Radio România – 86

aniversare radio romania 86 de ani

calendarAstăzi, 1 noiembrie 2014 Radio România împlinește 86 de ani de existență. 

Joi, 1 noiembrie 1928, la ora 17.00, s-a difuzat oficial prima emisiune a postului Radio România, auzindu-se pentru prima dată apelul: „Aici, București, Radio România”. Emisiunea a început cu discursul profesorului Dragomir Hurmuzescu, președintele Consiliului de Administrație al Societății de Difuziune Radiotelefonică din România, denumirea de până în 1936 a radioului românesc. Profesorul Hurmuzescu insista asupra rolului extraordinar al radiofoniei în dezvoltarea unei țări și a unui popor: „Radiofonia este de o mare importanță socială, cu mult mai mare decât teatrul, pentru răspândirea culturii și pentru unificarea sufletelor, căci se poate adresa la o lume întreagă, pătrunzând în coliba cea mai răzleață a săteanului. În curând va deveni criteriu de judecată a gradului de dezvoltare a unui popor.”

dragomir hurmuzescu

Dragomir Hurmuzescu

După discursul inaugural, pînă la ora 19.00, s-au difuzat versuri de Horia Furtună, muzică de dans și muzică românească cu Cvintetul Radio, informații de presă, o conferință ținută de Horia Furtună. Emisia s-a reluat la ora 21.00, până la miezul nopții difuzându-se muzică interpretată de solista Băicoianu, buletin meteorologic, știri sportive, muzică de Johann Strauss, interpretată de Cvintetul Radio. Șeful serviciului muzical era Mihail Jora. Programele erau alcătuite de un consiliu alcătuit din Dragomir Hurmuzescu, I. Al. Brătescu-Voinești, Dimitrie T. Alleseanu, Mihail Jora. Primul crainic al Radioului: Margareta Marinescu, care era și secretară a programelor.

bogdan calciu desen primul sediu al radio romania str general berthelotSocietatea de Difuziune Radiotelefonică din România (numele de până în 15 august 1936 al Radioului românesc) – clădirea veche Radio din str. G-ral Berthelot. Desen de Bogdan Calciu

În zilele următoare programele, asemănătoare, au fost transmise între orele 17.00–19.00 și 20.30–24.00. Schema de programe a primei săptămâni era: ora 17.00: muzică de dans; 17.45: știri de presă și bursă; 18.00: muzică de ansamblu; 18.05: lecturi literare sau conferințe; 18.35: muzică în interpretarea orchestrei studioului radiofonic, dirijată de Mihail Jora; apoi, de la ora 20.30, soliști vocali, instrumentali, coruri; 22.30: buletin meteo și știri; 23.00: muzică cu orchestra horia furtunaRadio.

În 2 şi 3 noiembrie 1928 programele au anunţat recitări, fără să ştim cine a interpretat. În schimb, duminică, 4 noiembrie, între orele 18–19, s-a difuzat muzică uşoară, între melodii recitând Victoria Mierlescu, actriţă la Teatrul Naţional din Bucureşti. Tot ea citea povestirea lui Horia Furtună, Sufletul copiilor, în 10 noiembrie, iar în 11 noiembrie recita Făt-Frumos de acelaşi poet şi Calendarul lui Aghiuţă de George Coşbuc. În aceste ultime două emisiuni găsim în embrion „Ora copiilor” şi „Ora satului”.

Vineri, 9 noiembrie 1928 a apărut primul număr al revistei săptămânale „Radiofonia”, organ de publicitate al Societății de Difuziune Radiotelefonică din România.

Remember

Istoria Radio România la Radio 3Net „Florian Pittiș”

sigla radio 3 netVineri, 1 noiembrie 2013, de la ora 7.00 la ora 24.00, la Radio România 3Net „Florian Pittiș” ați putut urmări istoria de 85 de ani a Radio România, de la prima emisiune difuzată, joi, 1 noiembrie 1928 până la 1 noiembrie 2013. Evoluția instituției, programele și emisiunile devenite branduri ale radioului românesc, principalele evenimente din istoria Radio România, personalitățile care și-au pus amprenta asupra dezvoltării radiofoniei românești și a instituției Radio România au fost prezentate în ordine cronologică timp de 17 ore. Fiecare oră de emisie a fost rezervată unui interval de cinci ani: 1928–1933, 1934–1938, 1939–1943, 1944–1948 ș.a.m.d.

sigla liber sa spunÎn același timp, în ziua de 1 noiembrie 2013, pe site-ul „Liber să spun” a fost publicat din oră în oră materialul documentar care a stat la baza acestor emisiuni, rămânând permanent la dispoziția voastră.

Materialul documentar a fost realizat de Pușa Roth și Costin Tuchilă.

Vezi: arhiva Radio România 85

Editura Casa Radio: lansare de CD la Sala Radio

cd enescu simfonia nr 2 tiberiu soare onr

Orchestra Naţională Radio şi dirijorul Tiberiu Soare: George Enescu – Simfonia a II-a

eveniment liber sa spunEditura Casa Radio prezintă cel mai recent album semnat Orchestra Naţională Radio şi Tiberiu Soare. La concertul de vineri, 25 octombrie 2013, publicul va avea ocazia de a-l reîntâlni pe Tiberiu Soare nu numai în ipostază dirijorală, pe scena Studioului „Mihail Jora”, alături de Orchestra Naţională Radio, ci şi în calitate de invitat la lansarea albumului George Enescu, Simfonia a II-a, produs de Editura Casa Radio. Lansarea va avea loc în pauză, în foaierul central al Sălii Radio, fiind urmată de o sesiune de autografe, la finalul concertului.

Albumul cuprinde o viziune interpretativă actuală – înregistrare specială din luna iunie a.c.– sigla-casa-radioa Simfoniei a II-a în La major, op.17 de George Enescu, o „comoară” a culturii româneşti care a împărtăşit aventura tezaurului românesc la Moscova, în timpul Primului Război Mondial. Din fericire, partitura enesciană a revenit în ţară în perioada anilor ’60. Mai multe amănunte sunt furnizate în prezentarea CD-ului realizată de prof. univ. dr. Grigore Constantinescu.

george enescu

George Enescu

Tiberiu Soare – dirijor şef al Orchestrelor şi Corurilor Radio România – mărturiseşte că „lucrarea de faţă are o semnificaţie aparte în istoria Orchestrei Naţionale Radio: după aproape 50 de ani de uitare, lucrarea a fost redată circuitului sălilor de concerte de către Orchestra Naţională Radio sub bagheta maestrului Iosif Conta. Pentru mine această simfonie reprezintă o clarificare deplină a stilului hiper-romantic al lui Enescu specific perioadei sale de creaţie de până în Primul Război Mondial, o etapă ce va face posibilă scriitura din Oedipe cu două decenii mai târziu. Această înregistrare se doreşte a fi prima dintr-o preconizată integrală a lucrărilor simfonice enesciene.”

Detalii despre album: www.edituracasaradio.ro

Discul se poate achiziţiona de la Librăria Casa Radio din str. Temişana nr. 31, sau prin comandă online pe site-ul editurii, la preţul de 20 lei.

Festivalul „Enescu” 1961 şi Legendele Radioului românesc la Humanitas Kretzulescu

premiere discografice casa radio lansare kretzulescu

eveniment liber sa spun18 septembrie 1961, ora 20, a doua ediţie a Festivalului Internaţional „George Enescu”… Într-o Sală Mare a Palatului nu de mult inaugurată, publicul bucureştean, avid de „normalitate” într-un regim de dictatură, urmărea uimitoarea demonstraţie de măiestrie artistică a unuia din cei mai mari violonişti ai lumii: Henryk Szeryng, care izbutea performanţa inegalabilă de a cânta în aceeaşi seară 3 mari concerte ale repertoriului violonistic semnate Bach, Brahms, Beethoven…

Miercuri, 18 septembrie 2013, ora 17.00, la Librăria Humanitas Kretzulescu din București, Editura Casa Radio, care şi-a obişnuit deja publicul cu revelaţiile Arhivelor Radio România, prin noua sa apariţie discografică: Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţia 1961, un album cu 10 discuri-cronică, face posibile asemenea mereu surprinzătoare conjuncţii peste vremuri.

editura-casa-radio-festival-enescuMarile concerte ale celei de-a doua ediţii a Festivalului sunt reunite într-un CD-box cu 10 discuri, prilejuind (re)descoperirea unor interpreţi legendari, precum Aldo Ciccolini, Sviatoslav Richter sau Henryk Szeryng, aflaţi în vârful carierei lor internaţionale, a unor mari discuri cronica festival enescu editia 1961maeştri ai baghetei ca Lorin Maazel, Ghenadi Rojdestvenski, George Georgescu… „Magia” serilor de concerte din perioada 9–18 septembrie 1961 va putea fi azi împărtăşită de noile generaţii de ascultători, de toţi iubitorii muzicii, datorită înregistrărilor live realizate de Radio România, acelaşi constant partener al Festivalului.

Iar în această toamnă bucureşteană, aflată sub semnul sărbătorilor culturale, Editura Casa Radio continuă seria restituirilor discografice esenţiale din Fonoteca Radio, propunând o nouă colecţie: „Radiolegende”– maeştrii muzicii româneşti în înregistrări istorice.

Colecţia „Radiolegende” constituie omagiul pe care Radioul public, la aniversarea a 85 de ani de existenţă, îl aduce „părinţilor fondatori” ai programului şi formaţiilor sale muzicale, prin editarea albumelor: Theodor Rogalski, Mihail Jora, Alfred Alessandrescu, Constantin Silvestri. Aceşti mari creatori, cărora şcoala muzicală românească le datorează intrarea în modernitate, s-au investit cu generozitate, de-a lungul întregii lor cariere artistice,radiolegende muzica romaneasca şi într-o operă de construcţie instituţională, punând temeiurile Radiodifuziunii naţionale care, iată, ne oferă astăzi, în premieră absolută, discurile-portret de compozitor şi interpret ale maeştrilor.

Tot în „Radiolegende” şi-au găsit locul şi două mult aşteptate albume dedicate artei unor interpreţi neîndoios „legendari”: violoncelistul de renume mondial, Radu Aldulescu, care, de la debutul cu Orchestra Radio, ne-a lăsat, până la plecarea din ţară, un număr însemnat de valoroase înregistrări radiofonice (în mare parte rămase până acum inedite) şi inegalabila pianistă Maria Fotino, solistă şi sunetist la Radio România mai bine de două decenii.

festivalul enescu 1961 inregistrari cronica radiolegende maestrii muzicii romanesti

Astfel, regăsirea marilor momente artistice ale Bucureştiului muzical al deceniilor al șaselea şi al șaptelea din secolul trecut devine posibilă pentru melomanii din toate generaţiile printr-un demers susţinut de valorificare a patrimoniului arhivistic al Radioului public, în mereu înnoite formule editoriale.

Vă invităm, miercuri, 18 septembrie a.c., ora 17, pe terasa Librăriei Humanitas Kretzulescu, să ne fiţi alături la aceste mari întâlniri cu muzica şi maeştrii săi din toate timpurile! Participă: Olga Grigorescu, Ilinca Dumitrescu, Laura Manolache, Cristina Comandaşu, Costin Tuchilă. Moderator: Tiberiu Comandaşu, redactor muzical, Editura Casa Radio. 

Detalii pe www.edituracasaradio.ro

Vezi și Scrisoare pentru melomani

Premiere discografice absolute din Arhivele Radio România

editura casa radio inregistrari istorice muzica clasica

editura casa radio festival enescu

eveniment liber sa spunŞi în acest an, Editura Casa Radio propune melomanilor restituiri discografice esenţiale din Arhivele Radio România: Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţia 1961, în 10 discuri-cronică (CD-box) şi 6 albume în noua colecţie „Radiolegende” – maeştrii muzicii româneşti în înregistrări istorice.

discuri cronica festival enescu editia 1961Marile concerte ale celei de-a doua ediţii a Festivalului sunt reunite într-un CD-box cu 10 discuri, prilejuind (re)descoperirea unor interpreţi legendari, precum Aldo Ciccolini, Sviatoslav Richter sau Henryk Szeryng, aflaţi în vârful carierei lor internaţionale, sau a unor mari maeştri ai baghetei ca Lorin Maazel, Ghenadi Rojdestvenski, George Georgescu… Magia serilor de concerte din perioada 9–18 septembrie 1961 va putea fi azi împărtăşită de noile generaţii de ascultători, de toți melomanii, datorită înregistrărilor live realizate de Radio România, acelaşi constant partener al Festivalului.

Noua colecţie „Radiolegende” constituie omagiul pe care Radioul public, la aniversarea a 85 de ani de existenţă, îl aduce „părinţilor fondatori” ai programului şi formaţiilor sale muzicale, prin editarea albumelor: Theodor Rogalski, Mihail Jora, Alfred Alessandrescu, Constantin Silvestri. Acești mari creatori, cărora școala muzicală românească le datorează intrarea în modernitate, s-au investit cu generozitate, de-a lungul întregii lor cariere artistice, și într-o operă de construcţie instituţională, punând temeiurile radiolegende muzica romaneascaRadiodifuziunii naţionale care, iată, ne oferă astăzi, în premieră absolută discurile-portret de compozitor şi interpret ale maeştrilor.

Tot în „Radiolegende” şi-au găsit locul şi două mult aşteptate albume dedicate artei unor interpreţi neîndoios „legendari”: violoncelistul de renume mondial, Radu Aldulescu, care, de la debutul cu Orchestra Radio, ne-a lăsat, până la plecarea din ţară, un număr însemnat de valoroase înregistrări radiofonice (în mare parte rămase până acum inedite) şi inegalabila pianistă Maria Fotino, solistă şi sunetist la Radio România mai bine de două decenii.

Asemenea întâlniri peste vremuri devin posibile prin investigarea necontenită a inestimabilelor Arhive ale Radioului public, căruia i se datorează înregistrarea, conservarea şi acum repunerea în circulaţie a acestui tezaur unic într-o formulă editorială adecvată exigențelor contemporaneității.

festivalul enescu 1961 inregistrari cronica radiolegende maestrii muzicii romanesti

Noile apariții discografice sunt disponibile pe toată durata Festivalului la preţul de 55 lei/ 10CD-box şi între 16–23 lei albumele (simplu/dublu CD) din colecţia „Radiolegende” în toate locaţiile din Bucureşti, precum şi prin comenzi pe http://www.edituracasaradio.ro/ (până la epuizarea stocului).

liber sa spun radio 3 net parteneri media festival george enescu

Simpozion omagial „Centenar Ion Dumitrescu (1913–1996)”

ion dumitrescu

eveniment liber sa spunJoi, 20 şi vineri, 21 iunie 2013, începând cu ora 10.00, în Amfiteatrul „I. H. Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române (Calea Victoriei nr. 125, București), va avea loc Simpozionul omagial „Centenar Ion Dumitrescu (1913–1996)”, organizat de Secţia de arte, arhitectură şi audiovizual a Academiei.

Participă personalităţi ale vieţii culturale din ţară şi străinătate: acad. Răzvan Theodorescu, acad. Mircea Petrescu, prof. univ. dr. Octavian Lazăr Cosma, membru corespondent al Academiei Române, dr. Vasile Tomescu, prof. univ. dr. Viorel Cosma, prof. univ. dr. Grigore Constantinescu, scriitorul Ion Brad, compozitorul Șerban Nichifor, dirijorul Mihail Ștefănescu, director al Filarmonicii „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea, muzicologul dr. Ruth Ben-Zwi (Israel), prof. univ. dr. Pavel Țugui, compozitorul și dirijorul Sabin Pautza (SUA), compozitorul Doru Popovici, compozitorul Theodor Grigoriu, prof. univ. dr. Titus Vîjeu, muzicologul Florian Lungu, prof. dr. Al. I. Bădulescu, director onorific al Muzeului Memorial „Paul Constantinescu” din Ploiești, compozitoarea Carmen Petra Basacopol, dirijorul și profesorul Octav Calleya (Spania), Augustina Sanda Constantinescu, director al Bibliotecii Județene „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea, prof. univ. dr. Alexandru Leahu, scriitorul Costin Tuchilă, scriitoarea Pușa Roth, muzicologul dr. Sanda Hârlav Maistorovici, prof. univ. dr. Vasile Vasile, scriitorul Valeriu Râpeanu, muzicologul dr. Laura Manolache, prof. univ. dr. Gabriela Munteanu, prof. univ. dr. Lavinia Tomulescu-Coman, conf. univ. dr. Iulia Cibișescu-Duran, compozitoare, muzicolog dr. Ozana Kalmuski-Zarea, director adjunct al Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău, prof. dr. Gheorghe Deaconu, director al Editurii Meșterul Manole din Râmnicu Vâlcea, prof. univ. dr. Mihai Cosma, muzicologul Mircea Ștefănescu, muzicologul Petre Codreanu, lect. univ. dr. Camelia Pavlenco, soprană și pianistă, preotul prof. dr. Marin Velea, muzicologul dr. Vasile Donose. Moderator: dr. Ilinca Dumitrescu.

Nobleţea morală, umanismul cu ample reverberaţii în viaţa publică şi o veşnică tinereţe spirituală l-au caracterizat pe Ion Dumitrescu, de la nașterea căruia s-au împlinit recent 100 de ani. Născut în 20 mai 1913, la Oteşani, Vâlcea, mort în dimineaţa zilei de vineri 6 septembrie 1996, la ora 7.30, la Bucureşti, Ion Dumitrescu, fostul student al Academiei de Muzică din Bucureşti, unde i-a avut ca dascăli pe Mihail Jora, Dimitrie Cuclin, Ionel Perlea, Alfonso Castaldi, Constantin Brăiloiu, George Breazul, devenea în scurt timp profesor de armonie, contrapunct şi compoziţie în cadrul Conservatorului „Ciprian Porumbescu”. Membru corespondent al prestigioasei Académie des Beaux-Arts de l’Institut de France şi al aniversare ion dumitrescuAcademiei Tiberine din Roma, Ion Dumitrescu, artist de vastă cultură şi rigoare clasică, a condus o lungă perioadă obştea muzicală românească. Lui i se datorează organizarea şi susţinerea personalităţii Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România într-o perioadă aspră, acţiunea sa practică, răsfrântă în viaţa publică timp de un sfert de veac (a fost secretar, apoi preşedinte al Uniunii între 1954 şi 1977), având o influenţă hotărâtoare. Ion Dumitrescu a construit cu migală și abilitate Uniunea Compozitorilor din România, într-o formă ideală pentru vremea respectivă și apărând demnitatea și independența estetică a muzicienilor. Destul, poate, să amintesc contribuţia sa la elaborarea şi aplicarea Legii drepturilor de autor în domeniul muzical, structura cuprinzătoare şi elastică a uniunii de creaţie, cu specificul ei distinct, înfiinţarea Editurii Muzicale, care a avut, un timp, tipografie proprie – lucru deloc neglijabil, având în vedere particularităţile tipăriturii muzicale. Şi multe altele, pe care care cei ce au beneficiat de generoasa sa îndrumare le-ar putea readuce în discuţie. În 3 februarie 1977, Ion Dumitrescu era înlăturat brutal de la conducerea Uniunii, din ordinul lui Ceaușescu, tocmai pentru independența sa, iar reparaţia morală care i s-ar fi cuvenit după 1990, nu s-a produs…

Ion Dumitrescu, care absolvise Seminarul teologic din Râmnicu Vâlcea, apoi intrase la Conservator, nu s-a dezis niciodată de formația sa, a refuzat să devină membru PCR, l-a înfruntat pe Ceaușescu, care i-a cerut imperativ să intre în partid, spunându-i că nu poate face asta, tocmai pentru are formație teologică și e credincios. A rezistat până în acea zi de martie 1977, când a fost dat afară în urma unei ședințe cu final previzibil.

Cu Ion Dumitrescu se încheie o epocă. Ilustrul reprezentant al celei de-a doua generaţii postenesciene a străbătut creator deceniile de mijloc şi din a doua parte a veacului, lăsând o operă muzicală mai mult decât elocventă, în care se regăsesc cu certitudine câteva capodopere. A scris muzică simfonică, de cameră (un Cvartet de coarde, pagină reprezentativă a genului, Sonata pentru pian, două piese, Ursul şi Căpriţa pentru acelaşi instrument etc.), muzică vocală, de scenă (între altele, pentru Hamlet, Regele Lear, Macbeth, Madame Sans-Gêne, Pălăria florentină, Mincinosul, Iphigenia la Delphi, Castiliana, un-clasic-modern-ion-dumitrescu-editie-de-costin-tuchila-si-pusa-rothLucreţia Borgia, Vlaicu-Vodă, Avram Iancu, Madame Bovary, Mira, Astă-seară se joacă fără piesă, Maria Stuart, Apus de soare, Corsarul, Nevestele vesele din Windsor, Horaţiu, D’ale carnavalului, Din jale se întrupează Electra, Don Carlos, Mascarada, legate de activitatea dirijorală şi de compozitor la Teatrul Naţional din Bucureşti, 1941–1947), de film, aranjamente de folclor, muzică de balet. În privinţa muzicii de scenă a lui Ion Dumitrescu, de o mare bogăţie, după cum rezultă din cronicile vremii, însemnând o experienţă deosebită de orchestrator şi, în plus, un exerciţiu de viteză componistică, ea a avut un destin tragic: toate partiturile, care nu aveau cópii, au ars la bombardamentul din 24 august 1944, care a distrus clădirea teatrului, aflată lângă Palatul Telefoanelor.

Structural, Ion Dumitrescu este un simfonist: el construieşte pe spaţii ample, fără însă ca dramaturgia muzicală să fie ostentativă. Echilibrul desăvârşit, forma impecabilă, bogăţia tematică şi măiestria, egală în fragmentul monumental ca şi în cel liric ori umoristic, frazele „decupate” cu limpezime, principii armonice stabile, în ciuda unui colorit uneori surprinzător, aşa cum statornice şi expresive rămân şi cele de tratare a orchestrei – toate provin dintr-o concepţie clasicistă. Acestei estetici i se supune un fond viguros, de sorginte folclorică. Primele impresii sunt de vitalitate şi robusteţe, un suflu de prospeţime şi dezinvoltură impunându-se în fiecare lucrare. Nu a compus multă muzică simfonică, dar majoritatea opusurilor de gen, trei suite pentru orchestră, o simfonie, o simfoniettă, Preludiul simfonic, Suita „Muntele Retezat”, Concertul pentru orchestră de coarde, sunt partituri de referinţă.

Costin Tuchilă

Vezi și: Portret în amurg.

Pedagogia timpului liber

biblioteca metropolitana bucuresti

Joi, 14 martie 2013, între orele 10.00–12.00, un grup de studenți danezi și români, coordonaţi de lector Mihaela Cozărescu de la Universitatea Bucureşti, va vizita Biblioteca Metropolitană Bucureşti, Sediul central. Vizita, care se desfășoară în cadrul programului Pedagogia timpului liber are ca scop prezentarea programelor bibliotecii. Moderator/traducător: Simona Codrescu.

Program, Sala Mircea Eliade:

Orele 10.00–10.15: Cuvânt de deschidere, Director General dr. Florin Rotaru: Biblioteca Digitală a României; Simpozionul „Cartea România Europa”

10.15–10.30: Stagiunea camerală „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”. Prezintă: Costin Tuchilă

sala mircea eliade bmb

10.30–11.00: Microrecital de muzică românească susținut de sopranele Anca Păuleţ şi Alexandra Moroiu acompaniate la pian de Silvia Neamţu şi Mihaela Neacşu (studente şi absolvente ale Universităţii de Muzică din Bucureşti). În program: Și dacă de Diamandi Gheciu, Bade, pentru ochii tăi de Tiberiu Brediceanu, Ciocârlia de Mihail Jora, Doina Stăncuței de Tiberiu Brediceanu, Vai, bădiță, dragi ne-avem de Gh. Dima, Cine m-aude cântând de Tiberiu Brediceanu, Floricică de pe apă de Tiberiu Brediceanu.

11.00–11.15: Proiecte de loisir cultural din cadrul programului BMB Cultură şi Cartier. Lectură Publică şi Animaţie Culturală: Metamorfozele lecturii, Festivalul teatrelor de buzunar, Festival de film digital, BiblioLounge, Televiziunea Kartier TV. Prezintă: Horia Frunză

biblioteca-metropolitana-bucuresti-sediul-central

11.15–11.45: Animaţia culturală în bibliotecă. Exerciţii de mişcare: mingea magică, hep-boing-dip-dipi-di, samurai şi improvizaţie pe replici (replici din piese în limba engleză). Prezintă: Ioana Perescu

11.45–12.00, Etajul I: Vizionarea expoziţiei Omagiu mamei a artistei plastice Elena Constantinescu.

 

Concert extraordinar de Crăciun – Ilinca Dumitrescu, Vasile Macovei

piero della francesca nasterea domnului 1470_85

Piero della Francesca, Nașterea Domnului, 1470–85

eveniment liber sa spunLuni, 17 decembrie 2012, la ora 17.00, în Sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane București (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei) va avea loc Concertul extraordinar de Crăciun, susținut de pianista Ilinca Dumitrescu și fagotistul Vasile Macovei. Comentarii literare: Costin Tuchilă. Concertul este programat în cadrul Stagiunii Camerale „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”. Fondator: Mirela Zafiri. Intrarea este liberă.

În program: Două cântece de Crăciun germane – secolul al XVI-lea (transcripție pentru fagot și pian); Don Luis Milan (secolul al XVI-lea), Trei Pavane (transcripție pentru fagot și pian); Johann Sebastian Bach, Arioso (transcripție pentru fagot și pian): Franz Liszt, Cinci piese din Suita „Pomul de Crăciun” (1874–76): Colindă veche, In dulci jubilo, Adeste fideles! (Marșul celor trei magi), Colindă veche provensală, Clopote de seară; Béla Bártok, Colinde românești – seria I; Alexandr Glazunov, Cântecul menestrelului, op. 71 (transcripție pentru fagot și pian); Doru Popovici, Frescă bizantină pentru fagot solo; Bohuslav Martinů, Crăciunul (Trei piese); Mihail Jora, Cântec de Crăciun (din op. 12, 1932); Paul Constantinescu, 2 Colinde (1937): Strigare la stea, Colindă; Olivier Messiaen, Două piese din ciclul Vingt Regards sur l’Enfant-Jésus: Noël („Les cloches de Noël disent avec nous les doux noms de Jésus, Marie, Joseph…”); „Je dors, mais mon cœur veille”.

afis concert de craciun ilinca dumitrescu vasile macovei dupa amiaza unui interpret stagiune camerala

Nume de prestigiu al artei interpretative româneşti, personalitate artistică de anvergură internaţională, pianista Ilinca Dumitrescu (n. 29 august 1952, București) și-a început studiile la Bucureşti, printre profesorii săi numărându-se Cella Delavrancea şi Mihail Jora. Este absolventă, cu distincţia maximă „Diploma de Merit” (1978), a Conservatorului de Stat „P. I. Ceaikovski” din Moscova, la clasa celebrilor maeştri Stanislav Neuhaus şi Iakov Flier.

În 1980 devine solistă concertistă de stat. Între anii 1994–2006 a fost Director al Muzeului Naţional „George Enescu” din Bucureşti. Din 2007 este Director – coordonator al Departamentului Muzical din Televiziunea „România de Mâine” (H2.0) şi realizator al emisiunii Ilinca Dumitrescu şi invitaţii săi.

Ilinca Dumitrescu a concertat în oraşe din 5 continente, 40 de ţări, 33 de capitale ale lumii, în importante săli de concerte. Repertoriul său include concerte cu orchestră (marile opusuri din creaţia clasică şi romantică), piese de recital solo (printre care programe de autor – Bach, Scarlatti, Mozart, Beethoven, Schumann, Chopin, Schubert, Albéniz, Messiaen, George Enescu, Paul Constantinescu ș.a.), muzică de cameră, lied, o preocupare aparte fiind promovarea muzicii româneşti clasice şi contemporane, dar şi a creaţiei universale din secolele XX–XXI.

ilinca dumitrescu

Ilinca Dumitrescu

Deţine o discografie semnificativă, în România şi S.U.A, cu lucrări de Scarlatti (cele 14 Sonate au fost considerate în 1986 de către International Record Critics Award, reunit la New York, printre cele mai bune albume ale anului, stând alături de cele ale unor Emil Gilels, Radu Lupu, Murray Perahia, Bernard Haitink, Claudio Abbado, Riccardo Muti, Mstislav Rostropovici, Plácido Domingo, cf. articolului Cele mai bune albume ale anului, în „Journal de Genève”, 19 iulie 1986), Mozart, Beethoven, Schumann, Liszt, Enescu ş.a.

A predat master-classes în Cehia, S.U.A, Brazilia, India, China, Vietnam, Japonia, Malaezia. Face parte frecvent din juriile internaţionale ale unor concursuri de pian sau alte domenii muzicale. A participat la numeroase şi prestigioase festivaluri internaţionale, unele patronate de Lord Yehudi Menuhin.

Este deţinătoare a multe distincţii, printre care amintim: Premiul Academiei Române (1995), Premiul revistei „Actualitatea muzicală” din Bucureşti pentru activitatea muzicală internaţională (premiul Meridianele Muzicii), Premiul Institutului Cultural Român (2003), Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler (2004), distincţia „Commendatore dell’Ordine della Stella della Solidarietà Italiana” (2005), acordată de către Preşedintele Republicii Italiene. În 1984, a primit Premiul Criticii Muzicale Române pentru ciclul de recitaluri „Decenii contemporane”. În 1998, în urma turneului de concerte, Ministerul Culturii şi Educaţiei din Bolivia îi conferă titlul şi diploma de Oaspete ilustru al culturii boliviene.

charles le brun nasterea domnului

Charles le Brun, Nașterea Domnului

Ilinca Dumitrescu este membră a Senatului Academic la Accademia Internazionale d’Arte Moderna di Roma (1997). În 29 august a.c. i s-a acordat Premiul de Excelență. În această toamnă Ilinca Dumitrescu a primit din partea Guvernului francez înalta distincţie „Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor”.

Pe lângă cariera de pianistă concertistă, Ilinca Dumitrescu este şi muzicolog şi pedagog. În 1995 a publicat primul volum Mihail Jora – studii și documente (București, Editura Muzicală).

„Personalitate artistică puternică şi originală…o autentică poetă a pianului.” („Muzica”, Bucureşti, 1986) ● „…Un mare succes pentru admirabila pianistă Ilinca Dumitrescu, strălucită reprezentantă a artei interpretative româneşti.” (Roma, 1999) ● „Ilinca Dumitrescu – o pianistă extraordinară.” „Publicul, vizibil emoţionat, a părăsit sala cu convingerea de a fi avut prilejul să cunoască o mare pianistă, care ştie să-şi desfăşoare toată elocinţa pianistică mereu în slujba muzicii” (Buenos Aires, 1998).

Prim-fagotist solist al Orchestrei Operei Naţionale din Bucureşti (din 1978), cadru didactic al Universităţii Naţionale din Bucureşti (din 1978), Vasile Macovei are şi o susţinută activitate solistică în ţară şi în străinătate (concerte cu orchestră, recitaluri).

vasile macovei

Vasile Macovei

După studii la Universitatea Naţională din Bucureşti (1973–1977), la clasa prof. Gheorghe Cuciureanu, s-a perfecţionat în Italia (Luciano – 1981), Franţa (Nisa – 1983), Germania (Darmstadt – 1992, 1996, 1998), cu K. Stockhausen. Este laureat al Concursului Internaţional de la Markneukirchen (Germania) – 1978.

Ca solist, membru și fondator al unor formaţii camerale („Hyperion“, „Traiect”, „Gaudeamus”, „Archaeus” – 1985–1994, „Modus”), a interpretat un vast repertoriu, conţinând şi multe lucrări de compozitori români, unele fiindu-i dedicate. A realizat numeroase prime audiţii, înregistrări audio (radio, CD), emisiuni TV. A colaborat cu solişti şi dirijori de marcă (Pierre Dervaux, Alain Marion, Iosif Conta, Ilinca Dumitrecu, Daniel Kientzy ş.a.). Vasile Macovei a obținut doctoratul în muzică la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. A publicat volumul de poezii Sfere sculptate (București, Editura Geneze, 2000).

A făcut turnee în Italia, Elveţia, Franţa, Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Republica Moldova, Marea Britanic, Spania, Danemarca, Mexic, India, Japonia etc., participând la importante festivaluri internaţionale: „George Enescu” (Bucureşti), „Synthèse” (Bourges), „Contemporary Music Festival” (Huddersfield), „Extasis” (Geneva), „Kulturne leto” (Bratislava), „Piestansky Festival” (Doina Krupa), „Spazio Musica” (Cagliari), „Musica Nova” (Sofia), Torino, Valencia, Chişinău, Budapesta, Paris, „Cervantino” (Mexic).

Costin Tuchilă

Seară RadiRo cu audiții și fotografii de arhivă

Între 23 și 29 septembrie 2012, la prima ediție a Festivalului Internațional al Orchestrelor Radio, RadiRo, publicul are oportunitatea unor întâlniri cu orchestre radio care au făcut deja înconjurul lumii pe calea undelor: RAI Torino, BBC, Radio France și Orchestra Națională Radio.

Vineri, pe 21 septembrie, la ora 19.00, înainte de deschiderea oficială a festivalului, vă așteptăm pe terasa Librăriei Kretzulescu, la o introducere la festival. Seara RadiRo, cu audiții și fotografii de arhivă din Patrimoniul Cultural Național, va fi găzduită de Oltea Șerban-Pârâu, directorul artistic al Orchestrelor și Corurilor Radio și redactor-șef Radio România Cultural.

Fotografiile cu dirijori și interpreti renumiți, care au fost de-a lungul timpului cap de afiș la concertele Orchestrei Naționale Radio, precum Mihail Jora, Constantin Silvestri, Emanuel Elenescu, George Enescu, Dinu Lipatti, Alfred Alessandrescu, Aaron Copland, Ionel Perlea provin din Arhiva Scrisă a Radio Romania și sunt expuse publicului pentru prima oară.

Multe dintre aceste uriașe figuri culturale s-au întâlnit și pe scenă și în fața obiectivului aparatului de fotografiat. Într-o fotografie de grup din seria care va fi expusă pe terasa Kretzulescu apar împreună Dinu Lipatti, Mihail Jora, Alfred Alessandrescu, George Enescu, Constantin Silvestri și George Enacovici. O altă imagine, din 1932, ni-i arată pe Regele Carol al II-lea și pe Nicolae Iorga, prim-ministru al României, la inaugurarea unui studio al Radiodifuziunii.

Mihail Jora

Cei care au citit memorialistica din interbelic știu cât de importante deveneau, mai ales în serile zbuciumate ale istoriei, unul sau altul dintre concertele transmise la radio. Găsim în jurnale personale ale vremii dirijori și solisti admirați, concerte așteptate ca momente de respiro, toate privite ca repere în existența cotidiană, demne de consemnat alături de principalele evenimente politice sau de notele intime ale scriitorilor.

Puteți vizita expoziția de fotografie de pe terasa Kretzulescu de pe 21 septembrie până la finalul festivalului RadiRo, pe 29 septembrie, iar vineri seara ați putea câștiga o invitație la ultimul concert din festival, cu orchestra BBC pe scenă și Dan Grigore solist.

Producător al festivalului: Radio Romania.

Director artistic: renumitul dirijor şi pianist Christian Zacharias.

Mai multe detalii despre program: www.radirofestival.ro.

 

Eveniment: Pianista Ilinca Dumitrescu va primi Premiul de Excelență

Pe 29 august 2012, la ora 12.00, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din Bucureşti, Uniunea Criticilor, Redactorilor şi Realizatorilor Muzicali „Mihail Jora” şi Asociaţia Euro CulturArt o sărbătoresc pe pianista Ilinca Dumitrescu, la cei 60 de ani de viaţă creatoare. Cu acest prilej, Ilinca Dumitrescu va primi Premiul de Excelenţă, o distincţie instituită în acest an, care marchează excelenţa unei cariere în cultura română contemporană. Evenimentul va avea loc în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București.

Despre biografia şi opera muzicală şi culturală a sărbătoritei vor vorbi Mireille Rădoi, Grigore Constantinescu şi Dan Mircea Cipariu.

Premiul de excelenţă ce i se oferă cu acest prilej pianistei Ilinca Dumitrescu este o lucrare semnată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. În cadrul ceremoniei va fi prezentat un film dedicat Ilincăi Dumitrescu, iar Biblioteca Centrală Universitară va deschide cu acest prilej o expoziţie de carte şi manuscrise muzicale.

„Ne-am gândit să instituim anual şi un premiu pentru excelenţa unei cariere în cultura română contemporană. Suntem bucuroşi să-i acordăm primul nostru premiu de excelenţă doamnei Ilinca Dumitrescu, o mare pianistă care a concertat în oraşe din cinci continente, 40 de ţări, 33 de capitale ale lumii, în importante săli de concerte”, a declarat Dan Mircea Cipariu, iniţiatorul evenimentului şi cel care conduce Asociaţia Euro CulturArt, organizator al manifestării.

Nume de prestigiu al artei interpretative româneşti, personalitate artistică de anvergură internaţională, pianista Ilinca Dumitrescu și-a început studiile la Bucureşti, printre profesorii săi numărându-se Cella Delavrancea şi Mihail Jora. Este absolventă, cu distincţia maximă „Diploma de Merit” (1978), a Conservatorului de Stat „P. I. Ceaikovski” din Moscova, la clasa celebrilor maeştri Stanislav Neuhaus şi Iakov Flier.

Repertoriul său include concerte cu orchestră (marile opusuri din creaţia clasică şi romantică), piese de recital solo (printre care programe de autor – Bach, Scarlatti, Mozart, Beethoven, Schumann, Chopin, Schubert, Albéniz, Messiaen, George Enescu, Paul Constantinescu ș.a.), muzică de cameră, lied, o preocupare aparte fiind promovarea muzicii româneşti clasice şi contemporane, dar şi a creaţiei universale din secolele XX–XXI.

Deţine o discografie semnificativă, în România şi S.U.A, cu lucrări de Scarlatti (cele 14 Sonate au fost considerate în 1986 de către International Record Critics Award, reunit la New Yok, printre cele mai bune albume ale anului, stând alături de cele ale unor Emil Gilels, Radu Lupu, Murray Perahia, Bernard Haitink, Claudio Abbado, Riccardo Muti, Mstislav Rostropovici, Placido Domingo, cf. articolului Cele mai bune albume ale anului, în „Journal de Genève”, 19 iulie 1986), Mozart, Beethoven, Schumann, Liszt, Enescu ş.a.

A predat master-classes în Cehia, S.U.A, Brazilia, India, China, Vietnam, Japonia, Malaezia. Face parte frecvent din juriile internaţionale ale unor concursuri de pian sau alte domenii muzicale. A participat la numeroase şi prestigioase festivaluri internaţionale, unele patronate de Lord Yehudi Menuhin.

Este deţinătoare a multe distincţii, printre care amintim: Premiul Academiei Române (1995), Premiul revistei „Actualitatea muzicală” din Bucureşti pentru activitatea muzicală internaţională (premiul Meridianele Muzicii), Premiul Institutului Cultural Român (2003), Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler (2004), distincţia „Commendatore dell’Ordine della Stella della Solidarietà Italiana” (2005), acordată de către Preşedintele Republicii Italiene. În 1984, a primit Premiul Criticii Muzicale Române pentru ciclul de recitaluri „Decenii contemporane”. În 1998, în urma turneului de concerte, Ministerul Culturii şi Educaţiei din Bolivia îi conferă titlul şi diploma de Oaspete ilustru al culturii boliviene.

Ilinca Dumitrescu este membră a Senatului Academic la Accademia Internazionale d’Arte Moderna di Roma (1997).

Pe lângă cariera de pianistă concertistă (în 1980 devine solistă concertistă de stat), Ilinca Dumitrescu este şi muzicolog (obţine titlul de Doctor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, cu calificativul maxim, „Summa cum laude”) şi pedagog. În 1995 a publicat primul volum Mihai Jora – studii și documente (București, Editura Muzicală).

Între anii 1994–2006, Ilinca Dumitrescu a fost director al Muzeului Naţional „George Enescu” din Bucureşti.

Din 2007 este Director – coordonator al Departamentului Muzical din Televiziunea „România de Mâine” şi realizator al emisiunii Amfiteatrul muzelor – Ilinca Dumitrescu şi invitaţii săi.

●„Personalitate artistică puternică şi originală…o autentică poetă a pianului.” („Muzica” , Bucureşti, 1986).

● „…Un mare succes pentru admirabila pianistă Ilinca Dumitrescu, strălucită reprezentantă a artei interpretative româneşti.” (Roma, 1999).

● „Ilinca Dumitrescu – o pianistă extraordinară.” „Publicul, vizibil emoţionat, a părăsit sala cu convingerea de a fi avut prilejul să cunoască o mare pianistă, care ştie să-şi desfăşoare toată elocinţa pianistică mereu în slujba muzicii” (Buenos Aires, 1998).

Costin Tuchilă

„Stelele-n cer…”, recital la Opera Naţională Bucureşti

Joi, 12 ianuarie, de la ora 19.30, Sala Studio a Operei Naţionale Bucureşti găzduieşte un recital-eveniment, dedicat poetului Mihai Eminescu. Recitalul „Stelele-n cer…” se bucură de participarea tenorului de talie internaţională Daniel Magdal, care va interpreta lieduri pe versuri de Mihai Eminescu din creaţia compozitorilor Nicolae Bretan, Carmen Petra Basacopol, Felicia Donceanu, Mihail Jora, Laura Mânzat, acompaniat de pianista Luminiţa Berariu. Studioul Experimental de Operă şi Balet „Ludovic Spiess” va prezenta cu acest prilej nu numai lucrări consacrate din creaţia românească de lied, cât şi creaţii în primă audiţie absolută.

La recitalul „Stelele-n cer…” va participa şi cunoscutul actor Marius Manole de la Teatrul Naţional Bucureşti care va recita, alături de actriţa Raluca Aprodu, texte adaptate după corespondenţa Mihai Eminescu – Veronica Micle, în coordonarea scenică a regizoarei Anda Tabacaru Hogea. De asemenea, la eveniment va participa şi violonista Lucia Neagoe.

Recitalul „Stelele-n cer…” este dedicat împlinirii, în luna ianuarie, a 162 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu. Prin acest spectacol, Studioul Experimental de Operă şi Balet „Ludovic Spiess” doreşte promovarea în rândul tinerelor generaţii a creaţiei naţionale de lied şi a versului eminescian.

Absolvent al Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi în 1991, Daniel Magdal a fost angajat ca solist la Opera Naţională Română din acelaşi oraş până în 1997, an în care s-a stabilit în Germania. Este colaborator permanent al unor teatre precum cele din Braunschweig, Dresda, Freiburg, Halle, Hannover, Saarbrücken, Schwerin, Berlin, Praga. La acestea se adaugă participarea la prestigioase festivaluri, precum cele de la Mallorca (Spania), Osaka (Japonia) sau Edmonton (Canada). Colaborator fidel al teatrului liric bucureştean, tenorul Daniel Magdal a fost invitatul de onoare al Operei Naţionale Bucureşti în primul spectacol din cea de a doua parte a stagiunii 2009–2010: Aida de Giuseppe Verdi. Pe scena teatrului liric din Bucureşti a mai interpretat  rolurile Turiddu din Cavalleria rusticana de Pietro Mascagni, Canio din I Pagliacci de Ruggero Leoncavallo, iar în ultimele trei stagiuni Edgardo din Lucia di Lammermoor de Gaetano Donizetti, Samson din Samson et Dalila de Camille Saint-Saëns, Mario din Tosca de Giacomo Puccini, Rodolfo din La Bohème de Giacomo Puccini, Don José din Carmen de Georges Bizet. Daniel Magdal este în prezent unul dintre cei mai apreciaţi tenori de pe scenele lirice europene. De curând, el a interpretat la Innsbruck, Kiel şi Klagenfurt rolul Eneas din Troienii de Hector Berlioz.

Pianista Luminiţa Berariu a urmat cursurile Conservatorului din Bucureşti şi este maestru acompaniator la Opera Naţională Bucureşti, precum şi şef compartiment maeştri în cadrul aceleiaşi instituţii. Cariera sa a fost în plină ascensiune începînd din anii ’90, fiind apreciată ca una dintre cele mai talentate pianiste românce. A cântat pe scene din România, Germania, Franţa, Belgia, Italia, Spania, Israel, Tunisia, Statele Unite ale Americii etc. A participat la prestigiosul Festival de la Edinburgh, unde a pregătit versiunea de concert a capodoperei enesciene Oedipe de George Enescu în 2002, alături de dirijorul Cristian Mandeal. De asemenea, a susţinut concerte în numeroase oraşe din Marea Britanie. Luminiţa Berariu este un apreciat îndrumător al soliştilor Operei Naţionale Bucureşti.

Unul dintre cei mai apreciaţi actori ai Teatrului Naţional Bucureşti, Marius Manole a absolvit Academia de Arte „George Enescu” din Iaşi, A Colaborează cu importante instituţii de cultură din ţară. Printre acestea se numără Teatrul Odeon, Teatrul „L. S. Bulandra”, Teatrul Metropolis, Teatrul „Maria Filotti” Brăila, Opera Naţională Română din Timişoara etc. A fost distins cu Marele Premiu la Festivalul de Teatru Imagine şi Premiul Special la Festivalul de Teatru Contemporan de la Braşov pentru Paulie din Drept ca o linie de Luis Alfaro, spectacol al Teatrului „Maria Filotti” Brăila; Premiul pentru Tineri Creatori acordat de Ministerul Culturii şi Cultelor pentru rolul Puck din Visul unei nopţi de vară de William Shakespeare (Teatrul Naţional Bucureşti); două nominalizări la Gala Premiilor UNITER, pentru Debut şi pentru Cel mai bun actor.