„Moartea domnului Lăzărescu” de Cristi Puiu în cadrul sezonului „Mark Cousins prezintă…” de la Edinburgh

Moartea domnului Lazarescu

După Aferim! de Radu Jude și Nunta de piatră de Dan Piţa și Mircea Veroiu, incluse în programul „Zilelor Culturii Române” organizate de ICR Londra la Edinburgh în perioada 10–17 octombrie, proiecțiile din cadrul sezonului „Mark Cousins prezintă…” continuă în 4 noiembrie 2015, la cinematograful de artă Filmhouse din capitala scoțiană, cu filmul care a lansat poetica noului val românesc, Moartea domnului Lăzărescu, în regia lui Cristi Puiu.

Continuă lectura „„Moartea domnului Lăzărescu” de Cristi Puiu în cadrul sezonului „Mark Cousins prezintă…” de la Edinburgh”

Seară literară românească la Praga

Institutul Cultural Român din Praga a organizat miercuri, 29 februarie 2012, la ora 18.00 o „Seară literară românească” la Casa Lecturii, având ca partener Biblioteca Municipală din Praga.

Motto-ul a fost:

Cunoaşteţi România?

Ştiaţi că literatura română se ridică la nivel european?

Ştiaţi că România va fi invitată de onoare a Târgului de carte „Lumea Cărţii“ din Praga, ediţia 2012?

În cursul serii am audiat fragmente din ultimele traduceri din literatura română în limba cehă:

Spune-mi Gioni, autor Aureliu Busuioc, traducere şi lectură: Jiří Našinec

Convorbiri cu Mihai I al României, autor Mircea Ciobanu, traducere şi lectură: Lydie Černá

Ghidul nesimţitului, autor Radu Paraschivescu, traducere şi lectură: David Božetěch.

Dan Mircea Duţă, directorul ICR din Praga, a prezentat conceptul încă actual de „generaţia literară” în literatura română contemporană.

Cuvântul introductiv l-a avut conf. univ. Libuše Valentová, care a prezentat fenomenele principale ale literaturii române contemporane, deci din anii 1991–2000, şi anume:

1) creşterea cantitativă a numărului de cărţi publicate, cursurile de scris creativ de tipul „Şi tu poţi scrie un roman”, scriitori iniţial mai puţin cunoscuţi, cum a fost Petru Cimpoieşu, dar care, după marele succes avut cu publicarea romanului Simion liftnicul în Cehia, în traducerea lui Jiří Našinec, a devenit extrem de apreciat şi tradus şi în alte limbi;

2) influenţa comunităţii moderne pentru tinerii internauţi şi bloggeri – autonomia existenţială, eliberarea de secrete, pe adresa www.liternet.ro, începând din anul 2001;

3) deschiderea autorului/artistului, legătura cu alte profesii, scenarişti care devin autori de romane, ca în cazul filmului Moartea domnului Lăzărescu, Teodosie cel Mic de Răzvan Rădulescu , Corespondentul nostru special, tradus în trei limbi.

Un alt element extrem de important îl constituie participarea la festivaluri, târguri de carte, tinerii autori devenind propriii lor manageri, cum este cazul lui Dan Lungu.

4) eliberarea de diverse tipuri de tabu, cum era erotica. Exemplu, romanul Rem de Mircea Cărtărescu, Fetiţa de M. Zamfir (gen Lolita lui Nabokov) sau Luminiţa, mon amour de Cezar Paul Bădescu.

Seara s-a bucurat de mare succes, publicul a fost numeros şi încântat să afle noutăţi din literatura română.

Lidia Sofica-Našinec