„La Déesse du temps perdu”, expoziție de grafică Rudy Roth

rudy roth vernisaj expozitie grafica bucuresti

eveniment liber sa spunMarți, 1 octombrie 2013, la ora 17.30, la Biblioteca Metropolitană București, Sediul Central (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei), va avea loc vernisajul primei expoziții de grafică a artistului Rudy Roth, intitulată La Déesse du temps perdu (Zeiţa timpului pierdut), cu participarea actorului Dorel Vișan. Prezintă: Costin Tuchilă și Marina Roman. Moment muzical: Roxana Moișanu (harpă celtică). Expoziția va fi deschisă în perioada 30 septembrie–19 octombrie 2013. Program de vizitare: Luni–miercuri: orele 12.00–19.00; joi, vineri: 9.00–16.00: sâmbătă: 9.00–13.00. Intrarea liberă.

rudy roth grafica

Rudy Roth – pseudonimul artistic al lui Eduard Rudolf Roth – este un tânăr artist român care locuiește în Palma de Mallorca (Spania) și care își definește arta ca pe o invitație de a căuta inefabilul în energiile creative ale imaginației inconștiente. Grafica sa, articulată în arhitecturi și geometrii contradictorii, afirmă el, i-a fost înnodată caligrafic de degete de o lumină lipsită de contururi, ale cărei umbre s-au suprapus peste trecerea timpului.

Absolvent al Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Ştiinţe Economice din Bucureşti și apoi a două programe masterale, unul al Universității din București (Administrație publică și e-electronică) și altul al University of Kent at Canterbury (Relații Internaționale) – urmate, începând cu anul 2009, de un program doctoral la Școala Națională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti (Relații Internaționale). Cu anumite întreruperi, jurnalist la Radio România (1996–2009), iar din 2005 consultant dezvoltare greenfield / business@key, optimizare costuri şi management corporate pentru mai multe firme din România şi Ungaria, formator și designer web.

Acestea sunt dimensiunile trecute și prezente ale universului în care s-a format și trăiește Rudy Roth.

Pe lângă aceste preocupări, scrie şi desenează. Sigur, pasiune dar şi provocare pentru că grafica lui e un posibil răspuns al timpului pierdut, al timpului câştigat, o îmbinare de planuri reale şi imaginare.

Lucrări semnate de Rudy Roth au ilustrat trei volume de poezie: Lucian Blaga, Pașii profetului, ediție trilingvă (franceză, engleză, germană), Iași, Editura Ars Longa, 2008; Lucian Blaga, Lauda somnului, ediție multilingvă (franceză, spaniolă, engleză, germană), Iași, Editura Ars Longa, 2010; Mircea Albulescu, Ultimele noduri, Iași, Editura Ars Longa, 2010.

rudy roth in cautarea timpului pierdutÎn căutarea timpului pierdut

„Cele mai multe dintre desene au fost realizate în perioada stagiului masteral de la Bruxelles, dar şi în scurte interludii prin Bucureşti, Timişoara și Paris și îmi place să cred că între luminile și umbrele lor se regăsește ceva din conturul translucid al neliniștilor mele. Ceea ce poate uimi într-o oarecare măsură este faptul că apariția acestor schițe a fost precedată de un blackout creațional de aproape 15 ani, timp în care degetele mele n-au mai rupt imagini din textura infinitului. Oarecum paradoxal, aș putea spune, ținând cont de faptul că doar prin grafică, pictură sau poezie îmi regăsesc vocația infinitului.

De ce Zeiţa timpului pierdut? În primul rând pentru că multe dintre lucrările prezentate în cadrul expoziției își trag seva din scrierile lui Marcel Proust, fiind ele însele rezultatul unei deșteptări a conștiinței, a unei mutații structurale a spiritului și minții, a unei renașteri. În al doilea rând – în viziunea mea – intuiția, percepțiile sau emoțiile individuale, impulsurile și energiile creative și nu raționalismul mecanicist relevă de cele mai multe ori forma completă a adevărului. Iar în toate acestea percep, regăsesc, simt un sacru feminin, tangibil și atemporal, dar caligrafic ascuns în premisa că, intrinsec, natura esenței vieții transcende conceptul de gen. Ca atare, zeița timpului pierdut guvernează clipele netrăite sau insuficient trăite, speranțele abandonate. Ea însăși există în femeia care nu și-a pierdut aderența la visele ei și care poartă încă tatuată pe tâmple nostalgia Edenului.”Rudy Roth.

rudy roth expozitie de grafica bmb bucuresti dessins drawings

Lucrări de Rudy Roth: 1 – Timpul primei femei; 2 – Spirala vieții; 3 – Bendis; 4 – Imn către zeița Nikkal

„Un univers distinct, original ne întâmpină în desenele lui Rudy Roth, a cărui imaginație surprinde adesea prin combinarea neașteptată de forme, obiecte, volume, spații devenite metafore plastice. Ca într-un poem, ideile se ascund și se revelează, parcurg un metabolism uneori la limita oniricului, dar păstrând întotdeauna coerență imagistică și un echilibru compozițional încântătoare.” – Costin Tuchilă.

geometrii contradictorii

Geometrii contradictorii

„Ca după o lectură empatică a lui Dali, cu duct sigur, stăpânind cu eleganţă desenul, Rudy Roth edifică o mitologie a contingentului. În centru, un personaj fabulos, născut dintr-o legătură mereu surprinzătoare între om şi obiect. Un univers multidimensional simbolic la care graficianul ajunge, deloc paradoxal, prin decojirea realităţii, prin simplificare până la esenţă.” – Marina Roman.

Festivalul de C’ARTE DANUBIUS

carte danubius tulcea

eveniment liber sa spunMiercuri, 14 august 2013, ora 14.00, în Piaţa Civică din Tulcea începe prima ediţie a Festivalul de C’ARTE DANUBIUS, un festival care îşi propune să aducă în faţa publicului tulcean şi dobrogean voci importante ale culturii române şi dunărene. Timp de cinci zile, între 14–18 august 2013, pe scena din Piaţa Civică şi în spaţiul Art Cafe La Scena-Casa Avramide, vor fi prezentate evenimente din toate zonele artistice, de la industria editorială, arte vizuale până la artele spectacolului şi cinema. Organizatorii festivalului sunt Primăria Municipiului Tulcea şi Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER), iar coorganizatori – Consiliul Judeţean Tulcea şi Biblioteca Judeţeană „Panait Cerna”. Coproducător: Radio România Cultural.

„Mă bucur că orașul nostru va avea un festival de carte și arte de-o asemenea anvergură. Sper ca acest proiect să se dezvolte în timp pe mai multe paliere și să aducă tulcenilor, anual, bucuria întâlnirii cu nume sonore și valoroase din cultura și viața artistică românească. Programul este variat și de înaltă ținută și sper să satisfacă, în mare măsură, gusturile și așteptările tuturor celor care vor dori să participe la derularea evenimentelor programate pe parcursul celor cinci zile de festival. Este un câștig pentru oraș, din multe puncte de vedere, este și o premieră pe această zonă, a târgurilor de carte, așa că aștept să ne bucurăm împreună de aceste zile încărcate de poezie, teatru, blues, jazz, lansări de carte, filme, conferințe și expoziții”, a declarat Constantin Hogea, primarul orașului Tulcea.

„Ideea unui festival al artelor şi al cărţii la Tulcea a fost îmbrăţişată cu entuziasm de dl. Constantin Hogea, primarul Municipiului Tulcea. Nume importante ale scenei noastre culturale vor veni la Tulcea pentru a susţine prelecţiuni la cestiunea zilei, pentru a prezenta show-uri de poezie, blues şi jazz, pentru lansări de carte şi vernisaje unicat. La o repede ochire, amintesc aici de academicianul Eugen Simion, de maestrul Mircia Dumitrescu, marele actor Mihai Mălaimare, poeţii Ioana Crăciunescu, Ioan Es Pop, Liviu Ioan Stoiciu, Augustin Ioan, Bogdan Ghiu, Pavel Şuşară sau Bogdan O. Popescu, de regizorul Alexandru Solomon, muzicienii Mircea Tiberian, Dinu Olăraşu şi Nadia Trohin, actorii Naţionalului Bucureştean, Monica Davidescu şi Dan Tudor. Trebuie văzut tot programul festivalului pentru că el este o ofertă de calitate pentru toate genurile artistice. Sunt convins că Danubius va reprezenta în câţiva ani o punte culturală între oraşele dunărene şi va fi un ferment pentru viitoare proiecte culturale şi artistice”, a declarat Dan Mircea Cipariu, preşedintele APLER.

festival arte tulcea

Ce este Festivalul de C’ARTE DANUBIUS?

Un festival de carte şi arte prin care i se oferă publicului din Tulcea un acces democratic la resurse culturale de calitate: lansări de carte (singurătatea vine pe facebook de Dan Mircea Cipariu, Editura Tracus Arte, ieşireadinbazadedate de Mireille Rădoi, Editura Brumar, Secretul secretelor de Flaviu Predescu, Editura Eikon, colecţia cArtesenţe, Editura Centrului Cultural Dunărea de Jos, Sophia de Suzan Mehmet, Editura Tracus Arte, Dar de Dinu Olăraşu, Editura Eikon, Căderea-n sus a corpurilor grele de Ioan Es Pop, Editura Tracus Arte, „Sissi” de Pavel Şuşară, Editura Tracus Arte), recitaluri publice (poeţi din Constanţa: Iulia Pană, Amelia Stănescu, Mugur Grosu, Mădălin Roşioru; poeţi din Galaţi: Florina Zaharia, Simona Toma, Angela Ribinciuc; poeţi din Tulcea: Olimpiu Vladimirov, Augustin Ioan, poeţi din Bucureşti: Bogdan Ghiu, Bogdan O. Popescu, Pavel Şuşară), conferinţe (Cultura română în satul global de acad. Eugen Simion, Tulcea, periplu cultural de Dan Arhire, preşedintele Asociaţiei „La Drum ”, Literatura şi cartea faţă cu noile media de Bogdan Ghiu şi Dan Mircea Cipariu, Masca şi statuia vivantă de Mihai Mălaimare), ateliere de scriere creativă (coordonator: Dan Mircea Cipariu), show-uri de poezie, blues şi jazz (Ioana Crăciunescu, Ioan Es Pop, Liviu Ioan Stoiciu & Mircea Tiberian & Nadia Trohin; Mireille Rădoi, Flavius Predescu, Dan Mircea Cipariu & Danubius Project), show de poezie şi folk (Dinu Olăraşu), spectacole de teatru (Escroci în aer liber de Ion Băieşu, cu Monica Davidescu şi Dan Tudor; Povestea unui pierde-vară de Dan Mihăescu, cu Vlad Jipa şi Radu Dumitru), cinemateca Fundaţiei Arte Vizuale, vernisajul Romfilatelia (O lume românească într-un timbru) târg de carte, sesiuni de autografe, expoziţia de grafică de carte (Maestrul Mircia Dumitrescu şi regretata graficiană Alina Roşca, cu lucrări de grafică inspirate din romanele lui Panait Istrati, expoziţie prezentată la Casa Avramide). Un festival care îşi propune să devină un spaţiu public, cultural şi spiritual pentru autorii, editorii şi artiştii din oraşele riverane Dunării. La prima ediţie sunt invitaţi autori şi editori din Constanţa, Galaţi, Tulcea. Un festival care îşi propune să configureze o nouă elită culturală în Tulcea. Elevi de la Colegiul Naţional Dobrogean „Spiru Haret” şi Liceul Teoretic ”Grigore Moisil” vor participa la un atelier de scriere creativă coordonat de Dan Mircea Cipariu, preşedintele APLER, în urma căruia vor prezenta un recital public. Patru elevi ai Liceului de Artă „George Georgescu” vor realiza, la invitaţia şi susţinerea Festivalului, un proiect de jazz & blues intitulat Danubius Project.

Organizatori: Primăria Municipiului Tulcea şi Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER)

Coorganizatori: Consiliul Judeţean Tulcea, Biblioteca Judeţeană „Panait Cerna”

Coproducător: Radio România Cultural

Parteneri: Teatrul „Jean Bart”, Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, Asociaţia EURO CULTURART, Asociaţia OPEN ART, Romfilatelia, Art Cafe La Scena-Casa Avramide , Editura Tracus Arte, Editura Eikon, Fundaţia Arte Vizuale

Parteneri media: TV Accent, Radio Delta, Cony Sat TV, ziarul Delta, ziarul Obiectiv Tulcea, Dunărea de Jos, www.agentiadecarte.ro

Blog oficial: danubiusfest.blogspot.ro 

Programul Târgului de carte al festivalului (târg cu vânzare): între orele 12.00–22.00 pentru perioada 14–17 august 2013; între orele 10.00–14.00 pentru ziua de 18 august 2013.

barci-dunare-fabulos-delta-mitologie

Miercuri, 14 august 2013

Ora 14.00 – deschiderea oficială a Festivalului – Invitaţi: dl. Constantin Hogea, Primarul Municipiului Tulcea, dl. Dan Mircea Cipariu, dl. Ioan Cristescu, doamna Suzan Mehmet (scena din Piaţa Civică)

ora 14.15–15.00 – Poezie de Tulcea (I). Recital al liceenilor din Tulcea care au participat la Atelierul de scriere creativă coordonat de Dan Mircea Cipariu (scena din Piaţa Civică)

ora 15.00–15.30 – Prezentare de carte Tracus Arte: Sophia de Suzan Mehmet. Prezintă: Ioan Cristescu şi Dan Mircea Cipariu (scena din Piaţa Civică)

ora 16.00–16.30 – Conferinţele „Danubius”: Masca şi statuia vivantă de Mihai Mălaimare. Cu acest prilej, marele actor va acorda autografe pe cea mai recentă carte a sa, Masca şi statuia vivantă, Editura Tracus Arte – Art Cafe La Scena-Casa Avramide

ora 17.00–18.00 – Conferinţele “Danubius”: Tulcea, periplu cultural de Dan Arhire, preşedintele Asociaţiei „ La Drum” – Art Cafe La Scena-Casa Avramide

ora 17.00–18.00 – Cinemateca Fundaţiei Arte Vizuale: Cocorii (Un documentar despre viaţă şi tradiţie a unei comunităţi de lipoveni din Delta Dunării. 1997, 23 minute, Beta SP / Versiune română, rusă, engleză. Producător: FAV. Un film de: Marian Ivan. Festivaluri: Festivalul tinerilor creatori de film şi televiziune / Costineşti 1997. Premii: Premiul Fundaţiei Soros, Festivalul Internaţional Dakino / Bucureşti 1997) – Art Cafe La Scena-Casa Avramide

ora 18.00–19.00 – Poezie de Tulcea (II). Invitaţi speciali: Olimpiu Vladimirov, Augustin Ioan (scena din Piaţa Civică) – scena din Piaţa Civică

ora 19.00–20.00 – Poezia Dunării. Recital al actorilor Teatrului „Jean Bart” din Tulcea: Gabriela Ciolacu, Nicolaeta Lungu, Vlad Matei Ajder, Mihai Gălățan, Costel Zamfir – scena din Piaţa Civică

ora 20.00–21.00 – Recital de poezie & folk Dinu Olăraşu. Lansarea cărţii Dar de Dinu Olăraşu, Editura Eikon. Prezintă: Valentin Ajder, directorul Editurii Eikon. – scena din Piaţa Civică

Joi, 15 august 2013

Ora 14.00–15.00 – DANUBIUS RENSHI, cu liceenii din Tulcea care au participat la Atelierul de scriere creativă coordonat de Dan Mircea Cipariu -scena din Piaţa Civică

ora 17.00–18.00 – Conferinţele „Danubius”: Cultura română în satul global de acad. Eugen Simion – Art Cafe La Scena-Casa Avramide

ora 18.00–19.00 – Vernisaj Mitologii dunărene – Maestrul Mircia Dumitrescu şi regretata graficiană Alina Roşca, cu lucrări de grafică inspirate din romanele lui Panait Istrati, expoziţie prezentată la Casa Avramide. Prezintă: Dan Mircea Cipariu şi Ioan Cristescu.

ora 19.00–20.00 – Cinemateca Fundaţia Arte Vizuale: Cronica de la Zürich (1996), dadaişti din România la Zurich , 1916–18 / 40 min. Un film de Radu Igazsag şi Alexandru Solomon. Producţie Fundaţia Arte Vizuale, cu sprijinul Pro Helvetia. Premiul Special APTR. Marele Premiu, MediaFest ’96, România. Cel mai bun Documentar, Festivalul Tinerilor Realizatori, Costineşti,1996. În 1916 lua naştere la Zürich mişcarea Dada, la care au contribuit şi trei artişti de origine română: Tristan Tzara, Marcel Iancu şi Arthur Segal. Filmat în Elveţia, având acces la câteva din cele mai importante arhive dadaiste din lume, documentarul suprapune un portret ironic al oraşului, peste atmosfera evenimentelor dadaiste. Un interviu substanţial cu Guido Magnaguagno, director adjunct al Kunsthaus Zürich completează şi lămureşte vizualizarea citatelor şi manifestărilor dadaiste. – Art Cafe La Scena-Casa Avramide

ora 19.00–20.00 – recital de chitară Vasile Drăguşanu, Cântec de apă, scena din Piaţa Civică

ora 20.00–21.00 – Show-ul de poezie, blues şi jazz: Ioana Crăciunescu & Mircea Tiberian & Nadia Trohin – Art Cafe La Scena-Casa Avramide

constantin-tanislav-tropot-cai-pictura-comtemporana

Constantin Tanislav, Tropot de cai

Vineri, 16 august 2013

Ora 14.00 – 15.00 – Poezie de Galaţi. Prezentarea Colecţiei cArtesenţe, Editura Centrului Cultural „Dunărea de Jos”. Invitat: Sergiu Dumitrescu, directorul Centrului Cultural „Dunărea de Jos”; recital de poezie: Angela Ribinciuc & Simona Toma & Florina Zaharia – scena din Piaţa Civică

ora 15.00–16.00 – Lansare de carte Tracus Arte: Sissi de Pavel Şuşară Prezintă: Ioan Cristescu şi Dan Mircea Cipariu – scena din Piaţa Civică

ora 16.00–17.00 – Vernisaj Romfilatelia: O lume românească într-un timbru – Art Cafe La Scena-Casa Avramide. Prezintă: Ioan Cristescu şi Pavel Şuşară – Art Cafe La Scena-Casa Avramide

ora 17.00–18.00 – Conferinţele „Danubius”: Literatura şi cartea faţă cu noile media de Bogdan Ghiu şi Dan Mircea Cipariu – Art Cafe La Scena-Casa Avramide

ora 18.00–19.00 – Cinemateca Fundaţia Arte Vizuale: Meşteşuguri româneşti pe cale de dispariţie (un documentar despre meşteşuguri tradiţionale din România pe cale de dispariţie), 2005, 65 min., Beta SP. / Versiune română, engleză. Producător: FAV. Realizat cu sprijinul: Ambasadei SUA la Bucureşti , Fondul Ambasadorial de conservare a obiectivelor cultural. Un film de: Alexandru Solomon. Premii: Premiul Realitatea TV la Festivalul Eco-Etno-Folk Film, Slătioara 2005) – Art Cafe La Scena-Casa Avramide

ora 19.00–20.00 – Poezie de Bucureşti: Bogdan Ghiu, Teodor Dună, Ioan Es Pop, Bogdan O. Popescu, Liviu Ioan Stoiciu, Pavel Şuşară – scena din Piaţa Civică

ora 20.00 – 21.00 – Spectacol de muzică şi umor: Povestea unui pierde-vară cu actorul Vlad Jipa. La pian: Radu Dumitru. Scenariul: Dan Mihăescu (scena din Piaţa Civică)

ora 21.00 -22.00 – Recital Mircea Tiberian & friends – Art Cafe La Scena-Casa Avramide

Sâmbătă, 17 august 2013

Ora 12.30–13.00 – Lansare de carte: Tudose Tatu, Cheia Dunării împărăteşti. Sulina cea mâlită, 26.02.1837 – sfarsit de decembrie 1853, Editura Sinteze, Galați, în prezența autorului. Prezintă: Dan Arhire, Președintele Asociației „La drum” – scena din Piaţa Civică

ora 13.30–14.00 – Lansare de carte: Mihai Bădică (autor din Tulcea), Șoricelul din Kitej-Grad, Casa de Pariuri Literare. Prezintă: Mugur Grosu – scena din Piaţa Civică

ora 14.00–ora 15.00 – Poezie de Constanţa. Invitaţi: Iulia Pană, Amelia Stănescu, Mugur Grosu, Mădălin Roşioru – scena din Piaţa Civică

ora 15.00–15.30 – Lansările Editurii Eikon, în prezenţa autorilor: Gilda Monica Bularda, Ispitirea aldinelor şi Eugen Cojocaru, Rajasthan. Ediție trilingvă (română, engleză, germană). Prezintă: Valentin Ajder.

ora 15.30–16.00 – Prezentarea cărţilor editate de Editura Eikon: Eliza Macadan, Anotimp suspendat, Dan Anghelescu, Şi atunci ar fi trebuit să vorbesc… (elegii) / À ce moment j’aurais dû parler (élégies), traducere de Letiția Ilea, prefață de Jean Poncet; Elena Florea, Repere culturale australiene; Gabriel Bota, Nu mă numesc eu; Lucia Stănescu, A fost o viață sau un vis (carte cu CD audio); Magda Ursache, Viețile cărțarilor contimporani cu Magda U; Daniel Săuca, Cartierul vestic al iadului. Prezintă: Valentin Ajder.

ora 16.00–16.30 – Trei pentru poezie, lansare de carte: ieşireadinbazadedate de Mireille Rădoi, Editura Brumar; Secretul secretelor de Flaviu Predescu, Editura Eikon; singurătatea vine pe facebook de Dan Mircea Cipariu – scena din Piaţa Civică

ora 16.30–17.00 – Lansare de carte: Valentin Talpalaru, Poeme Deltei. Radion, Editura Opera Magna, Iaşi. Prezintă: Dan Mircea Cipariu – scena din Piaţa Civică

ora 17.00–18.00 – Laureaţii „Cartea de poezie a anului 2011 şi 2012” la Editura Tracus Arte. Lansare de carte: Căderea-n sus a corpurilor grele de Ioan Es Pop şi Substanţe interzise de Liviu Ioan Stoiciu. Prezintă: Ioan Cristescu şi Dan Mircea Cipariu – scena din Piaţa Civică

18.00–19.00 – Cinemateca Fundaţia Arte Vizuale: Franzela exilului. În 1905, Ion Luca Caragiale se instala în Germania cu intenţia de a-şi petrece acolo restul zilelor. Avea 53 de ani, era obosit de ofensele şi decepţiile suferite în ţară. După un secol, călătorim la Berlin pe urmele lui, încercând să aflăm: „cum a trăit Caragiale în exil?” 2002, 26 min., Beta SP. / Versiune română, engleză, germană. Producător: FAV. Realizat cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei. Coproducător: Geppert Productions Berlin. Un film de: Alexandru Solomon. Festivaluri: Festivalul Internaţional de Film MEDIAWAVE / Gyor, Ungaria 2003, Jerusalem Film Festival / Ierusalim, Israel 2003, Festivalul Internaţional de Film de la Sarajevo / Bosnia-Herţegovina, 2003. Premii: Premiul Special al Juriului – UCIN, 2003, Premiul pentru cel mai bun documentar – Alternative / Tg. Mureş, 2003, Premiul Special al Juriului – “7 ARTE” / Călăraşi, 2003) – Art Cafe La Scena-Casa Avramide

ora 20.00–21.00 – show-ul de poezie, blues şi jazz: Mireille Rădoi, Flaviu Predescu, Dan Mircea Cipariu & Danubius Project -scena din Piaţa Civică

ora 21.00 – 22.00 – Escroci în aer liber, o comedie scrisă de Ion Băieșu şi regizată de Dan Tudor. Cele două personaje ale piesei sunt interpretate de Monica Davidescu şi Dan Tudor, actori ai Teatrului Naţional din Bucureşti – scena din Piaţa Civică

Duminică, 18 august 2013

Ora 10.00–10.30 – Lansare de carte: Amintiri din copilărie. Povestiri, album de benzi desenate, adaptare după Ion Creangă, Editura Adenium Print, prefaţă de Liviu Antonesei. Prezintă: Valentin Ajder – scena din Piaţa Civică

ora 10.30–11.00 – Lumea copiilor – prezentare de cărţi pentru copii. Prezintă Valentin Ajder şi Ioan Cristescu – scena din Piaţa Civică.

Echipa:

Fondatori festival: Constantin Hogea & Dan Mircea Cipariu & Ioan Cristescu

Director festival : Suzan Mehmet

Director executiv: Cristian Ioniţă

Director PR&comunicare: Anamaria Spătaru

Art director: Orbán Anna-Mária

 

Poveste irlandeză

poveste irlandeza tg mures

Spiriduşi, zâne şi oameni care se întâlnesc într-o feerie scenică destinată tuturor vârstelor: acesta este Poveste irlandeză. Pentru a fi fericiţi, oamenii trebuie să găsească o cale de a intra în acord cu aceste lumi şi cu propriile suflete. Respectul, înţelegerea şi dragostea ne ajută să convieţuim într-o lume armonioasă, pare să ne spună spectacolul Oanei Leahu, în scenografia delicată a Rodicăi Arghir şi cu păpuşile construite de artistul plastic SIR, pe un scenariu original, realizat după texte traduse de Sorin şi Monica Rusu. Spectacolul va avea loc duminică, 31 martie 2013, ora 19.00, la Teatrul Naţional din Târgu Mureş.

spectacol poveste irlandeza

Distribuţia: Billy Mac Daniel, cârciumarul: Csaba Ciugulitu; Donal, cimpoierul: Costin Gavază; Marcus Degeţel, cocoşatul resemnat: Mihai Crăciun; Darby Riley, un pădurar vrednic: Andrei Chiran; Tom Fitzpatrik, un tânăr pus pe căpătuială: Tiberiu Vasiniuc; Jack Hain, un cocoşat furios: Rareş Budileanu; Paddy O’Kelly, un mare povestitor în ale spiriduşilor: Claudiu Banciu; Abigail, o mătuşă clevetitoare, mama lui Jack: Oana Porav Hodade; Bridget Rooney, frumoasa Ţinutului: Raisa Ané; Margaret, ţărăncuţă pusă pe soţii: Ioana Cheregi; Righty Leprecaun, pantofarul care face pantoful drept: Luchian Pantea; Serena, soţia sa: Delia Martin; Audrey, fiica lor: Diana Avrămuţ; Lefty Leprecaun, pantofarul care face pantoful stâng: Rareş Budileanu; Sibyl, soţia sa: Mihaela Mihai; Dudden, o calfă: Claudiu Ştian; Clericaun, spiriduşul vistiernic: Cristina Holtzli; Hudden, o calfă: Claudiu Banciu; Druidul Atoate: Costin Gavază; Zâna curcubeului: Anca Loghin; Zâna Ceţurilor: Cristina Holtzli; Zâna fluturilor: Oana Porav Hodade; Pooka: Georgiana Ghergu; Locuitori ai pădurii: Mario Valdevira, Kálmán Attila Simon, Cristian Tomşa, Raluca Râtea; Clopoţica: Sonia Crăciun; Violinist: Mihai Loghin.

Scenografia: Rodica Arghir. Muzica: Pedro Negrescu. Coregrafia: Hugo Wolf, Mihai Crăciun. Măşti, păpuşi: Costache Gavril Siriteanu. Light design: Daniel Klinger. Asistent scenografie: Măriuca Ignat.

Spaima zmeilor

spaima zmeilor pusa roth ioan slavici

Duminică, 24 februarie 2013, ora 9.05, Teatrul Național Radiofonic pentru Copii vă invită să ascultați Spaima zmeilor, scenariu radiofonic de Puşa Roth după basmul lui Ioan Slavici. Regia artistică: Vasile Manta. În distribuţie: Mihai Constantin, Constantin Codrescu, Virginia Mirea, Ion Siminie, Jeanine Stavarache, Eugen Cristea, Gelu Niţu, Mircea Constantinescu, Mugur Arvunescu, Titi Dumitrescu, Adrian Ungureanu, Violeta Berbiuc, Virginia Rogin şi copiii: Vladimir Preda, George Leaua, Alexandra Rinu, Maria Bobeico, Robert Ilie. Redator: Costin Tuchilă. Producător: Irina Soare. Regia de montaj: Marilena Barabaş. Regia de studio: Violeta Berbiuc. Regia muzicală: Mihnea Chelaru. Înregistrare din anul 2004.

„Textul este o interpretare dramatică foarte convingătoare a poveştii fantastice publicate de Slavici în Calendarul Minervei pe anul 1909, o piesă de teatru construită ireproşabil, modern, egală în expresivitate cu modelul sau. Puşa Roth este autoarea unor piese care au reprezentat succese deosebite ale teatrului radiofonic în ultimii ani: Şambelan la viezuri după Pagini bizare de Urmuz, jucată şi pe scenă, la Teatrul „Bacovia” din Bacău, Roman de Bucureşti, Ringhişpilul (în colaborare cu Leonard Popovici), Mantaua, dramatizare a nuvelei lui Gogol ş.a.

silvia onisa satul pe deal

Silvia Onișa, Satul pe deal

Urmând cu fidelitate amestecul ingenios dintre planul real şi cel fantastic dar şi particularităţile de viziune şi stil ale scriitorului, Puşa Roth a construit această piesă de teatru individualizând pregnant personajele unui basm neconvenţional şi transformându-le în caractere. Fantasticul, elementele supranaturale nu sunt în această poveste clasică din literatura română decât un alt mod de a percepe realitatea, o proiecţie a dorinţei şi, într-un fel, o alegorie socială.

Doi ţărani săraci, Ion şi Maria, se roagă sa aibă un copil. Domnul le dăruieşte câte unul pentru fiecare rugăminte. Convenţia basmului este umanizată, socializată. Între planul sacru şi cel profan diferenţa nu e semnificativă, la fel cum personajele fantastice, zmeii şi «tărâmul celălalt» repetă psihologia ţărănească, semănând până la amănunt cu civilizaţia rurală arhaică. Zmeii par, în viziunea dramaturgului, un fel de «prostul satului». Ţăranul isteţ îi ridiculizează echilibrând ordinea morală şi socială. Dumnezeu este un bătrân sfătos, care vorbeşte rar, cu ton bonom. Mama zmeilor nu e decât o zgripţuroaică hoaţă, căreia trucurile îi sunt repede dezvăluite.

florentin max sat romanesc

Florentin Max, Sat românesc

Identitatea acestei lumi, trecerea subtilă de la planul real la cel fantastic, atmosfera specifică a satului şi «copia» lui, tărâmul de dincolo, au fost conturate foarte expresiv, cu relief stilistic de regizorul artistic Vasile Manta şi regizorul muzical Mihnea Chelaru.

A rezultat un spectacol plin de nerv şi culoare, de nuanţe fixate cu îndemânare, condus cu o logică teatrală impecabilă şi beneficiind de un joc actoricesc excelent. În rolul lui Ion, Mihai Constantin a creat un personaj veridic, bine individualizat, trecând cu uşurinţă de la o situaţie la alta.

Fără nici o exagerare în ton, Constantin Codrescu s-a impus prin ritmul şi timbrul vorbirii, atât de potrivite rolului lui Dumnezeu, aşa cum este el conceput în versiunea dramatică a prozei lui Slavici. Deşi tipologia lor este comună, în rolurile lor trei zmei Gelu Niţu, Eugen Cristea, Mircea Constantinescu au nuanţat subtil, cu diferenţe de efect, acelea care fac ca personajele să se reţină. Virginia Mirea (Maria) şi Jeanine Stavarache (Mama zmeilor) au subliniat plastic caracterul personajelor, la reuşita spectacolului contribuind şi vocile de copii folosite eficient de regizor.” (Eugen Comarnescu, „Cronica Română”, miercuri, 24 noiembrie 2004).

Dublă lansare de carte românească la Editura Niram Art, Madrid

Vineri 10 iunie 2011, la ora 19,00, va avea loc la Madrid, în Aula Facultății de Filosofie a Universității Complutense, lansarea celor mai recente patru titluri publicate de Editura Niram Art: două volume de eseuri semnate de scriitori spanioli, un volum eseistic semnat de scriitorul român stabilit în Spania, Fabianni Belemuski și romanul Gaura – Apa Vie, Apa Moartă (El Agujero) al scriitorului Ștefan Mitroi, în traducere în limba spaniolă. Traducerea îi aparține lui Fabianni Belemuski iar coperta, fotografului român Bogdan Ater.

Lansarea editorială va avea loc în prezența a numeroși studenți, cadre universitare, scriitori și jurnaliști.

Gaura este cel de al doilea titlu din literatura română contemporană care apare, în traducere în limba spaniolă, la Editura Niram Art, după volumul Securiștii au fost extratereștri de Constantin T. Ciubotaru (2010).

Ștefan Mitroi, recent distins cu Premiul Academiei Române pentru romanul Dulce ca pelinul și cu Premiul Clubului de Romancieri al Asociației Scriitorilor din București, s-a născut în satul Grosu, jud. Teleorman, în anul 1956. Și-a început cariera literară ca jurnalist și nuvelist (patru volume). Apoi a publicat poezie (șapte volume), cărți pentru copii (patru volume), șase romane și teatru (două volume). Ultimul său roman a fost publicat în 2010. Două dintre romanele sale au apărut în limbile franceză și portugheză.

Romanul Gaura va fi prezentat de criticul literar Dan Caragea. Evenimentul se va desfășura în prezența autorului, Ștefan Mitroi. Vor mai interveni: Miguel Angel Galán Segovia, directorul Editurii Niram Art, prof. Débora Ragel Galán, scriitorii Héctor Martínez Sanz, Diego Vadillo Lopez și ziarista Wendy Jaclyn Moriel Maldonado.

Gaura este, înainte de toate, romanul unei călătorii ad inferos, în căutarea lumii de dincolo, zisă ireală sau fantastică, dar, despre acest adevar, Ștefan Mitroi are «ingenua» înțelepciune de a se îndoi. Lumile sale sunt deopotrivă reale, căci imaginarul romancierului se țese din memoriile colectivității natale, din visele și basmele pe care și le plăsmuiește pentru copilul din el, din jocul manierist al «lumii pe dos», din mesteșugiri poetice și din scenete dramatice răscroite din eternul teatru al vieții. Mitroi scrie într-un fel sincretic, urzind abil epicul, liricul și dramaticul. Aceasta particularitate a scriiturii sale romanești m-a făcut să-l iau tot mai serios în seamă în acești ultimi ani. Gaura (un cuvant «adânc», care ne vine din substratul traco-iliric) este, deopotrivă, și romanul unui călător care își împlinește destinul. (…) Țăranul său este un om pur și simplu aidoma tuturor pământenilor, dar care viețuiește într-un spațiu mental al memoriei colective în care sacrul, în sensul lui Eliade, încă nu a căzut în profan.” (Dan Caragea).

Cel de al doilea scriitor român prezentat în aceeași seară este tânărul Fabianni Belemuski, aflat la cel de al doilea volum, intitulat Deconstrucție. Născut în România, Fabianni Belemuski a absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Complutense din Madrid și a realizat un Master în Filosofie, la aceeași universitate. Este directorul revistei „Niram Art” și corespondent al mai multor ziare și reviste din Spania. Anul trecut, a primit Premiul pentru Critică, acordat de Mișcarea de Artă Contemporană din Portugalia.

Tot vineri vor fi lansate și volumele Maranatha, care cuprinde trei eseuri despre Vechiul Testament, semnate de Héctor Martínez Sanz, Fabianni Belemuski, Diego Vadillo Lopez și Lirism la orizontală, eseuri despre poetul spaniol Carlos Edmundo de Ory, semnate de Diego Vadillo Lopez.