Lansarea revistei „Memoria Oltului”

Miercuri, 21 martie 2012, ora 13,30, în Sala de Festivităţi a Muzeului Judeţean Olt va avea loc lansarea primului număr al revistei de istorie şi cultură „Memoria Oltului”, editată de Asociaţia Culturală „Memoria Oltului”, director Ion D. Tâlvănoiu.

Rostul şi intenţiile publicaţiei sunt menţionate de în editorialul Către cititori, din care selectăm:

„Revista « Memoria Oltului» consideră ca o datorie de onoare să contribuie la cunoaşterea trecutului, la dezvoltarea patriotismului.

Credem că Oltul şi Romanaţii au dat ţării o pleiadă de personalităţi – scriitori, gazetari, înalţi prelaţi, politicieni, boieri, filantropi, profesori, oameni de ştiinţă, artişti – a căror activitate, deşi ar putea fi un exemplu de urmat pentru cei tineri, este puţin cunoscută. Credem că pe cuprinsul Olteniei au existat şi încă există monumente istorice, conace boiereşti, biserici, aşezăminte de cultură despre care s-ar cuveni să ştim mai multe.

Noi credem că istoria locală este parte a istoriei naţionale. Marele nostru învăţat Nicolae Iorga aprecia că istoria unui neam atunci va fi completă când şi cel din urmă sat îşi va avea scrisă monografia sa.”

Numărul 1 al revistei „Memoria Oltului”, adecvat ilustrată, însumează 12 articole, de o mare varietate tematică: cercetări arheologice, activitatea lui Î.P.S. Nifon Criveanu, publicaţii periodice din Olt şi Romanaţi, Tache Ionescu la Caracal, boierii Buzeşti, eroi şi monumente din Olt etc – se arată într-un comunicat primit de la Muzeul Județean Olt.

George G. Potra: „Pentru a da sens vieţii, trebuie să căutăm adevărul”

Născut în 9 februarie 1940, istoricul, diplomatul și publicistul George G. Potra a absolvit în 1962 Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. În anul 1959, George G. Potra fusese exmatriculat din toate facultăţile din România din raţiuni politice.

A făcut studii postuniversitare de ştiinţe politice (1980) şi de ziaristică (1987). Referent relaţii în Ministerul Afacerilor Externe, Direcţia Politică de Sinteză, Oficiul de Studii şi Documentare (1964–1967), devine apoi director adjunct al Secretariatului Comisiei Naţionale Române pentru UNESCO (1967–1969). Comentator de politică externă, şef de secţie la săptămânalul de politică externă „Lumea” (1969–1973), în perioada 1979–1989 a fost redactor şef al Redacţiei publicaţiilor pentru străinătate.

George G. Potra este coordonatorul Colecţiei de documente politico-diplomatice Nicolae Titulescu, sub egida Fundaţiei Europene Titulescu. Între 1992–1994, a ocupat funcţia de redactor şef adjunct al cotidianului „Meridian” (secţiile ştiinţă, literatură, artă), apoi redactor şef al Editurii Enciclopedice (1994–1997), director relaţii publice al Societăţii Profox (1997–1999), consilier ştiinţific pe lângă Direcţia Arhivelor Diplomatice din Ministerul Afacerilor Externe (2001), membru al Comisiei Naţionale pentru Publicarea Documentelor Diplomatice (2002), consilier personal al primului-ministru al Guvernului României (2002). Din anul 2002 este director executiv al Fundaţiei Europene Titulescu, iar din 2003 şi director ştiinţific al Asociaţiei de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale din România. A publicat, singur sau în colaborare, circa 50 de volume: ediţii de documente, monografii pe probleme de politică externă sau de istoria culturii, traduceri ale unor lucrări de antropologie, istorie politico-diplomatică, ale unor volume dedicate războiului rece, serviciilor secrete, traduceri din literatura engleză, americană, franceză şi rusă (André Fontaine, Milton Friedman, Jeffrey T. Richelson, Mihail Bulgakov, Roy Medvedev, Lev Bezîmenski, Konstantin Simonov, Elena Rjevskaia, Maurice Taïeb, Daniel Pauchet, Ivor Porter, John Le Carré, Keith Hitchins, George Brown Tindall, David E. Shi). În 2011 a lansat volumul Lucian Blaga în diplomaţia românească.

Un loc aparte l-au avut şi îl au preocupările pentru personalitatea şi opera lui Nicolae Titulescu. A fost distins cu Premiul naţional de jurnalistică (1980), Premiul „Ion Ghica” al Fundaţiei Culturale „Magazin Istoric“ (1998) pentru lucrarea Constantin Vişoianu, Misiunile mele; „Appreciation Award”, acordat de Doina Romanian American Society of Las Vegas, SUA (2002); Premiul „I. C. Filitti” al Fundaţiei Culturale „Magazin Istoric” (2006) pentru lucrarea Pro şi contra Titulescu; Diploma de excelenţă a Fundaţiei Europene Titulescu (2006); Diploma Honoris Causa oferită de Lega culturale per l’unità dei romeni nel mondo, Roma (2006); Premiul „Take Ionescu” pentru lucrarea Organizarea instituţională a Ministerului Afacerilor Externe. Acte şi documente, vol. II (1920–1947), apărută în 2007.

George G. Potra se află înscris în Enciclopedia personalităţilor din România, Enciclopedia biografică a femeilor şi bărbaţilor contemporani cu carieră de succes din România, Hübners Who is Who, 2007.

Puşa Roth: – Domnule profesor, dacă ar trebui să ţinem cont de toate afirmaţiile, de toate negaţiile, de toate vorbele înţelepte legate de rolul şi rostul destinului, dar şi de cel al pasiunii, lumea s-ar împărţi în două. N-ar fi prea simplu?

George G. Potra: – Cu siguranţă că ar fi simplu. Nu pot să cred în predestinare. Cred că o pasiune apare cu timpul, se cultivă, este rodul, dacă vreţi, al unei întâmplări şi apoi al unei stăruinţe. S-ar putea spune că e unul şi acelaşi lucru? Cred că nu. Dar sunt de acord cu dumneavoastră că există o legătură între ceea ce cu un termen generic numim destin şi ceea ce ajungem să credem că devine la sfârşitul unei vieţi, sau aproape de sfârşitul ei, o pasiune.

P. R.: – Ţinând cont de preocupările dumneavoastră, se impune să ne folosim de o diplomaţie în mişcare. Faptul că v-aţi apropiat de opera, de activitatea, de ce nu, de viaţa marelui diplomat Nicolae Titulescu, ţine de mâna destinului sau este un reper al pasiunii dumneavoastră?

G. G. P.: – Cred că este mâna destinului şi datorez această întâlnire fericită cu Nicolae Titulescu unui om pe care mă simt dator să-l evoc. Este eminentul diplomat Mircea Maliţa, membru al Academiei, care m-a chemat în 1964, în Ministerul Afacerilor Externe, la Oficiul de Studii şi Documentare, unde aveam să mă ocup, un număr de ani, de elaborarea unui prim volum de documente diplomatice, dedicat lui Nicolae Titulescu. Întâlnirea aceasta poate fi luată ca o întâmplare. Puţin câte puţin s-a transformat în pasiune. Din 1964 a devenit chiar principala mea preocupare, riscând să fie apreciată de către unii drept o patimă…

Pușa Roth

Citește integral interviul cu George G. Potra

Monografie Ioan Pelivan

Biblioteca Metropolitană Bucureşti organizează vineri 25 noiembrie 2011, ora 14.30, la Târgul de carte „Gaudeamus” (sala Cupola) de la ROMEXPO, lansarea volumului Ioan Pelivan – părinte al mişcării naţionale din Basarabia de Ion Constantin, Ion Negrei şi Gheorghe Negru. Cuvânt înainte: prof. univ. dr. Corneliu-Mihail Lungu, Editura Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2011, 402 pagini.

Realizat în cadrul ciclului „Făuritorii unităţii naţionale – seria Basarabia”, volumul reprezintă o monografie, pe baza documentelor, în cea mai mare parte inedite, referitoare la viaţa şi activitatea unuia dintre cei mai proeminenţi luptători pentru cauza basarabeană – Ioan Pelivan (1876-1954).

Lansare de carte: „La gurile Africii” de Grigore Ilisei

Marți 5 aprilie 2011, la ora 11,00, la Casa Titulescu din București (Șoseaua Kiseleff nr. 47) va avea loc lansarea volumului La gurile Africii de Grigore Ilisei, fost ataşat cultural al României în Tunisia. Cartea va fi prezentată de Constantin Titus Vîjeu, scriitor, Dan Hăulică, membru corespondent al Academiei Române, Ionel Ilie, ambasador, Vasile-Sicu Macovei, ambasador, Florin Bucur Vasilescu, ambasador. Evenimentul este organizat de Societatea de Prietenie România–Africa, Fundația Europeană Titulescu, Asociația de Drept Internațional și Relații Internaționale.

Cartea apărută la Editura „Ideea Europeană” reprezintă jurnalul experienţei ca diplomat a scriitorului Grigore Ilisei în Tunisia, inclusiv cu anticiparea premiselor „Revoluţiei iasomiei”. Despre ceea ce reprezintă cartea acestui autor care s-a consacrat prin memorialele sale de călătorie, șase la număr, de la Stampe europene (1976) la Scurtă privire asupra miracolului chinez (2005), este edificator citatul din cronica dedicată volumului La gurile Africii, publicată în „Bucovina Literară” de criticul Ioan Holban: „Nu știu cine va fi scris despre Tunisia, dar cartea lui Grigore Ilisei este o adevărată monografie a locurilor, unde incursiunile în istoria şi mitologia fastuoaselor porţi ale Orientului arab, proprii unui călător cu harul povestirii şi al construcţiei romaneşti sînt dublate de radiografia societăţilor, tipurilor de comportament, vieţii cotidiene a unor oameni care măsoară altfel timpul şi lucrurile…”