Târgul de Sfântul Nicolae de la Muzeul Național al Țăranului Român

targul-de-sf-nicolae

Tot norodul: copii, părinți, studenți, șomeri, pompieri, actori, șoferi, doctori, bancheri, șefi, frizeri, violoniști, academicieni, artiști, funcționari, fotografi, profesori, poeți, IT-iști, bicicliști, corporatiști, bugetari, regizori, bucureșteni, provinciali, idealiști, bone, ochelariști, navetiști, ziariști, magistrați, piloți, toți, dar absolut toți sunt așteptați între 3 și 5 decembrie 2016, între orele 10.00 și 18.00, la Târgul de Sfântul Nicolae de la Muzeul Țăranului. Continuă lectura „Târgul de Sfântul Nicolae de la Muzeul Național al Țăranului Român”

Dialog mascat – periplu fotografic româno-italian la Veneția

dialog mascat afis

eveniment liber sa spunMuzeul Național al Țăranului Român vă așteptă joi, 18 februarie 2016, ora 17.00, la Sala Acvariu, la vernisajul expoziției Dialog mascat – periplu fotografic româno-italian la Veneția. Fiind al patrulea an consecutiv, putem spune că dialogul fotografic dintre România și Italia a devenit o constantă a manifestărilor Muzeului Național al Țăranului Român. An de an, încercăm să găsim subiecte, care pot deveni, fie obiect de studiu, de cercetare și reflecție, fie, pur și simplu prilej de uimire, de mirare sau noian de întrebări. Continuă lectura „Dialog mascat – periplu fotografic româno-italian la Veneția”

Expoziție de pictură și desen Felicia Ionescu

expo afis felicia ionescu

Muzeul Național al Țăranului Român din București vă invită marți, 16 februarie 2016, ora 18.00, la Sala „Irina Nicolau”, la vernisajul expoziției de pictură și desen a artistei Felicia Ionescu. În deschidere, va lua cuvântul prof. univ. dr. Ion Bogdan Lefter. Continuă lectura „Expoziție de pictură și desen Felicia Ionescu”

Our way to Cuba

cuba afis

Joi, 10 septembrie 2015, ora 18.00, la Muzeul Național al Țăranului Român va avea loc vernisajul expoziției Our way to Cuba de Gina Buliga și Bogdan Comănescu. Expoziția poate fi vizitată până în 16 septembrie 2015 la Muzeul Național al Țăranului Român, Sala „Tancred Bănățeanu”. Intrarea este gratuită. Continuă lectura „Our way to Cuba”

Târguieli de primăvară

târg afis

Piaţa Ţărănească şi Meșter(Eşti)! vă invită în curtea interioară a Muzeului Naţional al Ţăranului Român din București, din 13 martie până în 15 martie 2015, la evenimentul „Târguieli de primăvară”.

Aşa cum cere tradiţia la Piaţa Tărănească de dulce sau de post, toate se iau pe degustate, iar cei mai pricepuţi meşteri şi artizani din toate zonele țării vor fi prezenţi cu obiecte felurite.
La terasa tradiţională vom face cel mai mare ceaun de post din Bucureşti. Acesta are 300 de litri, 600 de porţii iar pentru pregătirea lui este nevoie de 50 de kg de fasole, 20 kg de ceapă, 20 kg de ardei, 6 kg morcovi, 6 kg ţelină, condimente şi verdeaţă şi va fi pregătit sâmbată, 14 martie 2015. Gospodinele dâmboviţene vor mai pregăti şi saramură de peşte cu mămăligă, borş de peşte şi tocană de legume.
De post: siropuri, suc de mere, dulceţuri, salate, murături şi zacuşti de toate felurile preparate după reţete cu tradiţie din Argeş, Maramureş, Harghita şi Mureş, turtă dulce şi covrigi din Piteşti, plăcinte de Turnu şi plăcinte munteneşti cu: măr, dovleac, mac, vişine şi prăjituri de post din Maramureş, miere şi produse apicole, poame fel de fel, rahat turcesc şi cafea la nisip
De dulce: afumături tradiţionale din Argeş, Timişoara, Sibiu şi Bucureşti, brânzeturi, caşuri şi caşcavaluri argeşene, pastramă şi cârnaţi, halviţă, ciocolată de casă, griliaş şi dulciuri specific bănăţene, prăjituri de casă, ţuici şi fel de fel de bunătăţi.
Continuăm seria promovării meşteşugurilor tradiţionale din satele româneşti, dar şi a tinerilor artişti din toată ţara care vor fi prezenţi cu: icoane, ceramică, păpuşi, pănuşă, lemn, cojoace şi papuci, bijuterie tradiţională şi hand made, săpunuri de casă, ii şi straie ţărăneşti, feţe de masă, ştergare şi fel de fel de ţesături, sticlă, lână împâslită, tablouri din flori, pernuţe din lavandă.
Colecţionarii sunt prezenţi cu mobilier vechi, obiecte din gospodăria ţărănească, carte veche, porţelan şi multe alte obiecte.
Vă aşteptăm de vineri până duminică, între orele 10.00 şi 18.00 să târguiţi la „Piaţa Ţărănească şi Meşter(Eşti)!”, în curtea interioară a Muzeului Naţional al Ţăranului Român. Intrarea este liberă.

Pentru detalii:
Dragoş Berariu – Marketing Manager Tactic Events
Tel: 0735 44 13 03; 0745 79 84 06
Fax: 031 424 34 88
E-mail: dragos@tacticevents.ro
https://www.facebook.com/ptaraneasca

Vezi: arhiva categoriei Tradiții

Arhiva categoriei Muzee

Târgul Mărțișorului

targul martisorului afis

Mărțișor, Mărțișug sau Marț, obicei de început de primăvară, semn protector pentru roadele pomilor și sănătatea vitelor, împotriva bolilor și a nenorocului – monedă de argint cu fir de lână roșie sau albă legată la mâna copiilor, mitologie țărănească.

Preluat de lumea urbană la început de secol XX și devenit modă, firul de bumbac ajuns fir de argint sau de aur, purtat drept colier și podoabă, ținut la piept, primit ca suvenir și mai nou cadou, povestea mărțișorului supraviețuiește în diferite forme până în contemporaneitate, de la firul simplu răsucit în alb și roșu până la mărțișorul virtual. Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă în perioada 26 februarie–1 martie 2015 la Târgul Mărțișorului. Evenimentul urmărește tradiția ultimelor târguri organizate de MNȚR, dând în continuare publicului posibilitatea de a se întâlni cu o ofertă bogată prin unicitatea și diversitatea mărțișoarelor.

martisoare-targul-martisorului

În peisajul târgurilor bucureștene, Târgul Mărțișorului de la MNȚR pune accentul pe obiectul handmade și pe inovație, încurajând creativitatea în sfera artistică și meșteșugul capabil să fie reînnoit cu noi particularități care să comunice prin expresivitate, imaginație, simț al umorului semnificațiile mai vechi sau mai noi ale mărțișorului. Participanții invitați – studenți, artiști, meșteșugari – folosesc ca sursă de inspirație lumea și mitologia țărănească ori imaginează noi forme ale creativității urbane: de la obiectul manufacturat și reciclat care folosește materiile naturale devenite clasice la amprenta unui design contemporan, banda desenată sau personaje și semne din mitologia urbană, imaginate pe o multitudine de materii neconvenționale. Târgul își propune să aducă în atenția publicului cumpărător și alte categorii variate de mărțișoare, care trimit la o serie de revizitări ale trecutului recent: mărțișorul de oraș, mărțișorul rustic, mărțișorul croșetat sau tip goblen, mărțișorul tradițiilor reinventate sau miniaturile din sticlă ale anilor optzeci, ca un contrapunct la creațiile ultimilor ani, în care principala expresie este cea a obiectului handmade.

-martisor

La fel ca în anii trecuți, printre participanții la târgul de anul acesta se numără și școli, fundații, asociații, organizații care desfășoară acțiuni cu caracter umanitar și sprijin pentru categorii defavorizate. Târgul Mărțișorului va fi însoțit și anul acesta de o ofertă gastronomică, rămânând un susținător al micilor producători care vor fi alături cu produse ce sunt mai aproape de conceptul de bucătărie naturală, chiar dacă zona reprezentată este rurală sau urbană: kürtős kalács – Mureș, turtă dulce – Harghita și Argeș, prăjiturele de casă și alte produse de patiserie – Alexandria, Baia Mare și Buzău, miere, dulcețuri – Ilfov, ceaiuri și plante de leac din Dâmbovița și suc de mere 100% natural de Mălâncrav.

Vă așteptăm să mărțișorim împreună cu fir alb și roșu!

Târgul de Florii la Muzeul Național al Țăranului Român

targ de florii 2014 muzeul taranului roman

Ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn, ceramică, țesături, jucării, instrumente muzicale, podoabe, mobilier pictat și alte obiecte frumos meșteșugite vor putea fi tocmite și târguite de vineri, 11 aprilie, până duminică, 13 aprilie 2014, la Muzeul Național al Țăranului Român.

Olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, pielari, rudari, iconari, dar și încondeietoare, țesătoare, cusătorese, împletitoare, din toate zonele țării, se vor aduna în curtea Muzeului de la Șosea, la Târgul de Florii.

oua incondeiate

Sunt prezenți pentru prima dată la târgul de la oraș, cu ouă încondeiate, meșterii suceveni: Elena Torac și Irinel Parasca. Din Basarabia vin meșterii Natalia Cangea, cu împletituri, Ruslan Scutelnic, cu ceramică și Ludmila Girlovan, cu lucruri cusute cu mărgele.

Puteți târgui de-ale gurii: cozonaci, cofeturi din Teleorman, turtă dulce de Harghita, kürtös kalács, mere din Maramureș, halviță, miere de albine și lăptișor de matcă, polen și propolis, ierburi de leac, pălincă de Bihor și dulceață.

 Prin târg: demonstrații de încondeiat ouă și muzici tradiționale.

Duminică, 13 aprilie 2014, de la 10.30 la 11.30 și de la 12.00 la 13.00, la Atelierul de Creativitate, BluParty și Irina Latiș organizează Cosițe Urbane – atelier de împletit cosițe de păr, dedicat mamelor și fiicelor. Costul unui atelier este de 25 de lei pentru o pereche, mamă și fiică.

Târgul de Florii este deschis de vineri, 11 aprilie până duminică, 13 aprilie 2014, între orele 10.00 și 18.00, la Muzeul Național al Țăranului Român.

Muzeu, naţiune, istorie

muzeu natiune istorie

eveniment liber sa spunMuzeul Naţional al Ţăranului Român vă invită miercuri, 20 martie 2013, ora 18.00, în Studioul „Horia Bernea”, la conferinţa Muzeu, naţiune, istorie. Muzeul Ţăranului Român, loc al memoriei disputate. Conferinţa, care face parte din ciclul Conferinţelor „Mircea Vulcănescu“, este susţinută de dr. Mihai Gheorghiu, directorul general adjunct al Muzeului Naţional al Ţăranului Român.

Muzeul Naţional al Ţăranului Român are o istorie lungă de peste un veac, o istorie punctată, mereu, de crize şi de rezolvări subite, de dispute administrative, ideologice, politice etc. O istorie turmentată, o istorie violentată, o istorie care urmăreşte traseul sinuos al istoriei ţării şi al mentalităţilor societăţii româneşti. Fondat în 1906 de Regele Carol I, avându-l, de la bun început, pe Alexandru Tzigara-Samurcaş ca director, muzeul va fi, practic, o operă aflată mereu în lucru, până la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Odată cu instaurarea comunismului, muzeul va fi obiectul unor noi experienţe, care se vor sfârşi cu desfiinţarea sa şi folosirea clădirii acestuia pentru crearea muzeului PCR.

muzeul-taranului-roman

Alexandru Tzigara-Samurcaş, fondatorul muzeului şi creatorul unei muzeografii extrem de rafinate şi de moderne, este retras de la conducerea instituţiei în 1946. Muzeografia sa era fundamentată pe o înţelegere a muzeului ca instituţie a cărei principală misiune este educaţia. Muzeul trebuie să facă educaţia culturală şi estetică a naţiunii şi trebuie să poată demonstra identitatea unei culturi naţionale, trebuie să fie un templu şi o şcoală. Această concepţie este legată de istoria culturii moderne româneşti, care a avut în centrul său problema identităţii culturale.

Odată cu reînfiinţarea muzeului fondat de Tzigara-Samurcaş, Horia Bernea, noul director, va muta definitiv accentele, creând o muzeografie care va miza pe experienţa estetică, aceasta fiind cea mai aptă să reveleze miza profund spirituală a unei instituţii care trebuie să refacă memoria adevărată a unei naţiuni eliberate de dictatul ideologic al materialismului dialectic. Muzeografia berniană va fi, totuşi, profund contestată din mai multe direcţii: din partea muzeografiei oficioase, îngheţate la anii ’70, criticând eliminarea etnograficului pur şi explicit, precum şi din partea etnologilor şi antropologilor, care vor acuza ceea ce vor califica drept exces al unui estetism ruinător pentru „descrierea“ ştiinţifică a unei civilizaţii atât de complexe.

muzeul-taranului-roman exponat

Conferinţa are ca miză demonstrarea tezei că muzeografia berniană are raţiuni distincte, cel puţin tot atât de întemeiate ca şi cele ale pozitivismului etnografic şi etnologic. Calificarea ca „loc al memoriei disputate“ provine din această mereu reînnoită dezbatere şi contestare, chiar dacă nu foarte clar şi analitic pusă în pagină de contestatari, a muzeografiei MNŢR. Inevitabil, o astfel de instituţie, aflată la intersecţia atâtor interese epistemologice, ideologice, administrative şi politice, ce privesc, toate, elementul fundamental al identităţii, va fi permanent supusă contestării şi transformării.

Pentru mulţi specialişti, ţăranul tradiţional este un construct ideologic sau simbolic, fără nicio existenţă empirică, un fel de obiect vid, o ficţiune pentru care nu există nimic empiric de dovedit. În fond, întrebarea fundamentală este: a existat această fiinţă arhaică ce ar fi întemeiat civilizaţia românească timp de un mileniu şi, dacă ea a existat, cum o putem cunoaşte? „Programul Bernea” încearcă un răspuns în afara oricărei teorii, ca pură practică a căutării şi găsirii unui discurs adecvat unei memorii încărcate de imagini şi de sens.

muzeul-taranului-roman-interior

Care este relaţia discursului muzeal cu adevărul, care poate fi valoarea de adevăr a unui discurs muzeal, relativ la ceea ce muzeifică, la lumea pe care o priveşte pentru a o fragmenta într-o naraţiune-expunere? Este un discurs muzeal adevărat sau fals? Dacă falsul ar putea fi relativ uşor de depistat şi de demonstrat, valoarea de adevăr este extrem de greu de stabilit. Muzeografia clasică şi pozitivistă a muzeelor etnografice îşi bazează pretenţia de adevăr pe temeiul unei ordini care clasifică toate urmele acelei pierdute Lebenswelt într-o sintaxă fără cusur: materii, forme, stiluri, tehnici, decoraţiuni, obiceiuri, rituri etc. Adevărul trebuie să se nască aici din re-producerea obiectelor şi a sintaxei originare într-o logică a unei expuneri fotografice, pragmatice, fundate pe exerciţiul empiric al descripţiei etnografice şi etnologice. Pozitivismul este aici garanţia exactităţii, a acurateței şi a adecvării cu descoperirile făcute. Dar tocmai această exactitate trebuie chestionată, pentru a putea afla dacă certitudinea ei este adevărul sau numai propria limită.

Expoziția „Childhood. Remains and heritage / Copilăria. Rămăşiţe şi patrimoniu” la Paris

Expoziţia Childhood. Remains and Heritage / Copilăria. Rămăşiţe şi patrimoniu, organizată în cadrul proiectului european omonim, finanţat prin programul Cultura 2007–2013, va fi prezentată, în cadrul unui itinerariu european susținut de Institutul Cultural Român, la Paris.

În perioada 12–30 septembrie 2012, Institutul Cultural Român de la Paris va găzdui muzeul copilăriei: un melanj inedit de obiecte, haine, poveşti şi jocuri. Organizatorii proiectului european sunt Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Institutul Cultural Român, Asociaţia Artees (Franţa) şi Muzeul Lębork (Polonia), cu sprijinul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional din România. Itinerarea a început cu expoziția dechisă în luna iunie a acestui an la Londra.

Proiectul își propune să ofere „ocazia rară de a urmări și a participa (cu idei, obiecte şi poveşti) la realizarea unui muzeu virtual al copilăriei. Muzeul va prezenta nu numai tradiţiile rurale, dar şi pe cele urbane, nu numai trecutul îndepărtat, ci şi pe cel recent, precum şi prezentul în plină schimbare, cu scopul de a pune în valoare atât diferenţele locale, cât şi percepţia comună în timp şi spaţiu asupra copilăriei”– Ioana Popescu, coordonatoarea proiectului european Childhood. Remains and Heritage, Director Cercetare Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

Antoon van Dyck, Portret de copil

„Cât de mare poate fi un muzeu al copilăriei? Poate să încapă într-un buzunar, să ajungă pînă la nori, să taie lumea în două, să intre într-o poveste, să îl agăţi pe umeraş sau să fie şoptit în limba papelka, să spunem. Un lucru e sigur, toţi purtăm cu noi un muzeu al copilăriei, mereu cu uşile deschise, de la povestea ursitoarelor pînă la îngerii cu aripile tăiate.” – Lila Passima, curatoare.

După Londra (2–30 iunie 2012) și Paris (12–30 septembrie 2012), expoziția va fi itinerată, în organizarea Institutului Cultural Român, la Madrid, Roma, Stockholm, Varșovia şi Lębork (Polonia), proiectul urmând să fie finalizat în aprilie 2013.

Henri Vincent Anglade (1876–1956), Portret de copil

În România, Muzeul Naţional al Ţăranului Român din București a găzduit, în cadrul aceluiași proiect european, expozițiile: Ivirea. Dinspre duhuri spre Duh (14 martie–15 aprilie 2012), Lumea mică a celui mic (3 mai–3 iunie 2012) și Lucruri mici pentru nevoi mari (14 iunie–19 august 2012), alte patru expoziții temporare fiind programate pentru următoarea perioadă.