A murit Paul Matiu

paul matiu

Luni 9 iunie 2014, de Rusalii, am fost zguduiţi de o veste cutremurătoare: „A murit Paul Matiu”. Ce poţi să mai spui? Peste puţin ar fi împlinit 63 de ani.

Paul Matiu merită să-i fie cinstită memoria aşa cum se cuvine.

S-a născut la 14 august 1951 la Râmnicu Sărat, într-o familie cu origini ardelene. Şi-a urmat tatăl, ofiţer de carieră, prin diferite oraşe până când se stabileşte la Caracal unde termină liceul. Mândria sa de moţ sporeşte cu cea de oltean romănăţean.

A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost, pe rând, profesor la şcoala generală din Osica de Sus (1977–1979), muzeograf la muzeul din Caracal (1979–1980), instructor cultural la Casa de Cultură din Caracal (1980–1987), director adjunct al Casei de Cultură a Tineretului din Slatina (1987–1989), consilier şef al Inspectoratului pentru Cultură Olt (1990–1994) şi, din 1994, director al Bibliotecii Judeţene „Ion Minulescu” din Slatina, Olt.

Prezenţa sa activă în mediul cultural este împlinită de o aplecare specială spre cercetarea arheologică a unor situri importante pentru istoria veche a poporului român. Între anii 1992–1994 participă la campaniile de săpături arheologice efectuate la castrul de la Romula (Reşca) conduse de col. dr. Cristian Vlădescu de Muzeul Militar Naţional. În intervalul 1994–2002 a făcut parte din colectivul de cercetare a cetăţii romano-bizantine Sucidava sub conducerea prof. univ. dr. Octavian Toropu şi apoi a prof. univ. dr. Petre Gherghe de la Universitatea din Craiova.

În decembrie 2000 îşi susţine teza de doctorat Religiile în Oltenia în secolele II–VII d. Hr. la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi sub îndrumarea reputatului specialist Silviu Sanie. Lucrarea a fost bine primită în lumea ştiinţifică. Prof. univ. dr. Alexandru Barnea sublinia faptul că această contribuţie este primul repertoriu complet al documentelor arheologice şi epigrafice privind viaţa spirituală pe teritoriul Olteniei în epoca romană şi romană târzie.

A însufleţit peisajul cultural local şi naţional cu o notă distinctă, de anvergură, marca Paul Matiu. Era o încântare să discuţi cu un intelectual de mare profunzime, cu o remarcabilă capacitate de sinteză şi de asocieri inedite. A fost un ziditor şi un dirijor priceput al culturii locale, un partener şi colaborator constant al Muzeului Judeţean Olt.

Paul Matiu a trăit cu bucurie şi cu detaşarea proprie oamenilor mari.

Dumnezeu să-l odihnească.

Colectivul Muzeului Judeţean Olt

Viitorul e în… teatru

ziua mondiala a teatrului

Societatea Culturală „Eugen Ionescu” din Slatina (SCEIS), în colaborare cu Muzeul Judeţean Olt, propune sărbătorirea Zilei Mondiale a Teatrului prin organizarea evenimentului intitulat Viitorul e în… teatru miercuri, 27 martie 2013, la ora 18.00.

În sala de festivităţi a Muzeului Judeţean Olt, elevii Liceului teoretic „Ion Gh. Roşca” din comuna Osica de Sus vor prezenta un fragment din spectacolul Noul locatar de Eugène Ionesco (Marele premiu şi trofeul Festivalului de teatru pentru liceeni „Teatru pentru mâine”, Dialogul Absurzilor, ediţia a doua). De asemenea, Colegiul Naţional „Radu Greceanu” va prezenta un fragment din spectacolul Nopţi la circ de Angela Carter (Premiul pentru interpretare feminină la acelaşi festival). În deschiderea evenimentului, va fi citit mesajul internaţional dedicat Zilei Mondiale a Teatrului.

sceisLa acest eveniment sunt invitaţi să participe toţi membrii SCEIS, precum şi toţi cei care au contribuit, de-a lungul timpului, la construcţia unei tradiţii culturale fără ecou, dar cu istorie.

Ziua de 27 martie se doreşte a fi dedicată valorilor teatrului românesc, pe care SCEIS le-a susţinut şi promovat încă de la înfiinţarea sa, (în)datorată regretatului, dar şi veşnicului nostru prieten, Visi Ghencea. Prezenţa membrilor SCEIS va fi un prilej pentru a împărtăşi detalii inedite despre trecut şi informaţii importante despre viitor

Tuturor, cu prilejul Zilei Mondiale a Teatrului, Societatea Culturală „Eugen Ionescu” din Slatina le doreşte viaţă armonioasă, limpede şi sănătoasă… la minte, la trup şi la suflet.

Mihai Lungeanu

Preşedinte SCEIS

Manifestări dedicate Unirii Principatelor Române

unirea 1859

Cu ocazia zilei de 24 ianuarie 2013, Muzeul Judeţean Olt din Slatina organizează o serie de manifestări dedicate Unirii Principatelor Române.

Program:

Ora 8.45 – Inaugurarea expoziţiei de carte Al. I. Cuza în literatura cultă şi populară la Biblioteca Colegiului „Ion Minulescu” din Slatina-Olt. Curator: Monica-Livia Marincea.

Ora 9.00 – Sesiunea de comunicări Făuritori ai Unirii: Al. I. Cuza – 140 de ani de la moarte la Sala de Festivităţi a Colegiului „Ion Minulescu” din Slatina-Olt. Vor rosti discursuri şi alocuţiuni: dr. Laurenţiu Guţică-Florescu (directorul Muzeului Judeţean Olt), profesorii Catedrei de Istorie a Colegiului „Ion Minulescu”: Maria Combei, Aurica Ciorteanu, Nicolae Ion şi bibliotecara Monica-Livia Marincea.

Ora 9.30 – Programul artistic Unirea cea mică pe înţelesul celor mici, prezentat de preşcolarii de la Grădiniţa nr. 6 din Slatina, sub îndrumarea doamnei Denissa-Liliana Guţică-Florescu (de la Muzeul Judeţean Olt).

Ora 9.30 – Expunerea istorică Oltul în cronica Unirii Principatelor Române, prezentată la sediul Muzeului Judeţean Olt (str. Ana Ipătescu, nr. 1, Slatina) de către cerc. dr. Aurelia Grosu (şef de secţie în cadrul Muzeului Judeţean Olt) pentru elevii claselor a X-a şi a XII-a de la Colegiul „Radu Greceanu” din Slatina-Olt.

Dr. Laurenţiu Guțică-Florescu

Director, Muzeul Judeţean Olt

Anuarul „Muzeul Oltului”, II, 2012

anuar muzeul oltului 2

Muzeul Județean Olt a lansat vineri, 18 ianuarie 2013, Tomul II al anuarului științific Muzeul Oltului. Evenimentul a avut loc în Sala de Festivități a instituției, fiind circumscris aniversării a 60 de ani de la înființarea Muzeului Județean Olt și a celebrării la 20 ianuarie 2013 a 645 de ani de atestare documentară a municipiului Slatina. Invitați de onoare au fost referenții științifici ai volumului, prof. univ. dr. Sorin Liviu Damean de la Facultatea de Științe Sociale a Universității din Craiova și prof. univ. dr. Ioan Calafeteanu la Facultatea de Științe Umaniste a Universității „Valahia” din Târgoviște.

Anuarul Muzeului Județean Olt își propune să constituie un forum de analiză și dezbatere intelectuală asupra evoluției istorice a României, Slatinei și judeţului Olt. Un ilustru ziditor de conștiință românească, scriitorul Vasile Voiculescu, afirma: „Poți ridica și școli cu ziduri de cetate, și trimite mii de dulapuri cu cărți, ele vor fi numai simularea de cultură, dacă nu vine omul care să puie zidurile în slujba vieții și să facă să se ridice, din foile uscate ale cărților, forța străbătătoare și duhul viu”. (Vasile Voiculescu, Gânduri albe, Editura Cartea Românească, București, 1986, p. 145.)

scoala-de-baieti-ionascu slatina

Școala de băieți „Ionașcu”, Slatina

Ne adresăm tuturor acelora care prețuiesc istoria și cultura poporului român, celor care în calitatea profesională de istorici, cercetători ştiinţifici, profesori, muzeografi, restauratori şi conservatori au demnitatea, speranța și puterea de a lupta pentru România profundă.

Muzeului Oltului, II însumează 29 articole și studii științifice semnate de 25 autori provenind din Bucureşti, Craiova, Brăila, Alexandria, Caracal, Corabia şi Slatina. Anuarul are 500 de pagini și a fost editat în 500 exemplare. Din punct de vedere tematic este structurat pe 6 secțiuni :

• Arheologie (Petre Gherghe, Repertoriul arheologic al judeţului Olt: Epoca geto-dacă; Pavel Mirea, Ion Torcică, Cercetări arheologice la Islaz, jud. Teleorman; Lucian Amon, Câteva piese de harnaşament descoperite în Oltenia; Aurelia Grosu, Ceramica de import descoperită la Acidava – Enoşeşti-Piatra Olt; Petre Gherghe, Mirela Cojoc, Opaiţe firmalampen de provenienţă nord-italică descoperite în teritoriul Sucidavei; Liana Oţa, Valeriu Sîrbu, Aurelia Grosu, Morminte sarmatice pe teritoriul judeţului Olt).

catedrala sf gheorghe

Catedrala Sf. Gheorghe, Slatina

• Istorie (Constantin C. Petolescu, P. Cassius Regalianus: un urmaş al lui Decebal pe tronul Cezarilor; Dorin Teodorescu, Istoria tiparului în Ţara Românească; Steluţa Chefani-Pătraşcu, Prosperitatatea comunei Islaz văzută în documentele vremii – a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea; Laurenţiu-Gerard Guţică-Florescu, Slatina şi mari momente ale istoriei naţionale de la Independenţă la marea răscoală de la 1907).

• Evocări (Georgeta Filitti, Ioan C. Filitti din neamul Slătinenilor).

• Titulesciana (Doru Neagu, Nicolae Titulescu la 1907).

• Documentar (Gheorghe Mihai, Documente despre răscoala de la 1907 în fostul judeţ Olt; Const. Anghel, Amintirile unui fost prefect din timpul răscoalelor de la 1907; Otilia Gherghe, Capitularea Grupului Cerna, Izbiceni, 23 noiembrie /6 decembrie 1916; Alexandru Alimăneşteanu, Program pentru administrarea judeţului Olt [1927]; Laurenţiu-Gerard Guţică-Florescu, Mărturii din activitatea Gărzii de Fier în judeţul Olt până în 1939, Viaţa politică dintre 1937–1939 în judeţul Olt în lumina izvoarelor de arhivă).

• Etnografie (Claudia Balaş, Valori creştine ale civilizaţiei populare din judeţul Olt; Rada Ilie, Costumul femeiesc din zona Olt; Mirela Cojoc, Govia, obicei de primăvară din Câmpia Romanaţiului).

spiru_vergulescu_peisaj_cu_casa_rosie

Spiru Vergulescu, Peisaj cu casă roșie

• Patrimoniu (Florentina Manea-Udrea, Ctitorii moşneneşti din judeţul Olt. Studiu de caz: bisericile din Leleasca şi Ibăneşti; Iohana-Raluca Popescu, Restaurarea unei icoane pictate pe lemn din patrimoniul Muzeului Judeţean Olt; Iuliana Dumitrana, Aspecte privind restaurarea unei şube bărbăteşti; Constanţa Dumitrescu, Depozitarea colecţiei de numismatică a Muzeului; Verginia Ionescu, Restaurarea şi conservarea unui cântar cu două talere; Doru Neagu, Catalog selectiv de carte tipărită cu alfabet chirilic şi de tranziţie aflată în patrimoniul Muzeului Judeţean Olt; Marian Vochin, Momente din istoria mişcării esperantiste în România, 1889–2009; Denissa-Liliana Guțică-Florescu, Pictori olteni în colecțiile Muzeului Județean Olt: Donația „Gunka și Spiru Vergulescu”).

Dr. Laurențiu Guțică-Florescu

Director, Muzeul Județean Olt

Ziua Naţională a Culturii Române

Eminescu ziua culturii nationale

Acordându-se o deosebită apreciere operei marelui poet român Mihai Eminescu, data de 15 ianuarie, ziua în care acesta s-a născut, a fost declarată Ziua Naţională a Culturii Române, potrivit unei propuneri înaintate Parlamentului de către Academia Română, aprobată prin Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010.

Iniţiatorii au susţinut că există precedente pentru această sărbătoare şi în alte ţări europene. Astfel, în Spania ziua culturii a fost fixată ziua morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia ziua de naştere a lui Luis de Camões. „Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional. Menţionăm faptul că, în Italia, de ziua lui Dante în toate oraşele italiene au loc serbări publice, lecturi din opera lui, dezbateri publice, târguri de carte etc.”, se arată în expunerea de motive a iniţiatorilor.

spiru vergulescu casa singurateca la constanta

Spiru Vergulescu, Casă singuratecă la Constanța

Muzeul Judeţean Olt sărbătoreşte anul acesta Ziua Culturii Naţionale printr-o serie de manifestări dedicate omagierii poetul naţional al românilor, care vor avea loc marţi, 15 ianuarie 2013, începând cu ora 11.00, la sediul muzeului, de pe strada Ana Ipătescu nr. 1, Slatina:

Periplu şi univers eminescian, o expoziţie de grafică ce cuprinde desene în tuş cu peniţa semnate de Spiru Vergulescu, unde vizitatorii vor mai putea admira şi ilustraţiile semnate de Nicolae Truţă la grandiosul volum de Poezii ale lui Eminescu, apărut la Editura Scribul din Slatina (în Holul de Onoare al Muzeului).

• Proiecţia filmului documentar Eminescu (în Sala de Festivităţi a Muzeului Judeţean Olt).

• Poezii în lectura copiilor de la Şcoala Gimnazială „Vlaicu Vodă” din Slatina, conduşi de prof. Mihaela Puşcaşu.

Laurenţiu Guţică-Florescu

Director, Muzeul Judeţean Olt

Expoziție de pictură Vitalie Butescu

Vitalie Butescu, Iarna

În perioada 5 decembrie 2012–5 ianuarie 2013, Galeria Artis a Muzeului Județean Olt din Slatina găzduiește expoziția de pictură Butescu a artistului plastic Vitalie Butescu. Vernisajul a avut loc miercuri, 5 decembrie, la ora 11.00.

Cuprinzând lucrări realizate într-o bogată paletă de culori, expoziţia propune privitorilor case, locuri, peisaje pline de atmosfera caldă şi luminoasă caracteristică picturii artistului, care nu expune acum pentru prima dată pe simezele de la Slatina.

Născut la 3 octombrie 1972, Vitalie Butescu este absolvent al Colegiului de Arte Plastice „Al. Plămădeală” din Chişinău, în 1990 şi licenţiat al Academiei de Arte „Ioan Andreescu” din Cluj, în 1997. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, expune frecvent (chiar din facultate) în muzee, săli de expoziţii şi galerii private din ţară dar şi din străinătate (Germania, Olanda, Belgia, Grecia, Japonia), participă la tabere de creaţie, la târguri internaţionale de artă, impresionând prin dinamism, inspiraţie şi multă putere de creaţie, care îl fac unul din cei mai populari artişti plastici români contemporani.

Vitalie Butescu, Umbrela albastră

Lucrările sale se află în colecţiile muzeelor de artă contemporană din ţară (între care şi Muzeul Judeţean Olt), ca şi în multe colecţii particulare din ţară şi din afara ei.

„Pictura lui Vitalie Butescu emană o căldură luminoasă şi discretă, care este în acelaşi timp a picturii cât şi a autorului ei. Un farmec familiar, totuşi greu de numit, rezidă în lucrări, un murmur vibrant care vorbeşte despre lumină şi efemer. Este poate şi principalul motiv pentru care pânzele sale se bucură de o extraordinară popularitate”, citim într-o o cronică la una dintre expoziţiile sale.

Dr. Laurenţiu Guţică-Florescu

Director, Muzeul Județean Olt

 Lucrări de Vitalie Butescu

 

Culme de calcar și acoperișuri roșii

Biserică în Malta

Smochini

Biserica Stavropoleos

Casă la țară

„Tic-tac” pe nicovala timpului…

Repunerea în funcțiune a orologiului din turnul central al clădirii Muzeului Județean Olt

Joi, 29 noiembrie 2012, începând cu ora 10.50, la Slatina va avea loc o ceremonie în cadrul căreia va fi repus în funcțiune orologiul din turnul central al clădirii Muzeului Județean Olt (fostul Palat Administrativ).

Program:

Ora 10.50: Primirea invitaților în fața Muzeului Județean Olt

11.00: Moment solemn dedicat aniversării a 115 ani de la inaugurarea primului orologiu din orașul Slatina (1897–2012). Audiția celor unsprezece bătăi ale clopotului orologiului. Vizitarea mecanismului ceasului aflat în turnul central al clădirii Muzeului Județean Olt

11.20: Conferință de presă (Sala de Festivități a Muzeului Județean Olt)

12.00: Moment solemn dedicat celor 125 de ani de la inaugurarea Palatului Administrativ al Prefecturii Oltului (1887–2012). Audiția celor douăsprezece bătăi ale clopotului orologiului.

„Tic-tac” pe nicovala timpului…

Slatina mai păstrează în timpurile noastre o serie repere ce oglindesc propria sa evoluţie istorică: Podul de peste Olt, Gara Slatina, Gimnaziul „Radu Greceanu”, Catedrala, Mănăstirile Strehareţ şi Clocociov, Palatul Administrativ cu Orologiul din turn, Palatul Băncii, Palatul Comunal, Strada Lipscani, Casele Mihail Deleanu, Fântâneanu, Regimentul „3 Olt”. Toţi aceşti martori au rezistat vremurilor amintindu-ne cine suntem şi de unde venim. Dispariţia oricăruia dintre aceste simboluri ale Slatinei de altădată ar însemna pierderea irecuperabilă a identităţii sale citadine. Slatina viitorului nu se poate clădi decât prin promovarea şi revalorizarea trecutul său.

În anul 2012 aniversăm 125 de ani de la inaugurarea Palatului Administrativ primul sediu oficial al Prefecturii Judeţului Olt din perioada României moderne, actualul sediu al Muzeului Judeţean Olt. Edificiul a fost construit din fondurile statului în perioada anilor 1886–1887 şi a costat 150.000 lei aur. După inaugurarea sa din anul 1887 aici au funcţionat din lipsă de spaţiu şi alte instituţii proprii unei capitale de judeţ : Tribunalul, Revizoratul şcolar şi Protoieria.

Amplasat într-o poziţie dominantă, unde se intersectau cele mai frecventate străzi din Slatina (Bucureşti, Lipscani şi Carol), Palatul Administrativ constituia la vremea respectivă cea mai importantă clădire a oraşului, locul unde au păşit ilustre personalităţi şi s-au desfăşurat evenimente circumscrise marilor momente ale istoriei noastre naţionale. Imediat după inaugurare Palatul Administrativ a fost vizitat de regele Carol I, la 1/13 octombrie 1887, în timpul manevrelor militare efectuate de armata română pe aliniamentul Oltului. Aici, la 1 decembrie 1918, slătinenii au vibrat la unison cu Ţara şi au manifestat adeziunea necondiţionată faţă de actul Marii Uniri. Cu prilejul inaugurării monumentului Ecaterinei Teodoroiu din Slatina, la 31 mai 1925, regina Maria a vizitat şi sediul Prefecturii Judeţului Olt, fiind întâmpinată pe treptele Palatului Administrativ de prefectul Oltului, Vasile Alimăneşteanu. La 17 mai 1968 Charles de Gaulle, preşedintele Franţei, şi Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al României, au vizitat Slatina fiind întâmpinaţi de locuitori în centrul vechi al oraşului, în faţa Palatului Administrativ, devenit sediul Consiliului Popular al Judeţului Olt.

În primăvara anului 1897 din iniţiativa prefectului Dr. Stăncescu, cu concursul directorului instituţiei Ghirgiu şi sprijinul dat de toţi cetăţenii judeţului Olt, clădirea Prefecturii a fost înzestrată cu un orologiu monumental. Ceasul a fost furnizat şi montat de către M. Carniol Fiul din Bucureşti. Vreme de aproape un secol „inima” Slatinei anilor 1897–1989 a fost orologiul şi timbrul inconfundabil al sunetului clopotului acestuia.

Oamenii şi vremurile au oprit „tic-tac-ul” ceasului pe nicovala timpului. A fost oprit şi lăsat în uitare…

După aproape un sfert de secol de tăcere dorim să redăm acestui simbol al oraşului frumuseţea şi grandoarea de la începuturi.

Clopotul ceasului din turnul Prefecturii Oltului care a fost „închis” premeditat „ulterior” într-o nişă în şarpanta acoperişului de tablă, a vibrat şi a consemnat la 1 decembrie 1918 clipa unică a Marii Unirii. A fost martorul trist al declanşării a două războaie mondiale. A însoţit bucuriile şi tristeţile vieţii cotidiene a Slatinei amintirilor.

Am reuşit să îl scoatem la lumina zilei intact dintre table şi scânduri contorsionate de timp.

În anul în care se împlinesc 115 ani de la inaugurarea orologiului dorim să repunem această efigie pe blazonul istoric al Slatinei şi Judeţului Olt.

Demersuri noastre de restaurare şi reparare a mecanismului ceasului au fost îngreunate de găsirea unui specialist cu asemenea competenţe. Statistica Camerei de Comerţ şi Industrie Slatina pe anul 1928 evidenţia existenţa a 3 firme de ceasornicărie. În zilele noastre însă această branşă de meşteri aproape că a dispărut. Slatina părea să rămână locul unde timpul a încremenit ireversibil…

După mai multe căutări la Braşov, Bucureşti, Craiova şi Sibiu, am reuşit să identificăm un meşter ceasornicar la Floreşti – Cluj, pe nume Jakabhazi Alexandru Ernestiu (Sandu Ceasornicarul), un specialist care dispune de un portofoliu de referinţă în domeniu (peste 30 de ceasuri turn reparate în Transilvania, între care le amintim pe cele ale Catedralei Catolice „Sf. Mihail”, Catedralei Ortodoxe Mănăştur din Cluj, Bisericii Catolice din Simeria, Colegiului Reformat din Cluj, Bisericii Ortodoxe din localitatea Traian Vuia, judeţul Timiş, Catedralei „Sf. Treime” din Blaj, Bisericii Ortodoxe din Lugoj ş.a.).

Meşterul a venit pe cheltuiala proprie la Slatina (de 4 ori), a demontat mecanismul ceasului şi l-a transportat în atelierul său de la Floreşti. Orologiul a fost desfăcut piesă cu piesă şi restaurat cu meticulozitate. S-au refăcut roata Anker, pendulul, armatoarele, cheia de armare, au fost calibrate greutăţile. Au fost restaurate rama, cadranul original şi limbile ceasului. Operaţiunile de restaurare au evidenţiat calitatea materialelor folosite la construcţia sa originară.

Între timp la Slatina au început refacerea piesei de mobilier care a protejat de-a lungul timpului angrenajul orologiului. Pe uşile de vizitare ale dulapului de lemn care îi protejează mecanismul, ceasornicarii care l-au reparat de-a lungul vremii şi-au consemnat întru posteritate numele, data şi ziua intervenţiei. O istorie emoţionantă şi total necunoscută slătinenilor.

Giovanni Battista Tiepolo, Alegorie cu Venus si Timpul, 1754–58

Amintim aici câteva dintre numele scrise cu creion sau cărbune: „Michel Horovitz, ceasornicar, 28 iulie 1912, Slatina” „sublocotenent Z. Bucurescu din 36 Infanterie, prizonier, 14 decembrie 1916”, „ceasornicar Nicu Gagelescu, Bucureşti, 28 iulie 1918”, „H. Schwartz, ceasornicar din Bucureşti, 11 ianuarie 1919”, „amintire Nedelcu Vasile, 1928”, „Costică 1928”, „reparat la 21 martie 1930 de Wilhelm Albrecht, ceasornicar”, „Eugeniu Herzeg, Craiova, 13 iulie 1932”, „Tudor Dumitrescu, 1938”, „Ceasornicar Jack Schwartemberg, Slatina-Olt, 20 martie 1945 şi 27 mai 1945”, „Nicu Ucenic, 20 martie 1945”, „Militaru Dumitru, 16 septembrie 1945”, „Ciupac, Slatina, 26 august 1946”, „Dumitrescu Anton, anul 1952, luna sectembrie”, „îngrijit de tovarăşul Buzatu Grigore, 9 aprilie 1956 până în 1 februarie 1966”, „Jean V., 14 aprilie 1966”, „Dumitru, 7 martie 1970”, „Dumitru Iancu, am pus ceasul în funcţiune, 22 decembrie 1977”, „Niţulescu Teodor şi Nelu Niţulescu fiul, 23 aprilie 1980”, „ D. D. şi T. M., 23 mai 1980”.

De-a lungul timpului mulţi dintre oamenii acestui oraş au fost interesaţi de destinul orologiului. În timp ce se plimbă prin centrul oraşului vechi şi prin parcul din faţa muzeului slătineni de diferite vârste îl privesc cu dragoste având nostalgia unui timp numit tinereţe.

Celor care iubesc cu adevărat oraşul le adresăm invitaţia de a fi părtaşi la bucuria repunerii în funcţiune a orologiului din turnul central al clădirii Muzeului Judeţean Olt joi, 29 noiembrie 2012, începând cu orele 10.50.

Prof. dr. Laurenţiu Guțică

Director, Muzeul Judeţean Olt

Caragiale văzut de caricaturiștii lumii

Cu prilejul comemorării a 100 de ani de la moartea scriitorului Ion Luca Caragiale (9 iunie 1912), Consiliul Județean Olt, Asociația Caricaturiștilor Profesioniști din România, Muzeul Județean Olt și Muzeul de Artă Craiova organizează expoziția Caragiale văzut de caricaturiștii lumii.

Amănunte și caricaturi pe Portalul „Centenar Caragiale”.

Zilele Europene ale Patrimoniului, ediția a XX-a, 2012

Oficializate în anul 1985, Zilele Europene ale Patrimoniului au început să fie organizate din 1999 ca demers cultural comun al Comisiei Europene şi al Consiliului Europei. Cele 50 de state semnatare, între care şi România îşi dau concursul participând la susţinerea acestui proiect cultural şi asigurând evenimente spirituale ce au ca notă distinctivă aprofundarea valorilor patrimoniului cultural mobil, mobil şi imaterial din comunitatea lor culturală.

Tema sub care se vor desfăşura evenimentele culturale din România în anul 2012, „Meşteşuguri tradiţionale – contribuţia acestora la conservarea patrimoniului cultural” îşi propune să aducă în atenţia publicului interesat tradiţii, meşteşuguri, valori arhitecturale şi artistice din diverse spaţii geografice.

Patrimoniul cultural reprezintă nu doar o parte esenţială a diversităţii noastre culturale şi a istoriei comune, ci ne şi ajută să conştientizăm că patrimoniul „naţional” are valenţe europene.

În acest sens, în perioada 20–22 septembrie 2012, Muzeul Judeţean Olt îşi deschide cu generozitate porţile oferind celor interesaţi activităţi cultural-educaţionale (expoziţii, colocviu, proiecţii de filme) care îşi propun să contribuie la o mai bună cunoaştere a patrimoniului istoric, artistic şi arhitectural local.

Programul evenimentelor:

• Joi, 20 septembrie 2012, ora 19.00, Galeria „Artis”, Slatina:

Vernisaj expoziţie de pictură „Paul Tudor-Balş – 60”.

• Vineri, 21 septembrie 2012, ora 10.00, Protoieria I Slatina, Sala ASCOR:

Colocviu: „Bisericile de lemn din judeţul Olt – bijuterii ale arhitecturii olteneşti”.

Biserica de lemn din Leleasca, județul Olt

• Vineri, 21 septembrie 2012, ora 11.30, Muzeul Judeţean Olt:

Vernisaj expoziţie: „Ceramica de pe valea Olteţului – meşteşug, artă, document”.

• Sâmbătă, 22 septembrie 2012, programul de vizitare al muzeului va gratuit şi prelungit între orele 10.00 şi 21.00. Cei interesaţi vor putea participa la proiecţii de filme documentare realizate în colaborare cu TVR („Alfabetul betelor”, „Şnur de lut”, „Broderie în lemn”).

Dr. Laurenţiu Guțică, Muzeul Judeţean Olt

Lansarea revistei „Memoria Oltului”

Miercuri, 21 martie 2012, ora 13,30, în Sala de Festivităţi a Muzeului Judeţean Olt va avea loc lansarea primului număr al revistei de istorie şi cultură „Memoria Oltului”, editată de Asociaţia Culturală „Memoria Oltului”, director Ion D. Tâlvănoiu.

Rostul şi intenţiile publicaţiei sunt menţionate de în editorialul Către cititori, din care selectăm:

„Revista « Memoria Oltului» consideră ca o datorie de onoare să contribuie la cunoaşterea trecutului, la dezvoltarea patriotismului.

Credem că Oltul şi Romanaţii au dat ţării o pleiadă de personalităţi – scriitori, gazetari, înalţi prelaţi, politicieni, boieri, filantropi, profesori, oameni de ştiinţă, artişti – a căror activitate, deşi ar putea fi un exemplu de urmat pentru cei tineri, este puţin cunoscută. Credem că pe cuprinsul Olteniei au existat şi încă există monumente istorice, conace boiereşti, biserici, aşezăminte de cultură despre care s-ar cuveni să ştim mai multe.

Noi credem că istoria locală este parte a istoriei naţionale. Marele nostru învăţat Nicolae Iorga aprecia că istoria unui neam atunci va fi completă când şi cel din urmă sat îşi va avea scrisă monografia sa.”

Numărul 1 al revistei „Memoria Oltului”, adecvat ilustrată, însumează 12 articole, de o mare varietate tematică: cercetări arheologice, activitatea lui Î.P.S. Nifon Criveanu, publicaţii periodice din Olt şi Romanaţi, Tache Ionescu la Caracal, boierii Buzeşti, eroi şi monumente din Olt etc – se arată într-un comunicat primit de la Muzeul Județean Olt.