România la ediția 2013 a Carnavalului de la Veneția

romania carnaval venetia costume populare

Costume și măști populare de ceremonie

eveniment liber sa spunInstitutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, cu sprijinul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București și în colaborare cu Scuola Grande di San Teodoro – Venezia și Venezia Marketing & Eventi – organizatorii oficiali ai Carnavalului de la Veneția, organizează în perioada 2–14 februarie 2013 expoziţia România: Costume și măști populare de ceremonie la Scuola Grande di San Teodoro din Veneţia. Tema din acest an a Carnavalului de la Veneția este „Vivi in colori/Trăiește în culori”.

Costumul popular românesc reprezintă unul dintre cele mai expresive domenii de afirmare a creativităţii feminine. Nenumărate sunt dovezile de fantezie şi ingeniozitate, de măiestrie şi bun gust care te atrag când priveşti veşmintele de sărbătoare şi ceremonial ale costumului tradiţional din fiecare zonă etnografică a României. Din ţesături de in şi cânepă, de lână şi bumbac, din blănuri şi postavuri, din borangic şi mătase, femeile au conceput ansambluri de forme expresive, de mare originalitate plastică, cu trăsături artistice inconfundabile în context european. Instruite la „şcoala tradiţiei”, ele au realizat un valoros ansamblu de piese vestimentare, cărora au ştiut să le imprime o înfăţişare adecvată „gustului” fiecărei generaţii, prin mijloace de expresie alese în ton cu „vremea”.

Portul-popular-romanesc-vechi

Asemenea unui vechi hrisov de cancelarie, aşternut cu slove frumos caligrafiate de mâna femeilor de la ţară, portul tradiţional românesc este un martor vizual capabil să transmită peste veacuri, importante referinţe cultural-istorice despre identitatea etnică, locul de provenienţă, vârsta şi statutul civil al purtătorilor. Diferitele cadre de afirmare publică ale costumului popular – la biserică şi la Jocul duminical, la Crăciun şi la Paşti, la Nedei şi la Hramurile bisericilor (celebrarea Sfinţilor patroni) – au imprimat acestei ţinute vestimentare particularităţi specifice, concretizate prin apariţia unor elemente cu valoare simbolică şi funcţie de însemn ceremonial. Prin subtilul mesaj cromatic al broderiilor şi motivelor decorative se comunica vizual natura evenimentelor în care este implicată o persoană îmbrăcată în costum popular. Roşul, într-o infinitate de nuanţe, dictate de nevoia adecvării vestimentaţiei la vârsta fiecărui purtător, era simbolul fetelor şi nevestelor tinere îmbrăcate pentru a participa la horă, nunţi şi alte petreceri tradiţionale. Roşul „potolit” sau ca „vişina putredă” este expresia vârstei mature, iar negrul se consideră culoarea bătrâneţii şi mesagerul vizual al durerii în faţa morţii; cămaşa cu broderie neagră şi basmaua cernită se îmbracă la înmormântări, purtându-se apoi pe toată perioada doliului, indiferent de vârstă.

palarie calusarAccesoriile cu statut de podoabă au îndeplinit rolul de „mărci ceremoniale” capabile să comunice sensul evenimentului în care este implicată o persoană. „Cununa de mireasă”, „peana de ginere” (podoabă de căciulă), „ştergarul de naş”, „baltagul de vornic”, sau „ciocanul de uspeţe”, alături de „însemnele colindătorilor” (podoabe de căciulă), „pălăriile Căluşarilor” sau măştile celor care practică Jocurile de priveghi sau pe cele de renovare augurală a timpului la Anul Nou, completează costumul de ceremonial, conferindu-i o identitate inconfundabilă, în consens cu specificul evenimentului în care apar.

Caracterizat printr-o remarcabilă unitate morfologică – materiale, croi, categorii de piese – costumul românesc se diferenţiază sub aspect plastico-decorativ şi cromatic, de la o zonă etnografică la alta. Marea lui varietate ce se manifestă uneori în cadrul aceleiaşi entităţi teritoriale, este rezultatul variantelor ce s-au născut sub imperiul nevoii de adaptare a veşmintelor, nu numai la condiţiile de mediu şi climă, ci şi la rigorile morale impuse de vârsta şi statutul civil al purtătorilor, precum şi de nevoia psihologică a fiecărei generaţii de a-şi impune propriul gust artistic şi chiar de a răspunde ecourilor unor mode, ajunse şi în mediul rural. Fiecare piesă a costumului popular de ceremonial este o „carte de înţelepciune şi experienţă umană” pe care o poţi deschide ori de câte ori doreşti cu adevărat să înţelegi sufletul şi universul spiritual al românilor.

masti populare romanesti

Inaugurarea expoziţiei va avea loc sâmbătă, 2 februarie 2013, ora 12.00, la Scuola Grande di San Teodoro din Veneţia (San Marco 4810).

De asemenea, pe durata desfăşurării expoziţiei România: Costume și măști populare de ceremonie, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” va realiza în Noua Galerie (Cannaregio 2215) a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția şi o expoziţie de artă populară românească. În cadrul acesteia vor fi prezentate creaţii textile (covoare şi piese de vestimentaţie tradiţională), iar meșterul Paul Buță va face demonstrații de creare a măștilor populare românești.

În colaborare cu: Scuola Grande di San Teodoro – Venezia, Venezia Marketing & Eventi și Nuova CRS.

Parteneri Media: Venezia News, Un ospite di Venezia & Azienda di Promozione Turistica della Provincia di Venezia.

Viaţa e tristă la noi, în schimb salariul e hazliu

Sub egida Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor, Oradea (Piaţa 1 Decembrie nr. 12) a apărut volumul de bancuri intitulat Folclor umoristic internetist, cules, selectat şi prelucrat de Florentin Smarandache, cu supratitlul Viaţa e tristă la noi, în schimb salariul e hazliu.

Profesorul Florentin Smarandache a contrazis teoria relativităţii a lui Einstein, iar cele mai înalte autorități științifice i-au dat dreptate. Din „Ziarul de Vâlcea” aflăm că cercetătorul român a primit o nouă distincție prestigioasă: Premiul statelor New Mexico şi Arizona la categoria Ştiinţe şi Matematică pe anul 2012.

Corporația New Mexico Book Co-op din Los Ranchos (SUA) organizează anual un concurs de cărți semnate de autori din New Mexico. Anul acesta au fost incluși în concurs și autorii din Arizona. Câștigător, la categoria „Cărți de Știință și Matematică” a fost desemnat, pentru a doua oară consecutiv, vâlceanul Florentin Smarandache, autor al cărții DSm Super Vector Space of Refined Labels.

Lucrarea celebrului român tratează cunoscuta Teorie Dezert-Smarandache (TDSm) din Teoria Informaţiei, care are aplicaţii diverse în cibernetică, computere, aviatică, cercetarea militară, medicină, etc. prin combinarea informaţiilor contradictorii furnizate de către sensori.

Teoria lui Smarandache – TDSm – a făcut subiectul a sute de articole, plus teze de doctorat la universităţi din Franţa, SUA, Australia, Romȃnia (Academia Tehnică Militară din Bucureşti), Canada, Algeria, Polonia, Olanda şi două teze de masterat în Iran şi Algeria.

După această succintă biografie oricine s-ar îndoi că Florentin Smarandache e una și aceeași persoană cu semnatarul volumului de bancuri apărut de curând în România. Personalitate complexă, Florentin Smarandache a scris poezie, proză, teatru și povești pentru copii cu aceeași ușurință cu care scrie despre știință în general și matematică în special. Umorul reprezintă starea de spirit a unui popor, iar bancurile sunt „buletinele de știri” ale unei nații. Deși râdem la auzul unui banc, râdem de defectele noastre sau ale tuturor, de sărăci și bogați, de prostie, ipocrizie, falsitate, de frig, de foame, de îmbuibare, de nerozie etc., de tot și de toate. Sunt bancurile educative? Majoritatea da, pentru că ele atrag atenția asupra defectelor omenești. Și mai este ceva: poporul care nu scoate bancuri este un popor trist, prin urmare bucurați-vă de apariția acestei cărți de folclor umoristic internetist.

„– Domnişoară, de ce v-aţi numit câinele «Boule»?

– Pentru distracţie. Când sunt în stradă şi-l strig, jumătate din bărbaţi se întorc!”

 *

„La brutărie:

– Domnule, a ieşit pâinea din cuptor?

– Da.

– Şi la ce oră se întoarce?”

  *

„Într-o zi Alinuţa veni la mama ei, obosită după pregătirile pentru nunta sa şi o întreabă:

– Mamă, cum îmi stă cu rochia de mireasă?

– Foarte bine, Alinuţa, dar nu crezi că ţi-ar trebui şi un mire?

–Ah, ştiam eu că am uitat ceva!”

  *

„Recent a fost efectuat un sondaj de opinie în Italia, în care întrebarea era: Credeţi că sunt prea mulţi străini în ţară? Rezultatele au fost după cum urmează: 20% dintre repondenţi au spus Si, 10% dintre repondenţi au spus No, 70% dintre repondenţi au spus: Ei, pe dracu’!”

  *

„Pe stradă era un bărbat orb, care cerşea:

– Aveţi milă, sunt orb şi am 15 copii!

O doamnă care era în trecere, s-a oprit şi l-a întrebat:

– Biet sărman, cum de ai 15 copii?!

–Păi, doamnă dragă, crezi că eu văd ce fac?”

  *

„Doi tractorişti scot pita, slana, bat o ceapă de roata de la tractor şi se pun să mănânce. Vine şeful turbat de nervi şi îi întreabă:

– Voi de ce nu semănaţi?!

Unul dintre ei, nedumerit, răspunde:

– Păi… noi nu suntem fraţi!”

  *

„Mistreţul furios îşi cumpără o bicicletă şi se dă cu ea prin pădure. Iepuraşul, fugind pe lângă el, îi tot strigă:

– O să cazi! O să cazi!

Mistreţul, nervos:

– N-o să cad! N-o să cad!

Până la urmă, cade într-o groapă. Iepuraşul, vesel:

– Vezi, ţi-am zis eu c-o să cazi!

Mistreţul îi răspunde răutăcios:

– Parchez unde vreau, da?!”

  *

„Înainte eram mereu indecis. Acum nu mai sunt aşa sigur.”

  *

„Dacă ai impresia că nu îi pasă nimănui dacă mai trăieşti, încearcă să nu plăteşti câteva rate la bancă.”

  *

„Dacă furi idei de la o persoană, se numeşte plagiat. Dacă furi idei de la mai multe persoane se numeşte cercetare.”

 *

„Ajută pe cineva care este la necaz şi îşi va aduce aminte de tine când va fi iarăşi la necaz.”

 *

„Dacă cineva râde – râzi împreună cu el!

Dacă cineva cântă – cântă împreună cu el!

Dacă cineva lucrează – lasă-l să lucreze!”

Pușa Roth