Nu știm aproape nimic. Pușa Roth în dialog cu Sergiu Cioiu

nu stim aproape nimic pusa roth in dialog cu sergiu cioiu ars longa

Lansare de carte și audiobook, Editura Ars Longa

eveniment liber sa spunLuni, 9 mai 2016, la ora 18.00, la Centrul Socio-Cultural Jean-Louis Calderon din București (str. Jean-Louis Calderon, nr. 39, sector 2) va avea loc lansarea volumului Nu știm aproape nimic.sigla-editurii-ars-longa3 Pușa Roth în dialog cu Sergiu Cioiu, apărut în colecția „Summa cum laude” a Editurii Ars Longa din Iași. Postfață de Costin Tuchilă. Invitaţi: Magda Catone, Florina Cercel, Șerban Cionoff, Teodora lonescu, Andrei Magheru, Mircea Nicolau, Andrei Partoș, Cristi Rotaru, Eugen Rotaru, Octavian Ursulescu. Prezintă: Pușa Roth și Costin Tuchilă. Cu participarea extraordinară a lui Sergiu Cioiu (Canada). Intrarea liberă. Continuă lectura „Nu știm aproape nimic. Pușa Roth în dialog cu Sergiu Cioiu”

Fiziologia gustului: Roşia

fiziologia gustului rosia de pusa roth lber sa spun

După cum am observat cu toţii, primăvara a devenit prea brusc vară, totul s-a grăbit să crească, fiindcă toamna s-a amestecat cu vara, într-un amalgam pe care omul nu l-a putut descifra. Dar asta nu m-a împiedicat să semăn sau să plantez diverse legume, mai ales de dragul de a le vedea cum cresc şi rodesc, fără stimulenţi, ci doar apa atât de necesară. E adevărat că timpul nu a fost prea generos cu grădina, dar tot m-am bucurat că ici-colo au răsărit şi au crescut legumele sădite de mine. Printre legumele din grădină am să amintesc acum roşiile, pătlăgelele roşii, rotunde, lunguieţe, roşiile-poşetuţă, roşiile sub formă de pară etc. În cinstea lor am să reamintesc întâi de toate poezia Laudă tomatei de Miron Radu Paraschivescu:

„Când vreau să prind în fiece cuvântrosii

Tot ce-i frumos şi spornic pe pământ,

Cum aş putea uita să spun vreodată

De lirica şi rumena tomată?

 

Mai mândre ca aceste pătlăgele

N-au nici curcanii-n salba lor mărgele;

Cireaşa doar, sau strugurii, sub soare

Pot cuteza cu ea să se măsoare.

 

Frumosul fruct, crescut pentru săraci,

Ea nu şi-l suie pe araci,

Nobleţea toată-n miezul plin şi-o strânge

Ea, humei negre, limpezitul sânge.

 

În toiul verii plină de dogoare

Îţi umple cerul gurii de răcoare,

Iar umbra serii moale când se lasă

E lampă vie strălucind pe masă. legume rosia portocalie

 

De pâine şi de apă ţine loc;

Nici să n-o fierbi şi nici s-o coci la foc:

Ea dăruieşte omului, mereu,

Ca şi pământul forţă lui Anteu

 

Nepreschimbată, crudă nentrerupt,

Cum dintr-a lui rotire s-a şi rupt,

Iar când o muşti cu însetata gură,

Primeşte-o ca pe-o cuminecătură

 

Şi află taina-n carnea-i străvezie:

Putere-i doar ce-i şi lumină vie.”

rosie in forma de para

Roșia, pătlăgica roșie sau tomata numită științific Solanum lycopersicum este o plantă din familia Solanaceae, apropiată pe linie genetică de următoarele plante, de asemenea originare din „Lumea Nouă”: tutun, ardei, cartof, vânătă și physalis alkekengi. Roșia este o plantă nativă a sudului Americii de Nord și nordului Americii de Sud, având un areal natural de extindere din centrul Mexicului pînă în Peru.

Cuvântul tomată, respectiv toate variantele sale din spaniolă, engleză și alte limbi, este un cuvânt derivat din limba populațiilor mezo-americane Nahua, tomatl. Numele științific al plantei, care provine din latină, lycopersicum, semnifică „piersică-lup”, conform lyco – lup și persicum – piersic(ă). Din punct de vedere botanic, roșia este un fruct. În România a fost cultivată foarte târziu, cam prin 1907, când după acţiuni repetate şi eşuate de a convinge populaţia despre virtuţile gustative ale legumei fruct, oamenii de cultură şi ştiinţă ai vremii au ajuns să consume public în centrul capitalei noastre roşii, special pentru a promova această legumă. Poporul italian şi cel german au denumit tomatele în limbile lor pomo d’oro (măr de aur), iar germanii paradiesapfel (măr al paradisului), ca o recunoaştere a valorii sanogenetice ieşite din comun, cât şi pentru calităţile lor cromatice sau gustative.

bunol tomatina

Tomatina, Buñol, Spania

Că să ne mai şi amuzăm, vă reamintesc că la Buñol, un orăşel aflat lângă Valencia, în fiecare an, în ultima zi de miercuri a lunii august are loc la Tomatina, o mare bătaie cu roşii. E de încercat, nu-i aşa!

Pușa Roth

bataia cu rosii spania

 La_Tomatina bunol espana

 Tomatina

Memo

Cuțitul

Treceam deunăzi pe lângă Dealul Filaret şi am trecut pe lângă staţia Cuţitul de Argint, dar şi pe lângă Biserica Cuţitul de Argint, cunoscută sub numele de Bărbătescu Nou şi m-am întrebat care o fi legătura între un lăcaş de cult ortodox şi cea mai veche unealtă din istoria omenirii? Nu am căutat răspuns la această întrebare, ci m-am gândit la vechimea de când lumea a cuţitului. Aşa sare omul de la o idee la alta, uneori cu folos, alteori de dragul de a mai face o repetiţie din istoria devenirii noastre. Continuă lectura „Memo”

Centenar Miron Radu Paraschivescu: înregistrări radio istorice la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti

Iubitorii poeziei lui Miron Radu Paraschivescu, de la a cărui naştere se împlinesc 100 de ani, sunt aşteptaţi luni 3 octombrie 2011, la ora 17, la Muzeul Naţional al Literaturii Române, la o întâlnire cu versurile poetului rostite chiar de el însuşi.

În ambientul privilegiat oferit de expoziţia de manuscrise şi fotografii dedicată lui Miron Radu Paraschivescu (2 octombrie 1911, Zimnicea–17 februarie 1971, București), vernisată în aceeaşi zi în Rotonda Muzeului, se va face auzită vocea poetului, gravată pe CD-ul încorporat în volumul intitulat Şase cântice ţigăneşti şi alte poeme, apărut în seria „Colecţionarul de voci” („Biblioteca de poezie românească”) a Editurii Casa Radio.

Vor fi prezenţi la „prima audiţie cu public” a înregistrărilor-document cu Miron Radu Paraschivescu: Titus Vîjeu, directorul de onoare al Editurii Casa Radio, Tudor Jebeleanu, autorul graficii originale a acestei cărţi-obiect şi Bogdan Ghiu, îngrijitorul ediţiei, care, în eseul introductiv intitulat Rică: Ultimul asediu – având ca motto un citat din poemul Omer: „Potrivnice epoci mă despicară“ – ne recomandă incitant: „Miron Radu Paraschivescu rămâne de descoperit de sub platoşa grea a lui MRP dincolo de Cântice ţigăneşti, printr-o relectură a raţiunilor socio-literare, încă active, ale succesului folcloric al acestui ciclu, dar şi printr-o deplasare a accentului spre alte poeme.

Vă invit la această aventură.“

CD-cartea Şase cântice ţigăneşti şi alte poeme rostite la Radio între 1964–1968, antologhează în premieră absolută 30 de înregistrări-document, ce pot prilejui întâlniri mereu surprinzătoare cu universul liricii lui Miron Radu Paraschivescu.

Expoziţia „Miron Radu Paraschivescu” este deschisă la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, Bd. Dacia, nr.12, până în 10 octombrie 2011; program de vizitare 10-17.

Miron Radu Paraschivescu, Şase cântice ţigăneşti şi alte poeme rostite la Radio (1964–1968). Ilustraţii de Tudor Jebeleanu. Cuvânt înainte de Bogdan Ghiu. Colecţia „Biblioteca de poezie românească”/Seria „Colecţionarul de voci”. Format: 17 x 17 / Nr. pagini: 100 / Durată CD: 42’55”

Preţ de vânzare directă (Librăria Casa Radio, comenzi on-line la www.edituracasaradio.ro): 15.00 lei