Cartierul poveștilor

Afis _ Cartierul povestilor

Vara aceasta, cinci căsuţe mici, mici de tot găzduiesc o grandioasă aventură pentru copii – Cartierul poveștilor – un spectacol de teatru în miniatură, ca o lume de basm, care provoacă simțurile și imaginația. Un concept inedit, care a călătorit la festivaluri din Franța și Israel, Cartierul celor mai năstrușnice personaje poposește în acest weekend VăraTic (6–7 august 2016) la Mogoșoaia, în curtea Palatelor Brâncovenești. Continuă lectura „Cartierul poveștilor”

Reședințe și moșii Știrbey

resedinte si mosii stirbey

eveniment liber sa spunConferința istoricului de artă drd. Oana Marinache, care va avea loc în Sala Scoarțelor din Palatul Mogoșoaia, sâmbătă, 29 noiembrie 2014, la ora 16.00, încheie ciclul poveștilor dedicate proprietăților familiilor Bibescu-Brâncoveanu-Știrbey. În centrul atenției se află de data aceasta personalitățile familiei Știrbey și proprietățile lor urbane și rurale.

Familie boierească de origine olteană, familia Bibescu se distinge și ridică la cel mai înalt rang prin urcarea pe tron în 1842 a lui Gheorghe D. Bibescu (1802–1873), urmată în 1849 de cea a lui Barbu D. Știrbey (născut Bibescu, a trăit între 1799–1869). Urmașii prințului Știrbey, de-a lungul a mai multor generații, printr-o abilă politică de familie, ce a presupus acorduri, partaje și despăgubiri reciproce, au păstrat proprietățile funciare din țară și au construit nenumărate case în centrul Bucureștiului.

Barbu D Stirbey

Barbu D. Știrbey

Moștenind de la părintele său adoptiv, Barbu C. Știrbei, proprietatea de pe Podul Mogoșoaiei, tânărul Barbu D. Știrbey o extinde cu noi terenuri spre ulița Manea Brutaru și reface vechea casă într-o reședință impu­nătoare, în stil neoclasic, apelând între 1833–1835 la arhitectul francez Michel de Sanejouand. Odată devenit prinț stăpânitor al Țării Românești, aceasta îi va servi și de reședință domnească, cea oficială, de ceremonie, fiind ocupată de comandanții trupelor otomane. Domnitorul Știrbey va acorda o importanță deosebită amenajării sălii tronului și a spațiilor de reprezentare din fostele Case Golescu. În afară de această reședință, cunoscută și sub numele de Palatul vechi, Barbu Știrbey va plănui și realizarea unei reședințe de vară, în Grădina Kiseleff, după proiectul arhitectului Anton Hefft. Fiind considerată prea scumpă și prea greu de realizat, aceasta va fi abandonată în favoarea amenajării Mănăstirii Cotroceni. Ultima reședință a prințului Barbu Știrbey s-a aflat pe proprietatea din Nisa, achi­ziționată în 1863 de la contele Orestis.

Palatul_Stirbei_Buftea

Palatul Știrbei de la Buftea

Barbu D. Știrbey și soția sa, Elisabeta Cantacuzino-Pașcanu sunt posesorii unei averi funciare importante, primită de la familiile lor, Știrbey, Bibescu și Brâncoveanu. Ei se vor îngriji de păstrarea și extinderea acestui patrimoniu, dar și de împărțirea echitabilă între urmași. Loviți de moartea timpurie a trei dintre copii, Grigore, Ecaterina și Elena, vor recupera zestrea fetelor și vor reîmpărți moșiile.

Stabilirea definitivă în Franța a prințului George B. Știrbey (1828–1925), cel care preia drepturile primului născut, urmată de cedarea drepturilor sale în 1878, reconfigurează posesia proprietăților. Prințul Alexandru B. Știrbey (1837–1895), al treilea fiu al domnitorului, va deține cea mai mare parte a averii părintești, sporită cu alte trei moșii moldovenești, din zestrea soției sale, Maria Ghica-Comănești. Fratele său mai mic, prințul Dimitrie B. Știrbey (1841–1913), se stabilește în țară către sfârșitul secolului al XIX-lea, administrând și el două moșii, Câmpina și Pietroșani, patronând Așezămintele Brâncovenești și rectitorind Biserica Sf. Treime din Craiova.

Povestea caselor domnițelor Fenareta, Alexandrina (Alina) și Eliza se dezvoltă prin prisma informațiilor disponibile în foile lor de zestre și din istoria proprietăților familiilor în care intră prin căsătorie.

Următoarea generație, cea a nepoților și nepoatelor Știrbey, prilejuiește o prezentare a reședințelor bucureștene, dar și o călătorie prin țară, la diferite conace.

Muzica în vremea lui Galileo Galilei

galileo galilei

eveniment liber sa spunÎn cadrul Festivalului ,,Mogoșoaia Classic Fest”, Palatele Brâncovenești – Mogoșoaia, duminică, 25 mai 2014, la ora 17.00, în Sala Scoarțelor va avea loc recitalul extraordinar Ilinca Dumitrescu (pian) și Vasile Macovei (fagot).

Program: Muzica în vremea lui Galileo Galilei (450 de ani de la naștere). Prezintă: Sebastian Crăciun (realizator Radio România). Concert realizat de Radio Romania, Palatele Brancovenesti – Mogosoaia. În colaborare cu TV H.

Reverii lucide

reverii lucide expozitie pictura

eveniment liber sa spunÎn perioada 3 august–3 septembrie 2013, la Palatul Mogoșoaia este deschisă expoziția Reverii lucide, trei pictori din generația ’67. Vernisajul a avut loc sâmbătă, 3 august 2013, la ora 17.00. Curator: Mădălina Mirea. Expoziția este organizată de Centrul Cultural Palatele Brâncovenești și Consiliul General al Municipiului București.

Reverii lucide, trei pictori din generaţia ’67 – o expoziţie ce ne propune întâlnirea cu trei destine artistice de excepţie: Costin Neamţu, Letiţia Oprişan şi Dan Cioca. Născuţi în atmosfera din estul ţării, situată sub semnul moale şi graiul dulce, cei trei şi-au conturat de timpuriu demersul artistic individual, revendicând simultan spiritul unei întregi generaţii, încărcate cu nume mari. Compoziţia lui Costin Neamţu este ritmată, aproape riguroasă, cu infinite acorduri şi sugestii. Universul vibratoriu al Letiţiei Oprişan ne face părtaşi unui banchet intelectual. Gestul pur, încărcat de culoare al lui Dan Cioca ne surprinde plăcut orizontul de aşteptare. Vă invităm, aşadar, la o expoziţie eveniment, în care trei discursuri profunde şi echilibrate se împletesc şi se potenţează reciproc.” (Mădălina Mirea).

costin neamtu pastel 2

Costin Neamțu, Pastel 2

 letitia oprisan abisala

Letitia Oprișan, Abisală

dan cioca pasarea paradisului

Dan Cioca, Pasărea paradisului

Recital-eveniment la Palatul Mogoşoaia

Mogoşoaia Clasic Fest propune melomanilor un nou episod din cadrul integralei Trio-urilor cu pian de Ludwig van Beethoven, proiect ambiţios al Ansamblului „Musica Viva”.

Duminică 18 martie 2012, de la ora 17, violonistul Alexandru Mălaimare, violoncelistul Florin Mitrea şi pianista Andreea Butnaru prezintă alte două opusuri beethoveniene incluse în seria de şase recitaluri găzduite de Sala Scoarţelor din Palatul Mogoşoaia: 14 variaţiuni, op. 44 şi Trio-ul op. 97, „Arhiducele”.

Aşadar puteţi fi martorii unei serate în care muzica de cea mai bună calitate va răsuna într-un palat încărcat de istorie şi frumuseţe. Organizatori: Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti şi Radio România Cultural.

Parteneri media: TVR Cultural, Port.ro, Şapte seri, Observator cultural, Onlinegallery.ro, Liternet.ro, Art act magazin, Calendar evenimente, Diseara.ro.