Expoziție: „Meșteșug și prestigiu. Depozitele de bronzuri de la Tărtăria”

mestesug-tartaria

eveniment-liber-sa-spunMuzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) organizează expoziția Meșteșug și prestigiu. Depozitele de bronzuri de la Tărtăria, în cadrul proiectului de cercetare „Platformă PILOT de valorizare trans-disciplinară prin baze de date relaționate” (PN-II-PT-PCCA-2013-4-1022), finanțat de către Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) și coordonat de către Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Optoelectronică (INOE 2000), în perioada 2014–2017, muzeul fiind partener în cadrul acestuia. Continuă lectura „Expoziție: „Meșteșug și prestigiu. Depozitele de bronzuri de la Tărtăria””

La moartea unei regine

regina-ana-sursa-foto-www.artmark.ro_

Adeseori mă gândesc ce înseamnă moartea? Trebuie să ne fie frică de ea? Trebuie să deschidem braţele spre această schimbare bruscă a stării de fapt? Trebuie să scriu moartea? Sau Moartea? Câtă importanţă trebuie să îi acordăm, cu adevărat morţii? Prea multă lume în jurul meu schimbă vorba când discut despre moarte. De ce? Moartea e la fel de adevărată şi de necesară ca şi viaţa. E obligatorie. Face parte din existenţă. Aşa că de fiecare dată când o persoană dragă sau o persoană pentru care am stimă şi admiraţie dispare, aleg să schimb tristeţea cazonă cu pacea şi liniştea ce-ar trebui să fie normale. Continuă lectura „La moartea unei regine”

Exponatul lunii aprilie 2015 la Muzeul Național de Istorie a României

pravila de la govora
eveniment liber sa spunMuzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) expune în luna aprilie, în cadrul micro-expoziţiei Exponatul lunii, o piesă de excepţie: Pravila de la Govora. Întâiul cod de legi din Ţara Românească (1640). Vernisajul micro-expoziţiei va avea loc vineri, 17 aprilie 2015, începând cu ora 13.00, la sediul Muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Sala Lapidarium.

Epoca lui Matei Basarab a reprezentat o veritabilă efervescență culturală, când s-a cristalizat Școala artistică românească, fără de care înflorirea culturală cantacuzino-brâncovenească nu ar fi avut succesul scontat. Domnitorul Matei Basarab s-a remarcat printr-o râvnă deosebită în activitatea de mecenat cultural, fiind totodată un apărător al ortodoxiei și al tradiției acesteia în spațiul românesc. Personalitatea culturală și morală a voievodului îl vor consacra drept unul dintre cei mai mari ctitori de biserici din epoca medievală. A fost un patron spiritual, construind, renovând și restaurând zeci de lăcașe de cult, atât din Muntenia și Moldova, cât și din sudul Dunării sau de la Muntele Athos. În acest context cultural se înscriu și lucrările de reconsolidare, extindere și renovare ale complexului monahal de la Govora (jud. Vâlcea). Aici, la mănăstirea Govora, se instalează din 1637, a doua tipografie domnească atestată din Țara Românească. De asemenea, cuviosul domnitor va înființa prima Școală de cultură din Voievodat, pe care o va înzestra cu un venit anual de 1000 de galbeni. Activitatea administrativă, tipografică și cărturărească este coordonată de egumenul Meletie Macedoneanul, iscusit tahigraf și cărturar, format în tradiția greco-slavă de la Muntele Athos (Zografu) și din Macedonia (Ohrida). Tipografia de la Govora va imprima în condiții grafice remarcabile, între anii 1637–1644, cinci cărți (de redacție slavonă sau în limba română, cu alfabet chirilic).

Pravila de la Govora
Pravila de la Govora
În anul 1640 este tipărită în limba română, cu alfabet chirilic, Pravila Bisericească sau Pravila Mică, denumită astfel după formatul ei. Lucrarea reprezintă prima culegere de legi juridice, canonice și civile, în limba română. Traducerea s-a făcut după o ediție slavonă care are la bază un nomocanon bizantin. De această grea activitate s-a ocupat Mihail Moxa, călugărul erudit de la mănăstirea Bistrița (jud. Vâlcea). Stihurile la stema Țării, parte din predoslovie, precum și ultima însemnare (colofonul), dinaintea primului capitol, au fost semnate în ordine, de Udriște Năsturel, Meletie Macedoneanul și ieromonahul Ștefan de la Ohrida, fiind alcătuite în slavonă, printre ultimele manifestări ale slavonei ca limbă de cult, înainte de dispariția sa treptată. În schimb, predoslovia mitropolitului Teofil al Țării Românești a fost redactată în limba română, cu alfabet chirilic. Înaltul arhiereu ne lămurește cu privire la rostul tipăririi cărții în limba pământească: „Socotit-am că mai toate limbile au carte pre limba lor. Cu aceea cugetai și eu, robul Domnului mieu Is. Hs., să scot această carte, anume Pravila, pre limba rumânească.” Credincioșii ortodocși din Transilvania au beneficiat de o ediție similară a Pravilei, cu o predoslovie semnată de mitropolitul Ghenadie al II-lea.
pravila-de-la-govora
Din pagina de titlu putem rezuma alcătuirea Codexului, cel dintâi în limba română, după legile sfinților apostoli, grupate și dezvoltate în plenul celor șapte concilii ecumenice și după învățăturile sfinților părinți. Dincolo de importanța acestei apariții juridice, preponderent bisericești, ediția Pravilei de la Govora a fost o sinteză de drept bizantin aplicată spațiului românesc tradițional.

Micro-expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 17 aprilie–17 mai 2015 şi poate fi vizitată de miercuri până duminică între orele 10.00–18.00.

Exponatul lunii

theodor aman proclamarea unirii 1859

Theodor Aman, Proclamarea Unirii (24 ianuarie 1859)

eveniment liber sa spunMuzeul Naţional de Istorie a României continuă seria micro-expoziţiilor din cadrul proiectului Exponatul lunii şi anul acesta.

Astfel, exponatul lunii ianuarie va fi reprezentat de tabloul Proclamarea Unirii (24 ianuarie 1859) de Theodor Aman. Micro-expoziţia va fi vernisată joi, 24 ianuarie 2013, la ora 12.00, în Holul Central al Muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti.

La ora 14.00, pe esplanada muzeului va avea loc un recital de muzică militară, susţinut de Fanfara Jandarmeriei Române, dedicat aniversării a 154 de ani de la Unirea Principatelor Române.

Pictura realizată în ulei pe pânză surprinde un moment de răscruce al istoriei României şi îi reprezintă pe membrii Adunării Elective de la Bucureşti în momentul votării lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Ţării Româneşti, la 24 ianuarie 1859. Cei 62 de bărbaţi sunt prezentaţi într-o atitudine de poză, autorul sugerând totodată presiunea maselor populare aflate afară, în jurul Mitropoliei, asupra deputaţilor din sală. Opera de artă a fost realizată în anul 1861.

alexandru ioan cuza

Alexandru Ioan Cuza

Conform hotărârilor Convenţiei de la Paris (1858), la Iaşi şi Bucureşti s-au organizat scrutinuri, în urma cărora au fost desemnaţi deputaţii din Adunările Elective, ce trebuiau să aleagă domnitorii în cele două Principate. În Ţara Românească, lucrările Adunării elective s-au deschis pe 22 ianuarie. Deja, la această dată, Alexandru Ioan Cuza fusese ales domn al Moldovei. La Bucureşti, majoritatea în cadrul Adunării aparţinea conservatorilor. Printre candidaţii acestora se numărau foştii domnitori Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbey, în timp ce din rândul partidei naţionale cele mai mari şanse părea să le aibă Nicolae Golescu. Situaţia a evoluat în direcţia dorită de Partida Naţională, datorită apelului la presiunea populară. Pe 23 ianuarie, mii de oameni, mobilizaţi de „căuzaşi” – propagandiştii unionişti, au ieşit pe străzi şi au umplut curtea Mitropoliei, unde Adunarea îşi ţinea şedinţele. Dându-şi seama de situaţia creată, majoritatea conservatoare, întrunită în casa Oteteleşanu, recurge la o stratagemă, boicotând alegerile de a doua zi. În acest scop, îi înştiinţează pe consulii puterilor garante că nu mai participă alegeri. Punctul lor de vedere nu este împărtăşit de aceştia. În acelaşi timp, deputaţii unionişti, reuniţi la Hotel Concordia, încearcă să-şi stabilească un candidat la domnia Ţării Româneşti. Dimitrie Ghica propune alegerea lui Al. Ioan Cuza şi, după lungi discuţii, la ora două noaptea propunerea întruneşte adeziunea unanimă. În dimineaţa următoare, pe 24 ianuarie, această hotărâre este anunţată de Vasile Boerescu deputaţilor majorităţii, într-o şedinţă secretă cerută preşedintelui Adunării. În urma şedinţei şi sub presiunea populaţiei, deputaţii conservatori semnează un act prin care se angajau să-l voteze pe Cuza. Apoi, după verificarea mandatelor deputaţilor şi depunerea jurământului, „se procedează, prin apel nominal şi vot secret, la alegerea domnului. Se deschide scrutinul şi, după citirea biletelor, Prea Sfinţia Sa, Părintele Mitropolit, prezidentul Adunării, proclamă că s-a ales Domnul Ţării Româneşti, cu unanimitatea voturilor exprimate, adică 64, prinţul Moldovei, Alexandru Ioan Cuza”. Acesta află de alegerea sa ca domn al Ţării Româneşti printr-o telegramă trimisă de la Bucureşti, pe 24 ianuarie, de către mitropolitul Nifon.

stema principatelor unite

Stema Principatelor Unite

Aşadar, în ianuarie 1859, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza în Moldova şi apoi în Ţara Românească, s-a înfăptuit unirea celor două ţări române. A fost un act de curaj din partea politicienilor români, care nu au respectat „ad litteram” decizia marilor puteri ca Principatele Unite să aibă domni diferiţi, dovedind însă inteligenţa de a proceda astfel încât să nu le poată fi imputată încălcarea Convenţiei de la Paris.

Alături de pictura realizată de Theodor Aman vor mai fi expuse şi alte obiecte care sunt legate de Unirea Principatelor şi de domnitorul Alexandru Ioan Cuza (trusa de pistoale primită de Cuza de la Napoleon al III-lea, urnele de vot şi bilele albe şi negre care au fost pregătite pentru desemnarea domnitorului Moldovei în cazul în cazul unui balotaj între candidaţi, sigiliul „domnitorului Unirii”).

Partener al Muzeului Naţional de Istorie a României pentru Exponatul lunii ianuarie 2013 este Complexul Muzeal Naţional „Moldova”, Iaşi. Micro-expoziţia este deschisă în perioada 24 ianuarie–15 februarie 2013 şi poate fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 9.00–17.00.