică. A susținut spectacole alături de ansamblul coral al CNIH la Catedrala Sfântul Ștefan din Budapesta și la Biserica Românească din Viena. A obținut premii la concursuri de pian (premiul I și premiul al II-lea) și la Festivalul de colinde organizat la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București (de două ori premiul I).

Gigi Stan Burcea: „Rădăcinile mele sunt puternice, ca şi cântecul pe care îl duc mai departe”

gigi stan burcea

interviu liber sa spun„Natura voieşte ca omul şă-şi cânte plăcerile şi suferinţele. Prin cântecele sale el îşi zugrăveşte gândul, năravurile, faptele, într-un cuvânt toată fiinţa sa; cântecul este o răsfrângere a sufletului său”, spunea Costache Negruzzi (1808–1868) omul politic şi scriitorul din perioada paşoptistă. Chiar şi astăzi, în plină epocă a lumii virtuale, există oameni, din fericire, destul de mulţi, care se apleacă spre rădăcinile existenţei noastre, la cântecul popular, păstrător al identităţii sufleteşti a oricărui popor, pentru a-i cânta dorurile. Pe interlocutoarea mea am cunoscut-o cu mulţi ani în urmă, dar  viaţa a avut alte rosturi cu fiecare. Am auzit-o cântând, am rămas surprinsă de frumuseţea vocii sale şi de acurateţea interpretării, deşi aflasem că s-a îndreptat spre muzica clasică, studiind flautul. Uneori trebuie să credem în puterea destinului, şi eu cred că Gheorghiţa Burcea, Gigi Stan Burcea, cum o cunosc toţi, a moştenit de la bunicul şi de la tatăl ei darul acesta minunat: vocea. Eu cred că cel mai bine ar fi să redau mărturisirea acestei doamne care a aşteptat mult momentul urcării pe scenă, dar niciodată nu e prea târziu, dacă Dumnezeu te-a înzestrat cu har.

Puşa Roth: Ar trebui să  începem cu locul naşterii, aşa ca în poveştile lui Ion Creangă, pentru că el ne marchează pentru toată viaţa, indiferent unde am locui pe acest pământ.

Gheorghiţa Burcea: Acum locuiesc în Bucureşti, dar provin dintr-o familie de ţărani din comuna Brezoaiele, judeţul Dâmboviţa, o comună destul de mare, cu oameni harnici care slujesc cu drag pământul. Este o comună cunoscută mai ales pentru varza şi cartofii cultivaţi cu precădere aici. Întotdeauna am spus că sunt mândră că vin dintr-un asemenea mediu, că rădăcinile mele sunt puternice, ca şi cântecul pe care îl duc mai departe.

gigi stan burcea muzica populara

Gigi Stan Burcea

P. R.: În general, oamenii care au drag de pământ şi care se hrănesc şi îşi întreţin familia din roadele câmpului tind să-şi ţină copiii pe lângă casă. Cum a fost în cazul tău? Cum ai reuşit să te înscrii la o şcoală de muzică? 

G. B.: Am fost un copil privilegiat care a avut noroc de părinţi buni, iubitori, responsabili şi care au muncit din greu ca eu şi sora mea mai mică, Rodica, să ne bucurăm de tot ce e bun şi frumos, bineînţeles în limita posibilităţilor lor. Tatăl meu, Stan Vasile şi mama mea Maria, chiar dacă s-au ocupat cu munca la câmp, au ştiut să aprecieze frumuseţea muzicii populare, dar şi a dansului popular, ne-au învăţat să apreciem valorile acestui neam românesc. Am prins drag de muzică şi Dumnezeu m-a ajutat să pot să cânt.

P. R.: Îţi propun să ne oprim la un moment important din viaţa ta, acela legat de studiul muzicii.

G. B.: La vârsta de 10 ani am venit în Bucureşti şi în urma susţinerii unui examen, am intrat la Liceul de Muzică „George Enescu”, care, ulterior, şi-a schimbat numele în Liceul de Artă „George Enescu”. Nu aş vrea să pară ca o laudă, dar mă mândresc cu reuşita mea! Pentru un copil venit de la ţară, care nu făcuse pregătire muzicală decât cu învăţătoarea (Chiţu Vasilica, actualmente nașa mea dragă) la orele de muzică din programa şcolii, faptul ca am obţinut media 10, e un motiv de mândrie.

Din clasa a V-a şi până am terminat liceul, am studiat flautul la clasa domnului profesor Ganţolea Vasile, căruia îi multumesc pentru tot ce m-a învăţat. Când am hotărât să vin la această şcoală, am făcut-o din dorinţa de a face muzică populară, dar cu toate astea, atunci când am avut posibilitatea să mă transfer la clasa de canto popular, nu am renunţat la flaut şi am continuat studiul la această secţiune. Am realizat că nu oricine se poate bucura de o pregătire în domeniul muzicii culte. Nu-mi pare rău pentru alegerea făcută. Cu toată dragostea mea pentru muzică, după ce am terminat liceul, nu am urmat Conservatorul, dezamagită că nu am intrat din primul an. Nu am găsit un loc de muncă în domeniu şi am ajuns să lucrez într-o fabrică. La 21 de ani m-am căsătorit, iar la 25 de ani aveam doi copii minunaţi, pe Daniela-Andreea şi pe Laurenţiu-Ionuţ, de care sunt foarte mândră!

mihai potcoava casa lui mos gheorghe

Mihai Potcoavă, Casa lui Moș Gheorghe

P. R.: Să înţeleg că muzica a rămas doar un vis, fără să mai fie o obţiune, o prioritate ?

G. B.: Prinsă în vârtejul vieţii de familie nu am mai cântat decât atunci când eram singură şi cu timpul mi-am pierdut încrederea ca aş putea să fac din asta o profesie. Deşi timpul zbura, simţeam nevoia să reiau legătura cu tot ceea ce face plăcere sufletului, iar singura modalitate la îndemână a fost să scriu versuri. Chiar dacă nu-ţi lipseşte nimic, chiar dacă duci un trai decent, ai o familie frumoasă… atunci când nu eşti mulţumit de tine, te simţi neputincios. Mă simt obligată să-i mulţumesc soţului meu că a avut grijă de familie, că mă iubeşte (în felul lui!) chiar dacă nu prea a înţeles nevoia mea de a face muzică. Se pare că toate acestea nu mi-au fost suficiente să am sentimentul de împlinire, pentru că nu reuşeam să găsesc în mine forţa şi curajul ca să „încerc marea cu degetul”, adică să revin la muzică! În ultima perioadă viaţa mi-a demonstrat că dacă eşti alături de oameni care cred în tine şi te susţin în ceea ce faci, lucrurile se schimbă în bine.

P. R.: După o pauză de aproape trei decenii, miracolul s-a produs. Ai început să cânţi. Presupun că ai primit sprijinul necesar, că a apărut „îngerul păzitor” care te-a îndemnat să cânţi?

G. B.: În primăvara anului 2013 am ajuns întâmplător la Centrul Cultural al Ministerului de Interne, mai exact la studioul de înregistrari al Ansamblului „Ciocârlia”. Aici am cunoscut un Om absolut minunat, care, după ce m-a ascultat, a știut cum să mă determine să fac nişte înregistrări, reuşind să-mi redea încrederea că pot cânta chiar şi după o pauză de 30 de ani. Încet-încet, domnul Popa Valentin, inginerul de sunet al Ansamblului „Ciocârlia”, m-a convins că e momentul să mă fac auzită şi de publicul larg, ajutându-mă cu tot ce i-a stat în putinţă să-mi împlinesc un vis care părea de multă vreme îngropat. Atunci am hotărât să-mi folosesc cunoştinţele acumulate în anii de şcoală dar şi o parte din versurile mele. Mi-am compus liniile melodice, am adaptat versurile ce zăceau într-un caiet, iar domnul Popa m-a prezentat unor oameni extraordinari din Chişinău, fraţii Cazanoi (Anatol, Cezar şi Iulian), care mi-au făcut aranjamentul orchestral al pieselor, iar înregistrările le-am făcut în studioul lor. Menţionez că fără ajutorul lor nu s-ar fi întâmplat mare lucru. De asemenea am primit un ajutor extraordinar din partea „Tarafului Domnesc”, condus de domnul Mirel Bria, care face parte din colectivul Ansamblului „Ciocârlia”. Aceşti oameni și-au asumat un oarecare risc luându-mă sa particip alături de ei la câteva petreceri private. Zic că şi-au asumat un risc, având în vedere faptul că nu eram cunoscută în acest domeniu şi mai ales că nu ştiau exact cum o să mă descurc în faţa  pubicului.

muzica populara gigi stan burcea

P. R.: Acum, dacă „ai intrat în horă, trebuie să joci”, fiindcă o dată ce ai făcut primii paşi, cred că restul e obligaţie faţă de tine, faţă de ce care te-au iniţiat în tainele muzicii, faţă de famillie şi nu în ultimul rând, faţă de public.

G. B.: În prezent sunt membru al Uniunii Muzicologilor din România şi dacă acest aspect pare neînsemnat pentru alţii, pentru mine reprezintă un pas important. Începând din luna octombrie 2013 am avut două apariţii televizate la două dintre posturile de televiziune care promovează muzica populară, Favorit şi Etno. Toate acestea înseamnă pentru mine foarte mult, având în vedere că totul s-a petrecut într-un timp relativ scurt.

Am hotărât să merg mai departe pe acest drum frumos, să mă bucur de harul cu care am fost înzestrată şi să-i bucur pe cei care apreciază acest gen de muzică.

Nu am mai pus alte întrebări, nu-şi aveau rostul, pentru că am simţit că legământul cu muzica s-a definitivat în mintea şi în sufletul ei. 

Interviu realizat de Pușa Roth

Radio Metafora, 12 ianuarie 2014

Cântece interpretate de Gigi Stan Burcea:

Te-as spăla, neică, în stropi de rouă

Omul de are câte un dor!

Ah, câte-aș vrea să-ți povestesc!

Vai ce iute trece viața

Spune, spune, pui de corb

Poezie românească live la Berlin

poezie romaneasca berlin

Institutul Cultural Român din Berlin prezintă vineri, 15 noiembrie 2013, ora 21.00, pentru a treia oară, 12 tineri autori din România, în cadrul unei lungi nopți de poezie românească la Literaturwerkstatt Berlin.

După 2010, au început să se remarce în poezia românească autori care nu se mai supun clişeului „conflictul dintre generaţii”. Formaţi într-un context din care au folosit orice posibilitate de afirmare şi perfecţionare a artei lor poetice, aceşti autori sunt reprezentativi pentru reformularea principiilor de stabilire a liniilor de forţă în poezia românească de azi. Poeţii actuali se afirmă ca personalităţi independente care încearcă să îşi pună în valoare reciproc contribuţiile la definirea unui spaţiu poetic fertil.

Alături de o parte dintre cei mai importanţi poeţi debutaţi în ultimii doi ani, evenimentul ROformularea puterii îi aduce la Berlin pe Răzvan Ţupa şi Claudiu Komartin, doi dintre cei care au încurajat acest fenomen organizând lecturi publice, ateliere şi întâlniri literare care acoperă perioada 2005–2013.

Evenimentul va începe la ora 21.00 și va include prezentarea a trei aspecte ale poeziei contemporane: noua nostalgie, reconfigurarea traumei și evoluţii ale coerenţei. Între cele trei părți literare vor avea loc interludii muzicale electro-dub cu Bandesnaci și un poem de prezentare live a lui Răzvan Ţupa susținut de grafica video a Alinei Daniela Nicu. Iulia Militaru şi Anca Bucur vor completa programul cu proiecţii video şi performance live.

mihai potcoava asteptare 2003mihai potcoava asteptare 2003

Mihai Potcoavă, Așteptare, 2003

Program:

• Noua nostalgie

Alex Văsieş, Lovitura de cap (Editura Casa de pariuri literare).

Vlad Tăuşance, Legende urbane (Editura Herg Benet).

• Reconfigurarea traumei

Silvia T., L’enfant terrible” (Editura Tracus Arte).

• Evoluţii ale coerenţei

Radu Niţescu, Gringo (Editura Casa de pariuri literare), nominalizat la Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” Opera Prima.

Anatol Grosu, Epistola din Filipeni (Casa de editură Max Blecher, 2012) câştigător al Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” Opera Prima.

Andrei Doşa, Când va veni ceea ce este desăvârşit (Editura Tracus Arte, 2011), câştigător al Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” Opera Prima.

Claudiu Komartin – premiul pentru poezie al Academiei Române pentru anul 2005.

Poeziile vor fi prezentate în limba română și germană.

 mihai-potcoava-peisaj-2003

Mihai Potcoavă, Peisaj, 2003

ICR Berlin editează cu ocazia evenimentului o broșură cu o selecție de poezii traduse în limba germană de către traducătoarea Eva Wemme, care a acompaniat și celelalte ediții de proză și poezie de la Literaturwerkstatt. Broșura cuprinde pe lângă poezii și o scurtă prezentare a autorilor prezenți la Berlin și va sta gratuit la dispoziția publicului.

Literaturwerkstatt Berlin este un loc de întâlnire între autorii din întreaga lume şi publicul german. Instituţia are ca scop promovarea literaturii în spaţiul german. Totodată, Literaturwerkstatt Berlin testează şi prezintă literatura în relaţii intermediare. Punctele forte ale acestei instituţii sunt efortul depus pentru descoperirea şi susţinerea scriitorilor tineri dar şi de promovare a genului liric.

Literaturwerkstatt este instituţia cea mai importantă de literatură din Berlin, care se adresează în principal unui public tânăr, și este situată în complexul Kulturbrauerei, unul dintre cele mai dinamice spaţii culturale din Berlin.

Literaturwerkstatt este și inițiatorul și purtătorul programului „Lyrikline”, care este cea mai importantă platformă de poezie din Germania. Pe acest portal pot fi accesate mii de poezii din peste 50 de țări, citite în original de autorii lor. Acest portal este unul din cele mai importante proiecte ale Literaturwerkstatt Berlin din anul 2003, un proiect extrem de dinamic, în continuă creștere. Site-ul a primit premiul Grimme în anul 2005. Pe site se regăsesc poezii de Nora Iuga și Svetlana Cîrstean, urmând ca, până la sfârșitul anului, să mai fie adăugată și lirică semnată de Angela Marinescu, Sorin Gherguț și V. Leac.

Programul complet al ICR Berlin îl găsiţi pe www.rki-berlin.de şi pe Facebook.

Vernisajul expoziției de pictură Mihai Potcoavă

Rochia verde 2013

eveniment liber sa spunInstitutul IRECSON vă invită la vernisajul expoziţiei de pictură a artistului Mihai Potcoavă. Evenimentul va avea loc joi, 17 octombrie 2012, ora 18.00, la Sala de expoziţii a Galeriei Irecson din Calea Victoriei nr. 2, București. Pentru accesul în sala de expoziţii, formaţi interfon 73. Program de vizitare: Luni–vineri, între orele 9.00–17.00. Pentru vizite în afara programului vă rugăm să sunaţi la numărul de telefon 0724.44.83.83 sau 021.777.30.70. Expoziția va fi deschisă până în 7 noiembrie 2013.

Detalii: Expoziție de pictură Mihai Potcoavă