Evenimentele Muzeului Național al Literaturii Române în perioada 25 octombrie–30 noiembrie 2016

mircia-dumitrescu-scena-boema-cu-nichita-si-adam-puslojic

eveniment liber sa spunÎn perioada 25 octombrie–30 noiembrie 2016, Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul Cultural Român, organizează în Amfiteatrul I. Heliade-Rădulescu al Bibliotecii Academiei Române, la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” și în Sala de Lectură „Nicolae Georgescu-Tistu” a Facultății de Litere,  o serie de evenimente culturale:

Maestrul Mircia Dumitrescu, o nouă personală, cu ocazia aniversării a 75 de ani de viaţă

Marţi, 25 octombrie 2016, ora 13.00, în Amfiteatrul „I. Heliade-Rădulescu“ al Bibliotecii Academiei Române din Bucureşti (Calea Victoriei 125), a fost vernisată expoziţia personală a graficianului Mircia Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, cu ocazia aniversării a 75 de ani de viaţă. Mircia Dumitrescu este cel mai important ilustrator și îngrijitor de carte din România. Continuă lectura „Evenimentele Muzeului Național al Literaturii Române în perioada 25 octombrie–30 noiembrie 2016”

Martor și cronicar al bucuriei de a vedea

corneliu-ostahie-martor-vizual

L-am demascat pe Corneliu Ostahie încă acum câţiva ani, când îi apărea volumul Artişti, ateliere, galerii, subintitulat Ghid facultativ de încântat privirea, că „trişează cu graţie în marginea vizibilului”, dar văd că recidivează. Şi bine face, dar mai ales bine o mai face!

Dovadă acest nou volum de eseuri, Martor vizual*) care, pornind de la creaţiile unor artişti plastici români ai zilelor noastre, construieşte cu multă iscusinţă un ceva anume, dacă nu un „muzeu imaginar” (să fim atenţi la cuvinte, André Malraux veghează!), atunci cu siguranţă o galerie prin care ne conduce cu gust sigur şi cu dibăcia slovei potrivite.

Fire cumpănită, mereu atent la nuanţe şi la întretăierile de tâlcuri şi de înţelesuri, Corneliu Ostahie ne previne de la bun început: „Departe de a se vrea în vreun fel oarecare un instrument de ierarhizare valorică a creaţiilor celor despre care scrie în paginile sale, Martor vizual este, ca şi Artişti, ateliere, galerii, expresia unei pasiuni mai vechi şi durabile concretizate în transcrierea câtorva zeci de noi «mărturii vizuale» oneste, bazate pe contactul neintermediat cu operele comentate şi, aproape în toate cazurile, cu autorii lor.”

Este aici, în această precauţie a lui Corneliu Ostahie, o dovadă certă a unui îndelung şcolit simţ al privirii iscoditoare, capabilă să treacă dincolo de existenţa fizică a operei, ca şi de percepţia morală a individului crator. Deşi, să o recunosc, la Corneliu Ostahie, privitorul priceput, care este el însuşi, este dublat şi susţinut de un bine-ştiutor meşter al expresiei care surprinde esenţele.

mircia-dumitrescu-scena_cu_nichita_stanescu

Mircia Dumitrescu, Scenă cu Nichita Stănescu

Biografia artistului devine, în scrisul lui Corneliu Ostahie, un fericit prilej pentru a construi portrete memorabile. Aşa cum este, de exemplu, chiar acest portret al lui Vasile Anghelache cu care se deschide cartea: „Începând cu toamna lui 1976 şi până la sfârşitul anului 1980, pictorul şi graficianul Vasile Anghelache putea fi văzut aproape zilnic pe aleile parcului Herăstrău din Bucureşti. Nu se ducea însă acolo ca să se plimbe pur şi simplu, ci ca să picteze. Ciudat era faptul că picta întotdeauna în acelaşi loc, iar subiectul pânzelor sale era neschimbat: doi copaci care, în funcţie de anotimp, ba aveau frunze şi flori, ba erau complet dezgoliţi.”

Portretul moral, schiţare expresivă a ethos-ului artistului despre care scrie, este, fără îndoială, o calitate esenţială, inconfundabilă a eseisticii lui Corneliu Ostahie. Cum ar fi, bunăoară, acest portret „dinspre interior” al lui Mircia Dumitrescu, numit cu deplină îndreptăţire „un magician al semnelor în templul cuvintelor”. Iată: „În cazul lui Mircia Dumitrescu dragostea de carte nu a fost niciodată şi nu este nici acum doar o simplă vorbă în vânt sau un loc comun de care nu scapă aproape niciunul dintre cei care se încumetă să caute o explicaţie plauzibilă, corectă şi convingătoare pentru pasiunea şi consecvenţa cu care artistul ilustrează de-o viaţă operele scriitorilor, dar şi venerează tot ceea ce ţine de universul livresc, înţeles nu numai ca depozitar de informaţie, ci şi ca generator de matrice estetice şi stilistice de sine stătătoare.”

Plăcerea superioară de a configura şi de a reda „plauzibill, corect şi convingător” acea „matrice estetică şi stilistică de sine stătătoare” a artistului plastic reprezintă şi exprimă însăşi identitatea eseisticii lui Corneliu Ostahie. În acest sens am înţeles „trişarea” lui la modul estetic superior şi nu pot decât să îi salut consecvenţa cu care stăruie întru a „trişa”, cu aceeaşi graţie şi putere de a ne face părtaşi la fapta sa.

marinela mantescu natura statica cu ceas

Marinela Măntescu, Natură statică cu ceas

Poet el înuşi, ba, încă, un poet cu o voce distinctă, inconfundabilă, Corneliu Ostahie „substituie” (ca să îi împrumut termenul insiprat) frumosul pânzelor cu frumosul propriilor scrise. Ca de pildă în aceste meditaţii-reverii despre pictura Marinelei Măntescu: „O energie debordantă conţinută în traiectoria pensulaţiei ample, stăpânită însă admirabil prin cromatica discretă şi echilibrată, reuşeşte parcă să scape din lanţul cauzal al geometriei bidimensionale ce domină fără niciun pic de dubiu lucrările, învăluindu-ne şi ţinându-ne captivi în mrejele magnetismului său fascinant şi feeric în acelaşi timp.”

Nu întâmplător am făcut trimitere la înzestrarea (şi nu doar meserie!) de poet a lui Corneliu Ostahie. Iar, dacă mă gândesc mai bine, am cred solide motive să văd aceste depoziţii eseistice ale Martorului vizual care se vrea el a fi, tot un fel de experienţe pe sufletul viu (după cum se numea volumul său de versuri apărut în 1980).

Sau, dacă preferaţi o altă trimitere livrescă, pentru Corneliu Ostahie îngemănarea fericită dintre ştiinţa şi arta privirii unei opere plastice este tot un fel de „existenţă de probă”. Adică o formă anume de a vedea, de a simţi, de a înţelege şi de a spune.

Şerban Cionoff

*) Corneliu Ostahie, Martor vizual, București, Editura Detectiv, 2013.

Deschiderea Artotecii Bibliotecii Metropolitane București

artoteca mircia dumitrescu

eveniment liber sa spunPrimăria Municipiului Bucureşti, Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Biblioteca Metropolitană Bucureşti vă invită vineri, 17 mai 2013, ora 13.00 la inaugurarea unui nou spaţiu expoziţional: Galeria Artoteca a Bibliotecii Metropolitane Bucureşti.

Prima expoziţie organizată în generoasele spaţii ale noii citadele de cultură va fi un omagiu adus poetului Nichita Stănescu prin expoziţia de grafică / sculptură a artistului Mircia Dumitrescu, intitulată Nichita azi.

Galeria de Artă vă aşteaptă pe Şos. Mihai Bravu nr. 4, punct de referinţă: Staţia de metrou Obor.

80 de ani de la naşterea poetului Nichita Stănescu

80 de ani nichita stanescu

eveniment liber sa spunÎn perioada 29 martie–12 aprilie 2013, la Institutul Cultural Român va fi deschisă expoziţia omagială 80 de ani de la naşterea poetului Nichita Stănescu. Vernisajul va avea loc vineri, 29 martie, ora 17.00, la sediul Institutului Cultural Român din Aleea Alexandru nr. 38, București. În deschidere, vor lua cuvântul Andrei Marga, președintele ICR, artistul plastic Mircia Dumitrescu, Lucian Chișu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, Ioan Cristescu, curatorul expoziției și Horia Gârbea, vicepreședinte al ICR. Invitați speciali: Ioana Crăciunescu și Eusebiu Ștefănescu.

Proiectul este organizat în parteneriat cu Muzeul Literaturii Române și Radio România Cultural.

Expoziţia propune publicului un material documentar constituit din manuscrise și fotografii deținut de Muzeul Literaturii Române, precum şi din arhiva de fotografii a Dorei Stănescu, soţia poetului. De asemenea, va include 25 de panouri cu poeme de Nichita Stănescu traduse în mai multe limbi străine.

nichita-stanescu-

Pentru aniversarea a 80 de ani de la nașterea lui Nichita Stănescu (31 martie 1933, Ploiești–13 decembrie 1983, București), vor fi organizate evenimente care vor rememora biografia poetului și vor aduce în discuţie opera sa, atât la Bucureşti cât şi în ţară – la Ploieşti, Craiova, Timişoara, Arad, Satu Mare, Cluj-Napoca, Bistriţa, Braşov, Iaşi, Piatra Neamţ, Brăila, Galați, Tulcea sau Botoşani.

Accesul publicului la evenimentul organizat la sediul ICR este liber.

Totodată, pentru prima oară de la înfiinţarea sa, Institutul Cultural Român organizează onichita-stanescu poezie contemporana acţiune sincronizată, la nivelul întregii reţele de institute, pentru promovarea marilor valori ale culturii române. În perioada 27 martie–10 aprilie 2013, ICR va coordona o serie de evenimente dedicate aniversării a 80 de ani de la naşterea poetului Nichita Stănescu, laureat al premiului Herder şi unul dintre cei mai importanți și inovatori scriitori români ai secolului al XX-lea.

Omagierea poetului va fi realizată prin itinerarea în rețeaua institutelor din străinătate a unei expoziţii de fotografie şi poezie (cuprinzând pozeii traduse în engleză, germană, franceză, spaniolă, turcă, maghiară și suedeză), oferite de criticul Ioan Cristescu de la Muzeul Literaturii Române şi de artistul Mircia Dumitrescu. În cadrul acestei manifestări, profilul liricii lui Nichita Stănescu va fi evocat printr-o serie de prelegeri şi comunicări legate de viaţa sa, de stadiul actual al traducerilor, de prezenţa în biblioteci precum şi prin lectura poeziilor traduse în limba ţăriianiversare nichita stanescu gazdă.

Evenimentul face parte din seria Programelor-cadru pentru strategia institutelor culturale românești din străinătate.

Una dintre liniile directoare majore privind promovarea României culturale, pe care este structurată strategia cadru a Institutului Cultural Român în 2013, este cea care valorizează creativitatea românească. Aniversările și comemorările semnificative ale acestui an, din perspectiva promovării însemnătății creației unor personalități ale culturii române în contextul patrimoniul creativ universal, îi aduc în prim plan pe poetul Nichita Stănescu, pe pionierul aviației, Aurel Vlaicu, pe cântăreața Maria Tănase și pe dirijorul și compozitorul Constantin Silvestri.