Music Wonderland – Live performing la Ceainăria ARTea

madalina-afisDuminică, 18 decembrie 2016, ora 19.30, sunteți invitați la Ceainăria ARTea din București, la concertul magic al acestei ierni, Music Wonderland – Live performing, susţinut de Mădălina Mantu. Întoarsă recent în România, Mădălina Mantu a cântat mai bine de 20 de ani în Germaniași va interpreta cele mai frumoase colinde din repertoriul naţional şi internaţional – White Christmas, O Tannenbaum, O, ce veste minunată!, Santa Claus Is Coming To Town, dar şi melodii cunoscute din jazz-ul standard și musicaluri de excepție, având în repertoriu piese precum: Music of the night, Sentimental Journey, Blue Moon, Smile, Fantoma de la Operă și multe altele.  Continuă lectura „Music Wonderland – Live performing la Ceainăria ARTea”

Summer Time – concert jazz, live

madalina mantu concert

eveniment liber sa spunAvem deosebita plăcere să vă invităm la un nou recital de excepţie al cunoscutei, de acum, Mădălina Mantu, intitulat Summer Tine –concert jazz, live. Jazz-ul, musical-ul şi alte genuri muzicale la fel de expresive vor face obiectul unei minunate seri în locaţia noastră. Prin urmare, tot ce vă rămâne de făcut este să veniţi alături de noi vineri, 5 august, începând cu ora 19.30, la Ceainăria ARTea (Strada Amiral Vasile Urseanu, nr. 1, București) pentru a intra în posesia unui autograf al artistei ori pentru a vă delecta gusturile în materie de muzică de cea mai bună calitate. Continuă lectura „Summer Time – concert jazz, live”

Intrare liberă la Seara de poveste: „Cartea lui Moş Oposum despre pisicile poznaşe”

seara de poveste teatrul ion creanga t s eliot

Vineri, 28 martie 2014, ora 18.00, la Librăria Humanitas din Fundul Curţii (Calea Victoriei nr. 120), Teatrul „Ion Creangă” vă aşteaptă la o nouă Seară de poveste, de această dată alături de ghiduşele şi fermecătoarele feline din Cartea lui Moş Oposum despre pisicile poznaşe de T. S. Eliot, în lectura interactivă a actriţei Cornelia Pavlovici.

Vreme de un ceas, copiii prezenţi la întâlnirea cu cele mai faimoase pisici din lumea teatrului (cele din cartea lui T. S. Eliot fiind sursa de inspiraţie pentru longevivul musical de pe Broadway – Cats, al lui Andrew Lloyd Webber) vor descoperi „talentele, metehnele şi manierele pisiceşti” ale unor personaje pline de haz.

pisica poznasa

Vă aşteptăm să descoperim împreună universul vărgat şi fantastic al pisicuțelor protagoniste, actriţa Cornelia Pavlovici urmând să ne dezvăluie câteva dintre regulile misterioase ale felinelor. Intrarea este gratuită, în baza încrierii prealabile la adresa de e-mail: inscrieri@teatrulioncreanga.ro.

Se redeschide stagiunea Operei Comice pentru Copii

Domnul Conopida

După succesul repurtat în turneul susţinut între 29 august–8 septembrie 2013, în Turcia şi Bulgaria – de unde au revenit cu cele mai importante premii ale competiţiilor la care au participat – artiştii Operei Comice pentru Copii (OCC) se pregătesc pentru deschiderea noii stagiuni (2013–2014). Aşa cum şi-a obişnuit deja publicul, instituţia bucureşteană va dărui micilor şi marilor spectatori, în lunile ce urmează, producţii din repertoriul său, ce îmbină opera, baletul, dansul modern şi musicalul: Scufiţa roşie, Frumoasa din pădurea adormită, Figaro, Don Quijote ş.a. Nu vor lipsi nici momentele speciale ale stagiunii: premiere absolute – cum ar fi Soacra cu trei nuror”, compoziţie special concepută pentru OCC de către compozitorul Roman Vlad, turnee prin ţară şi străinătate, invitaţi speciali, seri de gală.

opera comica pentru copii

În prima lună din stagiunea 2013–2014, Opera Comică pentru Copii vă invită la spectacolul Domnul Conopidă, povestea amuzantă, plină de farmec a proaspătului îmbogăţit care organizează o serată muzicală în propria casă, prilej de situaţii comice născute din incultura sa. Reprezentaţiile vor avea loc în zilele de luni 7, 14, 21, 28 şi marţi 1, 22, 29 octombrie, de la orele 11.00 si 13.00 – şi vă vor prilejui întâlnirea cu musicalul conceput după opereta celebrului compozitor francez Jacques Offenbach. Premiera absolută a lucrării a avut loc la Paris, în 1861, chiar în prezenţa lui Napoleon al III-lea.

domnul conopida spectacol opera comica pentru copii

Pentru pregătirea acestui spectacol pe scena Operei Comice pentru Copii lucrat o echipă dedicată de artişti: Cătălin Voineag – regie, Viorica Petrovici – scenografie, Vali Roşca – coregrafie, Valentin Racoveanu – asistent regie. Îi veţi aplauda şi revedea pe îndrăgiţii artişti ai teatrului: Raluca Oprea, Oana Şerban, Ştefan Schuller, Andrei Lazăr, Lucia Racoveanu, Levente Ambrus, Fang Shuang, Andrei Manea, Ionuţ Bîrjovanu. Alături de aceştia îşi va da concursul ansamblul de balet al Operei Comice pentru Copii.

Parteneri media: HotNews, Web PR, PORT.RO, 7 seri, Ziare.com, Melc Melc Codobelc, Bucureşti FM, RFI România, Ziarul Metropolis, Gradinitebucuresti.ro, TV City, Senso TV, EduRomânia, Actualitatea Muzicală. Mulţumim pentru promovarea permanentă colegilor de la posturile Radio România.

Pentru mai multe detalii despre producţiile Operei Comice pentru Copii vă invităm să consultaţi site-ul  operacomica.ro. Sediul nostru este situat în Calea Giuleşti, nr. 16, sector 6, Bucureşti.

Pentru rezervarea biletelor, vă rugăm să ne contactaţi la numărul de telefon 021/319.28.19, de luni până vineri, între orele 9.00–16.00. Biletele pot fi cumpărate de la casa de bilete, pe baza rezervării anterioare sau în limita locurilor disponibile, cu o oră înainte de începerea spectacolului.

Zilele Filmului Irlandez, ediția a IV-a

Pe 15 și 16 noiembrie 2012, la sediul ICR (Aleea Alexandru 38, București) vor avea loc Zilele Filmului Irlandez. Ajuns la ediția a IV-a, evenimentul este organizat de Ambasada Irlandei la Bucureşti cu sprijinul Institutului Irlandez de Film, Culture Ireland și Reel Irland, în parteneriat cu Institutul Cultural Român. În deschidere va lua cuvântul E.S. domnul Oliver Grogan, Ambasadorul Irlandei la București.

Programul cuprinde lungmetrajele Once, în regia lui John Carney (joi, 15 noiembrie) şi One Hundred Mornings, în regia lui Conor Horgan (vineri, 16 noiembrie), precum şi un grupaj de scurtmetraje – An Rinceoir [The Dancer], regia: Elaine Gallagher, The Crush, regia: Michael Creagh (15 noiembrie), Jonny Boy, regia: Laura Way și Noreen, regia: Domnhall Gleeson (16 noiembrie).

Proiecţiile încep la ora 18.30. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Filmele în limba engleză vor fi subtitrate în română, iar cele în irlandeză vor fi subtitrate în limba engleză şi în limba română.

Once (2007, 88’), primul lungmetraj, prezintă povestea de dragoste dintre un tânăr muzician irlandez care îşi câştigă existenţa cântând noaptea pe străzile Dublinului şi o vânzătoare ambulantă, imigrantă din Cehia. Filmul a fost distins cu Premiul pentru cea mai bună melodie originală la Academy Awards 2008, Premiul pentru cel mai bun film străin – Independent Spirit Awards 2008, Premiul Publicului – World Cinema, Sundance Film Festival 2007 și Premiul Publicului – Dublin International Film Festival 2007.

One Hundred Mornings (2009, 83’), cel de-al doilea lungmetraj din program, spune povestea relațiilor dintre două cupluri refugiate într-o casă de vacanţă izolată, relații care se deteriorează pe măsură ce proviziile scad şi casa devine ţinta atacurilor unor străini înfometaţi. Palmaresul filmului include Menţiunea Onorifică Specială a Juriului pentru Naraţiune la Festivalul Slamdance și Premiul Irish Film and Television pentru cea mai bună cinematografie.

Vezi: http://www.facebook.com/pages/Irish-Embassy-Bucharest/372002422836394

Despre film și muzică

În cadrul „Amfiteatrului muzelor”, Ilinca Dumitrescu și invitații săi, duminică, 27 mai 2012, la ora 11.00, în Sala de Concerte Euterpe” a Universității „Spiru Haret” din București (intrarea prin str. Doamnei nr. 15), va avea loc o nouă manifestare, intitulată Despre film și muzică.

Invitați: prof. univ. dt. Cristina Nichituș, regizor, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din București, scriitorul Valeriu Râpeanu, prof. univ., Universitatea „Spiru Haret” București, scriitorul Titus Vîjeu, prof. univ. dr., Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale”.

Moment muzical: pianista Aida Antohe-Chiciudeanu.

„Umbrelele din Cherbourg”, muzica: Michel Legrand. Regia: Jacques Demy

„Moarte la Veneția”, muzică de Gustav Mahler. Regia: Luchino Visconti

 

«La Vulpea Roşie» de Puşa Roth

Joi 20 ianuarie 2011, la ora 19.00, la Radio România Cultural şi sâmbătă 22 ianuarie 2011, la ora 13.15, la Radio România Internaţional, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită să ascultaţi La Vulpea Roşie, scenariu radiofonic de Puşa Roth, muzica: Gabriel Bassarabescu, regia artistică: Vasile Manta, cu Delia Nartea în rolul principal, alături de Mircea Albulescu, Cristian Iacob, Constantin Dinulescu, Ion Chelaru, Manuela Ciucur, Alina Teianu, Mihai Niculescu, Eugen Cristea, Ion Arcudeanu. Redactor: Costin Tuchilă. Regia de montaj: Mirela Anton. Producţia şi coloana sonoră: Vasile Manta. Regia de studio: Janina Dicu.

Spectacolul, unul dintre marile succese ale Teatrului Naţional Radiofonic, a fost prezentat în premieră absolută sâmbătă 27 martie 2010.

Pornind de la biografia vestitei Zaraza, cântăreaţă celebră din Bucureştiul interbelic, Puşa Roth a creat o poveste originală, alta decât cea cunoscută, adică dragostea dintre Zaraza şi Cristian Vasile. Aproape nimic din biografia, de altfel sumară şi acoperită de legendă, a Zarazei nu transpare în piesa Puşei Roth, care propune o imagine eliberată de clişeele adesea de prost gust care înconjoară figura cântăreţei lansate la restaurantul bucureştean „La Vulpea Roşie”. Povestea Zarazei este recreată fictiv, autoarea păstrând doar cadrul de la Vulpea Roşie şi amănuntul – nici el verificabil documentar – al călătoriei în Argentina. De fapt această presupusă călătorie devine o explicaţie contextuală a tangoului compus de Tagle Lara (compozitor uruguayan mort în Argentina), ajuns şlagăr în România, în interpretarea lui Cristian Vasile, sub titlul Zaraza (textul cântecului are puţine legături cu cel original, în spaniolă, cuvântul zaraza devenind substantiv propriu).

Recreând atmosfera bucureşteană a perioadei interbelice, autoarea propune un spectacol în cheie modernă, cu muzică originală de Gabriel Bassarabescu. Un muzical aşadar în care portretul Zarazei, desprins de stereotipii, devine unul viu, construit abil şi nuanţat, perfect verosimil din punct de vedere teatral-muzical, pentru că muzica lui Gabriel Bassarabescu nu rămâne doar o ilustraţie care să puncteze anumite momente ale acţiunii, cum se întâmplă în multe spectacole cu pretenţie de muzical, ci face parte integrantă din scenele imaginate de autoare, contribuind totodată, substanţial, la portretizarea personajului principal, la crearea dimensiunii interioare necesare într-o varietate de situaţii.

Tânărul compozitor George Barbu este îndrăgostit de cântăreaţa deja consacrată, Zaraza, care este curtată însă de un moşier bogat, Conu Iorgu, cu ajutorul căruia ajunge la Paris. Eroina este surprinsă în acest moment de cumpănă, în care se consumă drama sufletească, una desigur universală. Revenirea ei la Bucureşti, în restaurantul de lux unde se lansase, aureolată deja de celebritate internaţională, constituie deznodământul firesc, în logica ficţiunii.

Scenariul se impune prin originalitatea viziunii, fluenţa naraţiunii teatrale, scenele de atmosferă şi dialogurile bine conduse. Gabriel Bassarabescu, care semnează şi regia muzicală, a creat o muzică aparte prin formula melodică, ritmică şi armonică, cu teme cantabile, evitând tipare cunoscute şi întotdeauna foarte adecvate textului poetic. Cu armonie şi orchestraţie rafinate, aceste cântece au toate atributele unor şlagăre.

Cu o distribuţie excepţională, regizorul Vasile Manta a realizat un spectacol încântător prin ritm şi culoare. Interpreta Zarazei, Delia Nartea, construieşte cu un firesc desăvârşit personajul, într-o complexitate de nuanţe sufleteşti, cu un registru dramatic bogat, trecând cu abilitate de la o stare la alta. Pe lângă jocul actoricesc, se cuvine evidenţiată la superlativ interpretarea muzicală, de la calităţile vocale propriu-zise la expresivitatea abordării stilistice şi naturaleţea efectelor teatrale obţinute. Cele zece cântece, opt ale Zarazei şi două ale Emiliei, personaj interpretat cu multă fineţe de Manuela Ciucur, devin bijuterii de gen.

Mircea Albulescu conturează plastic figura lui Conu Iorgu, relaţiile de joc în scenele cu Zaraza fiind admirabil valorificate. Cristian Iacob construieşte exemplar personajul tânărului îndrăgostit iar Eugen Cristea (Coregraful) creează o scenă de mare efect din câteva replici.

Costin Tuchilă

Mihai Eminescu – Veronica Micle. Replici

Joi 13 ianuarie 2011, la ora 19,00, la Radio România Cultural și sâmbătă 15 ianuarie, la ora 13,15, la Radio România Internațional, Teatrul Național Radiofonic vă invită să ascultați spectacolul Mihai Eminescu – Veronica Micle. Replici. Scenariu de Puşa Roth şi Costin Tuchilă. Muzica: Laurenţiu Profeta. Interpretează: George Motoi şi Lucia Mureşan. Cântă: soprana Mirela Zafiri. În replică: Valentin Teodosiu. Recită: Cătălin Rusu. Regia de montaj: Vasile Manta.

Difuzat în premieră în 2001 (14 și 15 ianuarie), la încheierea Anului Eminescu, acest spectacol este unul dintre marile succese din ultimul timp ale Teatrului Național Radiofonic. Conceput ca un scenariu de teatru având la bază 22 de scrisori şi fragmente de scrisori, Mihai Eminescu – Veronica Micle. Replici întărește ideea desfăşurării în timp a unui sensibil, complex, nu o dată contradictoriu roman de dragoste, cuprinzând o paletă uriaşă de idei, sentimente, trăiri. Consultând corpusul integral al corespondenţei dintre cei doi, autorii scenariului au ales numai acele texte şi pasaje cu valoare sentimentală şi poetică universală, eliminând detaliile conjuncturale (referiri la persoane, întâmplări din proza vieţii etc.), importante pentru istoria literară, nerelevante într-un spectacol.

„De la publicarea postumelor lui Eminescu nu a mai apărut nimic de o asemenea amploare şi însemnătate în bibliografia eminesciană”, afirma Nicolae Manolescu pe 15 iunie 2000 la lansarea volumului publicat de Editura Polirom din laşi, Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit, corespondenţă inedită Mihai Eminescu – Veronica Micle, scrisori din arhiva familiei Graziella şi Vasile Grigorcea, ediţie îngrijită, transcriere, note şi prefaţă de Christina Zarifopol-Illias. Deşi contestată de unii, tipărirea celor 93 de scrisori inedite adresate de Mihai Eminescu Veronicăi Micle şi a 15 scrisori ale Veronicăi către poet, din perioada 1879–1883, a pus în altă lumină romanul epistolar al iubirii dintre cei doi. Evenimentul – senzaţional, incredibil, cum s-a spus – a venit să confirme intuiţia lui D. Vatamaniuc: „În condiţiile în care corespondenţa lui Mihai Eminescu s-ar fi păstrat în întregime, ea ar fi însumat cel mai mare număr de scrisori adresate unei singure persoane”.

La data respectivă, în 2001, nu exista o încercare similară de a transforma o parte a acestei corespondenţe într-un spectacol. Genul în care el se înscrie este musicalul. Mai multe motivaţii despre acest demers artistic aflați în argumentul care precede interpretarea celor doi mari actori, George Motoi şi Lucia Mureşan, combinată cu piesele vocale ale lui Laurenţiu Profeta, în versiunea sopranei Mirela Zafiri şi cu poeziile eminesciene recitate de actorul Cătălin Rusu. Cât priveşte muzica de ilustraţie şi cântecele în stil clasic-pop – ele sunt veritabile bijuterii.