Dirijorul Ion Marin deschide seria concertelor de vară de la Monte Carlo

Ion Marin

eveniment liber sa spunJoi, 17 iulie 2014, la invitația Alteței Sale Prințul Albert de Monaco, dirijorul român Ion Marin va conduce Orchestra Filarmonicii din Monte Carlo în deschiderea unei serii de 6 concerte extraordinare organizate la Palatul Princiar din Monaco.

În programul dirijat de reputatul muzician român, alături de Orchestra Filarmonicii din Monte Carlo vor fi prezente și celebrele pianiste Marielle și Katia Labèque, care vor interpreta în prima parte, Concertul pentru două piane și orchestră în Re Major al lui Francis Poulenc. În cea de-a doua parte a concertului, orchestra dirijată de Ion Marin va interpreta Simfonia fantastică, op. 14 de Hector Berlioz.

palatul princiar monaco

Palatul princiar Monaco

Consacrat ambasador român în lumea dirijorală, Ion Marin a condus cele mai importante orchestre europene (Berliner Philarmoniker, Statskapelle din Dresda, Leipzig Gewandhaus, Bayerischer Rudfunk, Filarmonica din Sankt-Petersburg, London Symphony Orchestra, Wiener Symphoniker) și a colaborat cu cei mai celebri artiși ai planetei (Luciano Pavarotti, Plácido Domingo, José Carreras, Monserrat Caballé, Angela Gheorghiu, Cecilia Bartoli, Renée Fleming, Anna Netrebko). Ion Marin este Director de onoare al Corului Național de Cameră Madrigal.

La sfârșitul acestei luni, pe 26 iulie, renumitul muzician român va dirija Orchestra Simfonică Radio Praga în cadrul unui concert omagial Antonin Dvořák, care îl va avea ca solist pe violonistul Ivan Zenaty. Evenimentul va avea loc în Cetatea din Praga.

Emil Pantelimon

Manager PR CNC Madrigal

Dicționar englez-român de termeni tehnici și matematici

dictionar termeni tehnici matematica online

Ediție online

Contemporary Literature Press, sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român și Ambasada Irlandei, anunță publicarea volumului English-Romanian Dictionary of Technical and Mathematical Terms / Dicționar englez-român de termeni tehnici și matematici de Brândușa Răileanu.

Publicând acest dicționar englez-român de termeni tehnici și matematici, Contemporary Literature Press deschide o serie nouă: seria de dicționare cu caracter ne-literar, atât specializate cât și generale. Cartea de față se ocupă în principal de matematică și inginerie. Ea este rodul colaborării cu experți recunoscuți pe plan național și internațional și sperăm că va fi de mare ajutor atât profesioniștilor cât și neprofesioniștilor care se vor găsi în situația de a avea nevoie de informații în acest domeniu.

termeni tehnici engleza romana

Dicționarele se fac greu, și în multe cazuri sunt greu de folosit din cauza inconsecvenței în termeni ori în exprimarea verbală. Sperăm să publicăm multe alte dicționare în viitorul apropiat: suntem deschiși oricăror colaborări, fie ca idee despre ce ar fi de dorit să mai publicăm, fie chiar cu manuscrise pe care autorii să le propună editurii noastre.

Prin definiție, un dicționar este o carte de referință și, ca atare, el este un lucru foarte serios, și nicidecum o jucărie – cum sunt în general dicționarele pe care le găsim la tot pasul pe internet. Tocmai din acest motiv, editura noastră publică numai în format de carte, în așa fel încât toate volumele să poată fi prelungite și folosite pe hârtie.

Autoarea acestui dicționar, Brândușa Răileanu, și-a luat doctoratul la Universitatea din București. Este lector la Universitatea Politehnică din București. La alcătuirea dicționarului, autoarea s-a consultat îndeaproape cu dr. Constantin Udriște, matematician român de frunte, recunoscut de lumea științifică internațională pentru realizările sale, și cu dr. Vladimir Răsvan, profesor de automatică și științe inginerești, printre cei mai importanți în țară, cu publicații în lumea întreagă.

imagine inginerie tehnica

Dicționarul englez-român de termeni tehnici și matematici cuprinde 8.500 de termeni, majoritatea de dată recentă, și un mare număr de prescurtări curente în matematici și inginerie. După ce dă traducerile românești ale termenilor din limba engleză, el dă uneori și explicații, ca de exemplu:

modular structure s. (inf) structură modulară (a unui program sau a unui echipament de calcul); structură organizată pe baza unor unități de program sau de prelucrare.”

Pe lângă faptul că volumul clarifică sensurile cuvintelor, el are și o importanță lingvistică: aduce la zi exprimarea românească în domeniu.

Desigur, chiar și cei care nu au tangență directă cu matematica vor avea curiozitatea să răsfoiască această carte. Să nu uităm ce scria Anatole France încă din anii 1890: „Un dictionnaire, c’est tout l’univers par ordre alphabétique.”

C. George Sandulescu

Monaco

English-Romanian Dictionary of Technical and Mathematical Terms de Brândușa Răileanu se lansează oficial la data de 18 februarie 2013, dar cartea poate fi consultată și descărcată din acest moment la adresa de internet:  http://editura.mttlc.ro/english-romanian-dictionary-technical-mathematical.html

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul www.editura.mttlc.ro. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii,  lidia.vianu@g.unibuc.ro.

Controversatul Noica

constantin noica

Ediție online

eveniment liber sa spunContemporary Literature Press, sub auspiciile Universității din București, în colaborare cu British Council, Institutul Cultural Român și Ambasada Irlandei, anunță publicarea volumului Counterfeiting Noica! Controversatul Noica răsare din nou!, editat de C. George Sandulescu.

Acest mic volum intitulat Controversatul Noica răsare din nou! încearcă să dovedească două adevăruri neobișnuit de periculoase: în primul rând, făcând o comparație între Noica și Heidegger, subliniază superioritatea lui Noica cu privire la viziunea filozofică a Limbii. În al doilea rând, chiar mai spinos decât primul caz, avem înaintea ochilor o grămăjoară de bucățele de text, care nu satisfac nici măcar cele mai elementare cerințe editoriale.

Nu numai că Noica este un filozof al Limbii superior lui Heidegger: el rămâne de la început până la sfârșit un „sufletist” în tipul de argumentație. Numai și numai un lingvist de meserie vede că trebuie lăsată cu totul la o parte lupta neîncetată dintre limbile Mari – ca germana și franceza – și limbile Mici, ca româna sau albaneza. (Engleza este atât de mare încât ocupă un loc aparte…)

Heidegger pornește de la început greșit, alegând un scurt poem cu valoare literară dubioasă, care nici nu ajunsese încă în momentul discuției la forma sa definitivă. În consecință, argumentația nu este în cele din urmă decât o analiză literară. Spre deosebire de el, Noica abordează frontal Limba, iar cheia raționamentului lui este un simplu cuvințel de patru litere noica filosofia limbajului heideggerși anume ROST. (Nu degeaba îl folosește autorul chiar și în Testamentul său literar. În Dicționarul român-englez al lui Leon Levițchi din 1960, prima traducere de seamă în limba engleză a cuvântului rost este „meaning, sense”.) Pornind de la acest cuvânt aparent neînsemnat, Noica edifică o teorie impresionantă a Limbii, care, spre deosebire de cea a lui Heidegger, deschide orizonturi mari. Dacă o luăm în această direcție, primul pas este să repunem limba română în locul ei de drept, ca limbă europeană. (Vasile Alecsandri luase un premiu în Franța cu Latina Gintă!) Numai astfel începem să înțelegem ce voia Noica să ne spună, mai ales atunci când ridica în slăvi Caietele lui Eminescu. Numai și numai în acest mod își va căpăta el statutul de mare gânditor european în cele ale limbii.

Partea a doua a volumului reconstituie o Prefaţă la ediţia princeps a Manuscriselor lui Eminescu, unde, dintr-o gafă editorială, fragmentele luate din Noica – extrem de diverse, de altfel – nu apar cu sursele lor, ceea ce dă impresia că Noica însuşi mai era în viaţă la publicarea acestei ediţii impresionante, şi a scris chiar el prefaţa în chestiune.

Volumul se încheie cu piatra de încercare reprezentată de Testamentul literar al lui Noica, republicat de noi în șapte forme diferite, ceea ce ridică o problemă fascinantă în sine, ca direcție de cercetare – și o asociație de idei cu cele șapte păcate capitale. Șapte păcate sunt și ele pe lumea asta. Cititorul obiectiv trebuie să opteze, fără nicio altă alternativă, pentru versiunea cea mai scurtă. Cititorul comunist din anul 1988 (vezi „Viața Românească” de atunci), cât și cititorul post-comunist din anii ce au urmat, este împins să preia forma mai filosofia lui noicalungă a Testamentului. Aceasta răspândește un iz puternic de totalitarism… Nu rămâne decât să citiți singuri ultima propoziție a Testamentului în cele șapte versiuni în același timp, pentru a vă forma părerea personală.

Ceea ce cer eu cititorilor acestui mic volum este să parcurgă Testamentul lui Noica de la coadă la cap, începând chiar cu ultima propoziție, și să hotărască singuri: să aleagă una dintre ortografii – rost sau rest –, și una dintre versiuni – mai lungă sau mai scurtă. Dacă ar fi să comentez într-un fel sau altul, aș spune că în multiplele variante ale Testamentului un nechemat sau altul și-a spus și el cuvântul. Dar m-am hotărât de la bun început să nu comentez. Prefer să las conștiința tuturor românilor să hotărască. Eu nu am făcut decât munca unui lingvist meticulos: am adunat bucățele de text care vor intra într-o bună zi în Operele complete ale filozofului român Constantin Noica. Operele complete ale lui Stalin s-au dus pe gârlă! Operele complete ale lui Ceaușescu s-au dus și ele pe gârlă! Operele complete ale lui Noica, însă, nu se vor duce… Până una alta, problema este că nu îndrăznește nimeni din țară să le facă! Incluzând chiar și facsimilele noiciene. Săracă țară, săracă…

C. George Sandulescu

Monaco

Counterfeiting Noica!, editat de C. George Sandulescu, se lansează oficial la data de 2 februarie 2013, dar cartea poate fi consultată și descărcată din acest moment la adresa de internet:

http://editura.mttlc.ro/sandulescu-counterfeiting-noica.html

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul www.editura.mttlc.ro. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii, lidia.vianu@g.unibuc.ro.

 

Interviu cu anglistul C. George Sandulescu

Revista „Lettre Internationale”, ediția română, nr. 83 / toamnă 2012, publică un interviu cu anglistul C. George Sandulescu, întemeietorul Bibliotecii Princess Grace din Monaco, organizator la Monaco al Congreselor Internționale James Joyce (1985 și 1990), William Butler Yeats (1987), Samuel Beckett (1991) și Oscar Wilde (1993).

Interviul realizat de Lidia Vianu acoperă acea parte a vieții lui C. George Sandulescu ce se întinde de la absolvirea Facultății de Filologie din București, la continuarea studiilor în Anglia (MA la Leeds și doctorat la Essex), anii petrecuți ca profesor universitar în 57 de Universități de prestigiu din lume, la anii petrecuți ca director al Bibliotecii Irlandeze din Monte Carlo și ca organizator de Congrese Internaționale, care au deschis drumuri esențiale pentru cercetarea literară. Printre altele, congresul dedicat lui Oscar Wilde a fost primul congres Wilde din lume.

Profesorul C. George Sandulescu este Executive Advisor al Editurii online Contemporary Literature Press, editură care funcționează sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român și Ambasada Irlandei.

Din anul 2011 până în prezent, editura a publicat 15 volume din seria lexicografică dedicată lui James Joyce și operei sale Finnegans Wake. Întreaga serie este editată de C. G. Sandulescu.