Fiziologia gustului: Dulce, amar, acru şi sărat

fiziologia gustului dulce amar acru sarat

Gustul este imposibil de definit… Oricine încearcă, eşuează… Aşadar, ce este gustul? „Ce este acest lucru straniu, care, după cum am văzut, există dincolo de moralitate, raţiune, etichetă, progres, adevăr, realitate, ruşine, conştiinţă, care se împacă cu sălbăticia, permite bestialitatea, acceptă sodomia şi, având toate puterile pentru a fi rău, alcătuieşte frumosul?” (Victor Hugo*, Proses philosophiques, 1860–1865).

Cu toate acestea, ca orice francez,  gastronomia era un subiect care trebuia dezbătut, definit, căci în materie de gust,  bucătăria franceză  a fost întotdeauna extrem de sofisticată. Gastronomia este filosofie, este politică, este artă şi pasiune, de ce nu! Se spune că gusturile nu se discută, şi ne referim doar la bucătăria lumii, fiindcă despre acest subiect vorbim. „Spune-mi cu ce te hrăneşti, ca să-ţi spun cine eşti”, a rămas un slogan la modă, mai ales azi, în epoca dietelor celor mai sofisticate.

bucatarie franceza

Gustul nu se poate reduce doar la dulce, amar, acru şi sărat, fiindcă fiecare bucătărie a lumii are gustul ei specific, mai bine zis, componenta ei culturală. Spunem toţi, în anumite circumstanţe: are gust de carne, de peşte, de lapte, de brânză etc., şi  nuvictor hugo spunem că are gust dulce, acru, sărat, amar. Gustul alimentelor este influenţat de o multitudine de percepţii legate de cu totul alte simţuri şi de stările psihice, dar şi gusturile fundamentale se arată a fi mai multe decât se crezuse, iar dulcelui, săratului, acrului şi amarului li s-au adăugat alte câteva gusturi ce se pretind esenţiale şi care complică înţelegerea a ceea ce înseamnă armonia gustativă a unui aliment. De aceea şi Victor Hugo spunea că „gustul este imposibil de definit”. Cicero spunea că „foamea dă gust mâncării”, însă Mahatma Gandhi a dat o altă dimensiune acestei idei: „în lume există oameni atât de înfometaţi, încât nu există altă formă prin care îl pot găsi pe Dumnezeu decât într-o felie de pâine”. Însă Molière părintele Preţioaselor ridicole, era de cu totul altă părere: „Trebuie să mâncăm ca să trăim, nu să trăim ca să mâncăm”. Dumneavoastră ce părere aveţi ?

Cu bine şi cu bucurie!

Pușa Roth

* Victor Hugo, poet, dramaturg, romancier,  reprezentant al romantismului, a fost pair al Franței din 1845, senator al Parisului și membru al Academiei Franceze din 1841. Printre operele sale cele mai cunoscute se numără Mizerabilii și Notre-Dame de Paris.

Editura Casa Radio la Bookfest 2012

Editura Casa Radio vă invită să (re)descoperiţi inepuizabila atracţie a marilor clasici, români şi francezi, în versiuni sonore mereu surprinzătoare, datorate explorării fascinantului tezaur al Fonotecii Radio România.

Clasici ai scrisului, clasici ai rostirii, pentru cei mari şi pentru cei mici, de la Tudor Arghezi, Caragiale, Călinescu la Victor Hugo şi Molière, sau muzicile uitate ale lui Dimitrie Cantemir – înregistrări unice, inestimabile, ce dobândesc o nouă viaţă, pe noi suporturi, prin apreciatele colecţii de CD, audiobook, CD-carte ale Editurii Casa Radio, aflate la standul nostru (C42) din pavilionul C4, Romexpo.

Cele mai recente apariţii vor fi prezentate la Salonul Internaţional de Carte Bookfest 2012, după cum urmează:

• Joi, 31 mai, ora 12, 30, Clubul Şoriceilor de Bibliotecă (Pav. C3)

Lansarea noii serii a colecţiei de audiobook „Noapte bună, copii!”: „Poveşti & povestiri româneşti” (I–III)

Un dar de ziua lor pentru cei mici (dar şi pentru părinţi şi bunici!): 3 x „7 poveşti pentru 7 zile” – formula consacrată a colecţiei – ce aduce de această dată poveşti de Ion Creangă, George Coşbuc, Veronica Micle, Tudor Arghezi, Vladimir Colin…, neasemuit spuse de mari actori precum Octavian Cotescu, Tudorel Popa, Magda Popovici, Dumitru Furdui, Rodica Tapalagă, Alexandrina Halic…

La întâlnirea de la Clubul Şoriceilor de Bibliotecă, organizată împreună cu echipa Radio România Junior şi moderată de realizatoarea de emisiuni pentru copii, Ligia Necula, va participa un grup de elevi de la Şcoala nr. 5 din Bucureşti, îndrumaţi de Alexandrina Halic, vocea care a însufleţit vreme de decenii personaje îndrăgite ale literaturii pentru copii, actriţa cu o inegalabilă forţă artistică şi dăruire. Micii actori improvizaţi, beneficiind de harul de pedagog al Alexandrinei Halic, vor interpreta …Şoricelul de Vladimir Colin (povestea de „luni”, de pe al treilea CD al noii serii lansate cu această ocazie).

Nu vor lipsi cadourile şi surprizele, dintre care dezvăluim una singură: va fi prezent la selectul club al „Şoriceilor” ilustratorul colecţiei, Alexandru Ciubotariu (aka Ciubi, street artist-ul „Pisica pătrată”), bine cunoscut autor şi promotor al BD-ului românesc, care va desena şi va da autografe.

• Vineri, 1 iunie, ora 14 (Scena Agora, Pav. C5)

Prezentarea noutăţilor din colecţiile de carte cu CD inclus şi audiobook, „canonada clasicilor modernităţii”: Arghezi, Caragiale, Călinescu/Eminescu…

• Tudor Arghezi, Radio-Papagal. Publicistică radiofonică (1927–1967), Colecţia „Biblioteca Radio”, carte cu CD inclus

Masivul volum (570 de pagini) reuneşte peste 200 de articole dedicate Radioului – fie rostite la microfon, fie dezvoltând o tematică radiofonică – şi restituie o dimensiune mai puţin cunoscută a uluitoarei personalităţi artistice argheziene: interesul şi implicarea constantă în fenomenul radiofoniei, de la construcţia şi comercializarea aparatelor până la construcţia şi evoluţia programelor, „comunicarea prin Radio, rolul şi rostul (îndeosebi cel culturalizator şi civilizator) al acestei instituţii publice destinate informării şi educării”, după cum afirmă criticul Paul Cernat, autorul studiului introductiv. Rezultă „un fel de biografie in progress a «cutiei de rezonanţă» în speţă, realizată – cu pasiune, talent şi profesionalism – nu numai de către un artist extraordinar, ci şi de un bun cunoscător al culiselor acestei «maşinării sonore»“.

CD-ul incorporat antologhează „11 articole vorbite” ale Maestrului, difuzate între 1952-1967.

Invitaţi: Paul Cernat, Răzvan Voncu, Mitzura Arghezi, Traian Radu.

„Lecturi pe întuneric”, colecţia „vocilor care luminează textul“, premiată la prima ediţie a Galei Industriei de Carte din România, s-a îmbogăţit cu noi titluri de carte vorbită:

• I. L. Caragiale, 3 schiţe prahovene citite de Virgil Ogăşanu

Grand Hotel „Victoria Română”, Boborul!, O zi solemnă – cele trei schiţe ce au ca numitor comun matricea determinantă a „spaţiului prahovean” au fost alese de realizatorii Costin Tuchilă şi Puşa Roth pentru emisiunea ce marca, în 2002, 150 de ani de la naşterea scriitorului şi încredinţate actorului Virgil Ogăşanu, a cărui „şoaptă timbrată” a oferit o versiune sonoră memorabilă unor texte-cheie, fixată acum, în premieră absolută, pe CD.

• G. Călinescu vorbeşte despre Eminescu, poet naţional

Faimoasa conferinţă susţinută la Sala Mică a Palatului, în iunie 1964, cu ocazia împlinirii a 75 de ani dela moartea lui Eminescu, nu mai puţin faimoasa şi inconfundabila rostire a marelui critic reprezintă un document sonor într-adevăr „nepereche”…, disponibil – tot în premieră absolută! – pe CD. Prezentarea albumului este semnată de Bogdan-Alexandru Stănescu.

Invitaţi: Bogdan Alexandru Stănescu, Florin Iaru, Puşa Roth, Costin Tuchilă. Moderator: Matei Martin. Cu participarea extraordinară a actorului Virgil Ogășanu.

• Sâmbătă, 2 iunie, ora 18,30, (Scena Agora, Pav. C5)

MICRORECITAL al formaţiei de muzică veche „Imago Mundi,” prilejuit de prezentarea CD-ului ISVOR – apărut în colecţia „Lada de zestre”.

În antologia Isvor, stau alături compoziţii aparţinând lui Dimitrie Cantemir, extrase din Cartea muzicii (lucrare datorită căreia savantul domnitor a intrat în istoria muzicală a Turciei ca fondator al muzicii laice) şi creaţii tradiţionale româneşti.

Un repertoriu rar abordat de muzicienii de factură clasică, pus în valoare prin dialogul instrumentelor vechi, specifice spaţiului cultural românesc al vremii lui Cantemir (baglama, bouzuki, darbuka, bendir) cu instrumentele clasice moderne (flaut, oboi, vioară, chitară). Cei cinci membri ai formaţiei de muzică veche „Imago Mundi,” interpreţi cu o solidă formaţie artistică, muzicală şi plastică: Oana Mariş, Adrian Buciu, Ştefan Barbu, Cătălin Ştefănescu şi Daniel Ivaşcu, sunt muzicieni cu o vastă experienţă concertistică şi o istorie de peste 10 ani, care vor face să răsune, în ambientul Bookfest 2012, o Suită de geamparale, un Dans trac, Cântecul lui Barbu Lăutarul, un peşrev al lui Dimitrie Cantemir ş.a., completate de proiecţii video live, marcând aceeaşi abordare artistică ce a stat la baza constituirii albumului Isvor: intervenţii contemporane asupra unui background încărcat de istorie şi tradiţie.

La această ediţie a Salonului Internaţional de Carte, ce are Franţa ca invitat de onoare, la standul editurii Casa Radio (Pav. C4, stand C42), vă prezentăm în colecţia de teatru pe CD „Fonoteca de Aur”, sub genericul „Capodoperele dramaturgiei universale în versiuni radiofonice integrale”, remarcabile ediţii sonore ale marilor clasici francezi:

• Seria MOLIÈRE: Burghezul gentilom, Avarul, Tartuffe, Don Juan, Şcoala bărbaţilor. Şcoala nevestelor, oferă înregistrări istorice (1953–1957), cu distribuţii impresionante, o adevărată istorie vie a scenei româneşti, din care nu lipsesc: Alexandru Giugaru, Grigore Vasiliu-Birlic, Jules Cazaban, Nineta Gusti, Carmen Stănescu, Ion Lucian, Nicolae Gărdescu, Ion Finteşteanu ş.a.

• Seria VICTOR HUGO restituie spectacolele Mizerabilii (1952), cu Silvia Chicoş, Ion Manolescu, Aura Buzescu, Fory Etterle în distribuție; Cocoșatul de la Nôtre-Dame (1956), ce ne emoţionează în continuare cu vocile lui Emil Botta, Radu Beligan, Dana Comnea, Maria Filotti şi Hernani (1960), cu Nicolae Brancomir, Constantin Codrescu, Constantin Brezeanu ș.a.

Cele 8 albume beneficiază de o reducere de 35% din preţul de vânzare directă, pe toată durata manifestării.

Vă aşteptăm, ca în fiecare an, la festivalul cărţii sonore de la standul Editurii Casa Radio, cu… titluri mari şi preţuri mici!

Copii și copilărie în pictura universală

1 iunie, Ziua Internaţională a Ocrotirii Copilului, poate fi un bun prilej de a rememora o temă, e adevărat, nu foarte frecventată în istoria picturii, în comparaţie cu altele: portretul care are ca subiect chipul copilului şi scena de gen legată de obicei de jocurile de copii. În dreptul ultimei se află înscrisă o capodoperă: Jocuri de copii de Pieter Bruegel cel Bătrân, ulei pe lemn de stejar. Tabloul, pictat în 1560, se află la Kunsthistorisches Museum din Viena. Pentru amatorii se statistici, scena compusă de pictorul flamand, care are drept decor o stradă, cuprinde peste 250 de copii care se joacă cu butoaie, cercuri de butoaie şi alte obiecte devenite jucării în imaginaţia celor mici. „Industria” jucăriilor era mai mult decât precară în epocile vechi, dar fantezia copiilor găsea pretutindeni obiecte pe care să le transforme în subiect sau accesoriu al jocului. Aceasta ar fi, poate, intenţia pictorului flamand care imaginează această complexă scenă cu o risipă de mişcare. Jocuri de copii explorează, în epocă, un domeniu tematic deloc familiar picturii, rămânând de altfel printre puţinele tablouri pe această temă.

Mult mai bine reprezentat este portretul, de la imaginea canonică a Fecioarei cu pruncul la adorabilele chipuri de prinţi şi prinţese (infantele, meninele lui Velázquez) sau la pictura modernă. Reproducem câteva dintre aceste portrete și scene de gen, unele celebre, altele mai puţin cunoscute.

Pușa Roth

Pieter Bruegel cel Bătrân, Jocuri de copii, 1560

Domenico Ghirlandaio, Portret de bătrân cu nepotul său, tempera pe lemn, c. 1490

Jean Hey (Maître de Moulins?), Suzanne, fiica doamnei de Beaujeu, ducesă de Bourbon, 1492–1493

Rafael, Madona cu pruncul, c. 1505

Jean Fouquet, Fecioara cu pruncul înconjurat de îngeri, c. 1450

Carlo Dolci (25 mai 1616–17 ianuarie 1686), Cap de copil

Tiberio Titi (1578–1637), pictor florentin, Portretul copiilor Orsini, 1597

Ferdinand Bol (24 iunie 1616–24 august 1680), pictor olandez, Portret de copil, 1656

Jan Vermeer van Delft, Fata cu cercel de perlă (Mona Lisa din nord), 1665

Atelier olandez, secolul al XVII-lea, Vânzătorul de lămâi, Muzeul Brukenthal, Sibiu

Simone Vouet (9 ianuarie 1590–30 iunie 1649), pictoriță franceză, Fecioara și pruncul cu trandafir

Diego Velázquez, Infanta Margarita

Diego Velázquez, Portretul infantei Maria Theresa, 1653

Diego Velázquez, Infanta Maria Margareta, 1653, Muzeul Luvru, Paris

Diego Velázquez, Infantele Balthasar Carlos cu pitic, 1631–1632

Diego Velázquez, Las meninas

Jean-Baptise Perronneau, Portret de copil, 1741

Jean-Antoine Watteau, Studii de copii

Élisabeth Vigée Le Brun (16 aprilie 1755–30 martie 1842), Maria Antoaneta și copiii săi, 1787

Pierre Bouillon, Copilul și Soarta, 1801

Cosette, ilustraţie de Émile Bayard la ediţia princeps a romanului Mizerabilii de Victor Hugo, 1862

Jean-Baptiste Greuze (21 august 1725–4 martie 1805), Portretul lui Alexandre Brongniart copil

Pierre-Auguste Renoir, Copil cu biscuit (Jean, fiul pictorului), 1898–1899

Pierre-Auguste Renoir, Fată cu pălărie de paie, 1884

Pierre-Auguste Renoir, Mama și copilul, 1881

James Jebusa Shannon (1862–1923), pictor american, Sunt un copil

Antonio Mancini (1852–1930), Cele două păpuși, 1876

Heinrich Schönhauser, Copil hrănindu-și păpușa, 1904

Egon Schiele, Portret de băiat

Ştefan Luchian, Cap de copil, c. 1909

George Demetrescu-Mirea, Cap de copil

Nicolae Tonitza, Mama şi copilul

Nicolae Tonitza, Portret de copil

Nicolae Tonitza, Cap de copil

Nicolae Tonitza, Portret de copil, 1926

Walter MacEwen (1860–1943), pictor american, Chemându-i aici

Walter MacEwen, Poveste pentru copii

Walter MacEwen, Tânără citind la fereastră