Opera sub clar de… lupă

C_D_Rosenthal romania revolutionara

eveniment liber sa spunMuzeul Naţional de Artă al României invită publicul sâmbătă, 9 februarie 2013, ora 11.00 la prezentarea tabloului România revoluţionară de Constantin Daniel Rosenthal din cadrul expoziţei Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti (1830–1930) (curatori: Monica Enache şi Valentina Iancu, în colaborare cu istoricul Lucian Boia).

Se plăteşte doar biletul de intrare în expoziţie (10 lei întreg, 5 lei redus) fără taxa de ghidaj obişnuită. Participarea se face doar pe bază de progamare la telefon la 021.314.81.19 sau prin e-mail la comunicare@art.museum.ro până vineri, 8 februarie, ora 16.00.

Expoziţia Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti (1830–1930) explorează modalităţile prin care cei mai importanţi artişti români moderni au contribuit la definirea identităţii naţionale, într-o perioadă încărcată de evenimente istorice hotărâtoare pentru formarea statului român: Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor din 1859, instaurarea lui Carol I ca domnitor în 1866, Războiul de Independenţă 1877–1878, proclamarea regatului României în 1881, Marea Unire din 1918.

Dincolo de succesiunea evenimentelor istorice, expoziţia ilustrează traseul evolutiv al artei româneşti moderne, atât stilistic cât şi tematic, punctând recurenţa unor subiecte şi a unor personaje istorice emblematice, destinate susţinerii edificiului politic al României moderne.

Expoziţia va rămâne deschisă până pe 13 februarie 2013.

Unirea Principatelor Române sărbătorită în expoziţia „Mitul naţional”

theodor aman hora unirii la craiova

Theodor Aman, Hora Unirii la Craiova

Joi, 24 ianuarie 2013, cu ocazia celebrării a 154 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române sub guvernarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Muzeul Naţional de Artă al României invită publicul să viziteze gratuit expoziţia Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti (1830–1930) (curatori: Monica Enache şi Valentina Iancu, în colaborare cu istoricul Lucian Boia).

Tot joi, 24 ianuarie 2013, de la orele 16.30 are loc în expoziţie un tur ghidat gratuit. Sunt 20 de locuri disponibile. Participarea se face numai pe bază de programare la telefon 021.314.81.19 sau prin e-mail la comunicare@art.museum.ro.

Expoziţia Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti (1830–1930), explorează modalităţile prin care cei mai importanţi artişti români moderni au contribuit la definirea identităţii naţionale, într-o perioadă încărcată de evenimente istorice hotărâtoare pentru formarea statului român: Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor din 1859, instaurarea lui Carol I ca domnitor în 1866, Războiul de Independenţă 1877–1878, proclamarea regatului României în 1881, Marea Unire din 1918.

theodor-aman-unirea-principatelor

Theodor Aman, Unirea Principatelor

Sunt expuse aproximativ 250 de lucrări de pictură, grafică, sculptură şi artă decorativă, create în perioada 1830–1930 de artişti precum Barbu Iscovescu, Constantin Daniel Rosenthal, Carol Popp de Szathmári, Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Oscar Han, Camil Ressu, Dimitrie Paciurea etc.

Dincolo de succesiunea evenimentelor istorice, expoziţia ilustrează traseul evolutiv al artei româneşti moderne, atât stilistic cât şi tematic, punctând recurenţa unor subiecte şi a unor personaje istorice emblematice, destinate susţinerii edificiului politic al României moderne.

Expoziţia rămâne deschisă până pe 13 februarie 2013.

.

Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti (1830–1930)

C. D. Rosenthal Romania revolutionara

Până pe 13 februarie 2013 la Muzeul Național de Artă al României (București, Calea Victoriei 49–53, parterul Galeriei Naţionale) poate fi vizitată expoziția Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti (1830–1930). Curatori: Monica Enache şi Valentina Iancu, în colaborare cu istoricul Lucian Boia.

Expoziţia cuprinde aproximativ 250 de lucrări de pictură, grafică, sculptură şi artă decorativă, create în perioada 1830–1930 de cei mai importanţi artişti români moderni: Barbu Iscovescu, Constantin Daniel Rosenthal, Carol Popp de Szathmári, Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Oscar Han, Camil Ressu, Dimitrie Paciurea etc. Expoziţia explorează modalităţile prin care aceşti artişti au contribuit la definirea identităţii naţionale, într-o perioadă încărcată de evenimente istorice hotărâtoare pentru formarea statului român.

nicolae grigorescu ciobanas

Nicolae Grigorescu, Ciobănaș

Pornind de la perspectiva propusă de istoricul Lucian Boia în lucrările sale Istorie şi mit în conştiinţa naţională şi Pentru o istorie a imaginarului, demersul expoziţional vizează identificarea în operele artiştilor a câtorva dintre temele dominante ale mitologiei istoriei româneşti: latinitatea, unitatea teritorială, lupta pentru independenţă etc.

Expoziţia evocă, prin opere celebre, principalele etape ale creării statului naţional român: Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor din 1859, instaurarea lui Carol I ca domnitor în 1866, Războiul de Independenţă 1877–1878, proclamarea regatului României în 1881, Marea Unire din 1918.

Dincolo de succesiunea evenimentelor istorice, expoziţia încearcă în principal să ilustreze traseul evolutiv al artei româneşti moderne, atât stilistic cât şi tematic, punctând recurenţa unor subiecte ori a unor personaje istorice emblematice, destinate susţinerii edificiului politic al României moderne.

Rolul militant al artei pe parcursul secolului al XIX-lea este evident în operele care înfăţişează portrete-efigii ale revoluţionarilor de la 1848, alegorii întruchipând idealurile de unire şi independenţă, peisaje de tip documentar-ilustrativ menite să arate pitorescul patriei, dar mai ales în scenele istorice inspirate atât de evenimente contemporane, cât şi de trecut. Nevoia de legitimare a aspiraţiilor de unire şi independenţă duce la recuperarea unor figuri istorice transformate în mit: Mihai Viteazul devine simbolul unităţii românilor, în timp ce Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş sunt eroi ai luptei pentru independenţă.

theodor aman unirea principatelor

Theodor Aman, Unirea Principatelor

Alături de glorificarea istoriei naţionale, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi până în primele decenii ale secolului al XX-lea, artiştii manifestă o înclinaţie spre subiectele din universul rural, spre tradiţia populară. Specificul naţional se identifică cu lumea satului şi cu imaginea idealizată a ţăranului român, fapt la care a contribuit imensa popularitate de care s-au bucurat operele lui Nicolae Grigorescu, determinante în evoluţia ulterioară a plasticii româneşti.

Lucrările prezente în expoziţie provin din patrimoniul MNAR şi din alte muzee din Bucureşti şi din ţară: Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul „Gheorghe Tattarescu”, Muzeul de Artă Braşov, Complexul Naţional Muzeal „Moldova” Iaşi – Muzeul de artă şi Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău – Muzeul de artă.

Expoziţia este însoțită pe tot parcursul ei de evenimente conexe precum conferinţe, programe pentru familii şi ghidaje tematice.